Ce trebuie să ştim despre înfiinţarea unei pajişti semănate
Pajiştile semănate se pot cultiva atât în teren arabil, în cadrul asolamentului agricol ce se practică în ferma respectivă sau în locul unei pajişti naturale, cu o productivitate foarte scăzută, desţelenită cu cel puţin 1 an înainte de semănat.
Dacă în teren arabil cultivarea unei pajişti semănate nu ridică probleme deosebite în ceea ce priveşte planta premergătoare, la înlocuirea pajiştii naturale degradate cu o pajişte semănată trebuie să se ţină seama de următoarele aspecte:
• lucrarea de desţelenire se realizează când solul este mai puţin umed, pentru a se mărunţi cât mai bine ţelina formată din rădăcinile plantelor şi se execută, în sensuri diferite, cu grapa cu discuri, urmată de arătură, pe adâncimea care asigură o întoarcere completă a brazdei de ţelină;
• perioada optimă pentru desţelenirea pajiştei naturale este în cursul vegetaţiei, după cosirea sau păşunatul plantelor sau spre toamnă, imediat după încheierea vegetaţiei;
• în funcţie de cantitatea de rădăcini rămase în sol după desţelenire, timp de 1-2 ani, suprafaţa desţelenită se cultivă cu plante anuale prăşitoare (porumb pentru boabe sau pentru siloz, sfeclă furajeră, iarba de Sudan, cartoful).
Cea mai importantă verigă de tehnologie la înfiinţarea unei pajişti semănate o constituie stabilirea structurii floristice, care condiţionează: densitatea şi uniformitatea culturii, realizarea unui raport optim între speciile componente (mai ales între graminee şi leguminoase), alegerea modului de valorificare (fâneaţă, păşunată cu animalele, folosire mixtă), un raport echilibrat energo-proteic al furajului, durata de folosinţă.
În alegerea speciilor şi soiurilor acestora, care intră în compoziţia floristică, se vor avea în vedere următoarele cerinţe:
• speciile de graminee şi leguminoase să fie specifice zonei în care se cultivă pajiştea semănată;
• numărul de specii stabilite să corespundă modului de valorificare a pajiştei (pentru folosirea ca fâneaţă numărul speciilor este de 2-3, iar pentru folosirea prin păşunat numărul acestora este de 5-7);
• în stabilirea amestecului se va ţine seama şi de caracteristicile morfologice şi fiziologice ale speciilor (talia, precocitatea, gradul de competiţie) şi de cerinţele faţă de factorii de mediu, pentru a se păstra o compoziţie floristică echilibrată între graminee şi leguminoase;
• se vor alege cele mai potrivite soiuri, care să răspundă cerinţelor zonei de cultivare cât şi destinaţiei pajiştei semănate.
Introducerea în structura floristică a pajiştei, la întâmplare, a speciilor de graminee şi leguminoase perene, se poate constitui într-o nereuşită de ordin tehnologic, deoarece investiţia aplicată pe o pajişte semănată este mai mare decât la alte culturi agricole.
În toate zonele din ţară, semănatul primăvara cât mai devreme, imediat ce se poate intra pe teren, asigură o răsărire uniformă şi o creştere puternică a plantelor care valorifică rezerva de apă din sol, acumulată în timpul iernii. Întârzierea semănatului duce la o răsărire neuniformă, cu foarte multe goluri de vegetaţie, iar rezistenţa plantelor în timpul perioadelor de secetă este foarte scăzută.
Pentru o mai bună orientare în alegerea celor mai potrivite structuri de graminee şi leguminoase perene, în vederea înfiinţării de pajişti semănate, vă prezentăm următoarele tipuri de amestecuri, pe zone de cultivare şi moduri de folosinţă.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005
Toate articolele scrise de
Nicolae Dragomir

În practica agricolă, folosirea celor mai bune soiuri sau cultivare, adaptate econdiţiilor ecologice şi de tehno

Speciile de ştevie (Rumex crispus, Rumex obtusifolius şi Rumex alpinus) fac parte din categoria buruienilor cu o largă

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea d

Durata de exploatare a culturilor de lucernă, care nu întotdeauna corespunde cu durata de viaţă sau de perenitat

Cultivarea de pajişti permanente (naturale) şi temporare (semănate) are ca scop următoarele:

În ultimele două decenii, efectivele de animale au scăzut de 2,5 ori, respectiv de la 6,32 milioane capete î

În Programul naţional privind “plăţile de agromediu”, la măsura 214, pachetul 4, se prevede importa

Cele circa 5 milioane de hectare de pajişti permanente din România reprezintă 33 la sută din suprafaţa ag

Stabilirea momentului optim de recoltare a leguminoaselor furajere perene (lucernă, trifoi roşu, sparcetă, ghizdei) co

În numărul 1/2009 al revistei Ferma am prezentat structura multifuncţională a pajiştilor din România, pri

O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an

După 20 de ani de căutare a unor sisteme funcţionale şi eficiente de organizare şi dezvoltare, agricultura româneas

Seceta prelungită, care afectează în ultimii ani şi culturile furajere, constituie principala cauză care duce l

De foarte mult timp, o mare parte dintre crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producere

O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie,

În activitatea de cultivare a plantelor agricole, nereuşita sau compromiterea acestora este pusă pe seama multor

Perioada de iernare sau de repaus hibernal, ce durează între 140 şi 180 de zile, este caracteristică tuturor spe

Pajiştile semănate se pot cultiva atât în teren arabil, în cadrul asolamentului agricol ce se practică în ferma re

Pentru crescătorul de animale şi producătorul de furaje, primăvara este perioada în care se execută cele mai m

După 20 de ani de „avânt postrevoluţionar”, de la o agricultură centralizată dar profesionalizată,

Organismul uman consumă zilnic, în medie, circa 25 grame de proteină, provenită din alimente de origine vegetal

În anul 2009, agricultura României a atins un trist record, prin importul de seminţe de plante furajere &ici
Sistemul "cover crops" reprezintă un mod de cultivare continuă a terenului agricol, astfel încât suprafaţa supusă cult
Avantajele cultivării unor specii furajere la începutul toamnei sunt următoarele:
Tehnicile convenţionale de cultivare a plantelor din ultimele şapte decenii s-au bazat pe folosirea largă a substanţelor
Activitatea metabolică, de biosinteză a substanţelor proteice a plantelor, este diferită pe parcursul unei zile, respect
1. Importanţă furajerăDeşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura grâul
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie atât d
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continenta
Mulţi crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producerea necesarului de furaje se poate real
Dintre cerealele păioase, orzul are vechimea cea mai mare în cultură.
Grâul este considerat cultura agricolă cu cea mai mare suprafaţă cultivată pe plan mondial, aceasta fiind de peste 220
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonel
Pentru majoritatea crescătorilor de animale, perioada de iernare a fost deosebit de grea, din cauza insuficienţei furajeloCele mai citite azi
- Piaţa neagră a cerealelor pune capac hambarelor româneşti
- Pregătