ForumDe ce trebuie concesionate suprafeţele de păşunat
Transhumanţa de pe plaiurile noastreDupă 20 de ani de căutare a unor sisteme funcţionale şi eficiente de organizare şi dezvoltare, agricultura românească înregistrează un regres continuu, în toate sferele sale de activitate.
În această situaţie intră şi patrimoniul pastoral care, deşi reprezintă 21 la sută din suprafaţa ţării şi 34% din suprafaţa agricolă, se regăseşte într-o stare avansată de degradare, la toate nivelurile de funcţionalitate: economică (asigurarea de furaje pentru animale), de natură floristică şi faunistică (biodiversitatea naturală), de natură ecologică (amplificarea proceselor de eroziune a solului) etc.
Lege şi bani da, investiţii ba!
Din punct de vedere organizatoric, peste 50 la sută din suprafaţa de pajişti permanente fac parte din domeniul privat şi public al statului şi sunt date în administrarea consiliilor locale. Aceste consilii, având la dispoziţie posibilităţile financiare provenite din taxele de păşunat (mai mult sau mai puţin folosite pentru ameliorarea păşunilor), au aplicat foarte puţin din prevederile Ordinului ministrului agriculturii nr. 226/235/2003 cu privire la Strategia organizării activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung.
Utilizatorii suprafeţelor de pajişti, reprezentaţi de Asociaţiile crescătorilor de animale sau de crescătorii de animale ca persoane fizice şi juridice, sunt cei mai îndreptăţiţi să asigure întreţinerea corespunzătoare a pajiştilor, în vederea menţinerii şi ridicării potenţialului de producţie.
Pentru utilizatori, măsurile de îmbunătăţire a pajiştilor devin obligatorii prin Contractul de concesiune încheiat cu administratorii acestor suprafeţe. Pe aceste suprafeţe concesionate, provenite din fondul pastoral al ţării, consiliile locale, în calitate de administratori, nu mai pot încasa taxa de păşunat sau de altă natură.
Sarcina acestor consilii, conform contractelor pe care le încheie, este de a monitoriza şi verifica modul în care se realizează obligaţiile utilizatorilor privind întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare păşunilor.
Concesionarea pe minim 10 ani nu e un moft!
Prin Ordinul 541/2009, Ministerul agriculturii "recomandă" ca durata minimă de concesionare să fie de 10 ani. În acest sens, din punct de vedere tehnic şi organizatoric, lucrările de întreţinere a pajiştilor (de curăţire, de eliminare a excesului de umiditate, de îndepărtare a buruienilor şi a vegetaţiei lemnoase, de oprire a fenomenului de eroziune a solului, de supraînsămânţare etc.) şi de construcţie a utilităţilor zoopastorale (drumuri de acces, aducţiuni de apă, umbrare, saivane şi stâne provizorii, tarlalizarea unor suprafeţe cu garduri fixe etc.), se realizează pentru o durată mare de timp de exploatare.
De aceea, durata minimă de 10 ani nu poate fi considerată decât o condiţie obligatorie pentru administrator în Contractul de concesiune, dacă utilizatorul de pajişte o solicită. În realitate însă, ştim bine că lucrurile nu stau deloc aşa. Refuzul multor consilii locale de a încheia contracte de concesionare sau de închiriere a suprafeţelor de păşunat nu face decât să amplifice fenomenul de degradare a pajiştilor permanente.
Am luat la cunoştinţă...
Deoarece suprafeţele de păşunat intră şi ele în categoria suprafeţelor eligibile pentru acordarea unor plăţi directe pe suprafaţă, conform Ordinului 41/2010 al Ministerului agriculturii, utilizatorul acestor suprafeţe are obligaţia să evidenţieze activităţile desfăşurate pe pajiştile permanente într-un registru special al fermei.
De asemenea, în momentul depunerii cererilor pentru plată la APIA, cei care solicită banii pentru păşune îşi asumă sub semnătură că vor respecta măsurile prevăzute în Schema de Subvenţie Unică privind standardele pentru Bunele condiţii de agricultură şi de mediu (GAEC), respectiv Pachetul 1 - Pajişti cu înaltă valoare naturală (care cuprinde cerinţele minime de management pentru folosirea pajiştilor în vederea acordării plăţii unice).
Urmează partea cea mai anevoioasă şi cu cele mai grave consecinţe pentru patrimoniul pastoral, pentru că prea puţin se verifică dacă aceste măsuri au fost cu adevărat respectate de către cei care au şi încasat banii pe suprafaţă. La acest capitol cam toate autorităţile competente ridică din umăr şi nimeni nu-şi asumă nimic.
Cu vilele la păşune...
Mai mult, statul român, proprietarii de pajişti permanente (persoane fizice sau juridice) sau administratorii acestor suprafeţe (consiliile locale) ar trebui să inventarieze aceste suprafeţe, în funcţie de destinaţia lor: pajişti pentru păşunatul animalelor (care pot fi concesionate direct către crescătorii de animale) şi pajişti destinate păstrării biodiversităţii şi al peisajului natural.
Suprafeţele de pajişti destinate păstrării biodiversităţii pot fi angajate direct de către proprietar sau consiliile locale în vederea acordării de plăţi unice în urma aplicării Bunelor condiţii agricole şi de mediu prevăzute în standardele obligatorii de cerinţe ale Pachetului-pilot 3.
Din păcate, în din ce în ce mai multe situaţii, favorizate de lacunele legislative, acestor suprafeţe li se schimbă destinaţia, ajungând terenuri pentru imobile şi dispărând astfel, pentru totdeauna, din patrimoniul pastoral de care ţara asta are atâta nevoie.
2 ComentariiCOMENTEAZA
Concesionarea pasunilor pe un timp mai larg{10 ani} va duce la potentarea furajera a acestora si la imbunatatirea aspectului la prima vedere a acestor suprafete si a aspectului la o privire de ansamblu a teritoriului inspectat. Locuitorii zonei respective vor avea un tonus imbunatatit in asi trai viata
Utilizatorii beneficiaza de pasuni de pe urma carora isi iau roadele fara macar a respecta mediul, biodiversitatea ba mai pasc animalele si pe terenurile privatilor aducandu-le distrugeri an de an. Recapituland : vor subventii dar nu sunt in stare sa intocmeasca un caiet al fermei, nu imbogatesc terenul, nu protejeaza solul, de fauna nici vorba (ii gasesti prin paduri in fiecare zi, ex jud Vaslui). Sola de pasune trebuie ingradita, oare cat in timp in Romania legile ii vor apara, oare pana cand "se va mai merge cu casul" pentru a deschide usi. Sanatate...
Toate articolele scrise de
Nicolae Dragomir
În practica agricolă, folosirea celor mai bune soiuri sau cultivare, adaptate econdiţiilor ecologice şi de tehno
Speciile de ştevie (Rumex crispus, Rumex obtusifolius şi Rumex alpinus) fac parte din categoria buruienilor cu o largă
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea d
Durata de exploatare a culturilor de lucernă, care nu întotdeauna corespunde cu durata de viaţă sau de perenitat
Cultivarea de pajişti permanente (naturale) şi temporare (semănate) are ca scop următoarele:
În ultimele două decenii, efectivele de animale au scăzut de 2,5 ori, respectiv de la 6,32 milioane capete î
În Programul naţional privind “plăţile de agromediu”, la măsura 214, pachetul 4, se prevede importa
Cele circa 5 milioane de hectare de pajişti permanente din România reprezintă 33 la sută din suprafaţa ag
Stabilirea momentului optim de recoltare a leguminoaselor furajere perene (lucernă, trifoi roşu, sparcetă, ghizdei) co
În numărul 1/2009 al revistei Ferma am prezentat structura multifuncţională a pajiştilor din România, pri
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an
După 20 de ani de căutare a unor sisteme funcţionale şi eficiente de organizare şi dezvoltare, agricultura româneas
Seceta prelungită, care afectează în ultimii ani şi culturile furajere, constituie principala cauză care duce l
De foarte mult timp, o mare parte dintre crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producere
O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie,
În activitatea de cultivare a plantelor agricole, nereuşita sau compromiterea acestora este pusă pe seama multor
Perioada de iernare sau de repaus hibernal, ce durează între 140 şi 180 de zile, este caracteristică tuturor spe
Pajiştile semănate se pot cultiva atât în teren arabil, în cadrul asolamentului agricol ce se practică în ferma re
Pentru crescătorul de animale şi producătorul de furaje, primăvara este perioada în care se execută cele mai m
După 20 de ani de „avânt postrevoluţionar”, de la o agricultură centralizată dar profesionalizată,
Organismul uman consumă zilnic, în medie, circa 25 grame de proteină, provenită din alimente de origine vegetal
În anul 2009, agricultura României a atins un trist record, prin importul de seminţe de plante furajere &ici
Sistemul "cover crops" reprezintă un mod de cultivare continuă a terenului agricol, astfel încât suprafaţa supusă cult
Avantajele cultivării unor specii furajere la începutul toamnei sunt următoarele:
Tehnicile convenţionale de cultivare a plantelor din ultimele şapte decenii s-au bazat pe folosirea largă a substanţelor
Activitatea metabolică, de biosinteză a substanţelor proteice a plantelor, este diferită pe parcursul unei zile, respect
1. Importanţă furajerăDeşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura grâul
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie atât d
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continenta
Mulţi crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producerea necesarului de furaje se poate real
Dintre cerealele păioase, orzul are vechimea cea mai mare în cultură.
Grâul este considerat cultura agricolă cu cea mai mare suprafaţă cultivată pe plan mondial, aceasta fiind de peste 220 
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonel
Pentru majoritatea crescătorilor de animale, perioada de iernare a fost deosebit de grea, din cauza insuficienţei furajeloCele mai citite azi
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Măsuri de întârziere a înfloririi pomilor în condiţiile anului 2005
- "Ce ne dau albinele: asta avem şi din asta trăim"
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Solarii Haygrove Greenhouse
- Cultura căpşunului
- Sectorul viti-vinicol are nevoie de plăţi la termen!
- Concursul abonatului 2009 şi-a desemnat câştigătorii
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:22:22)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole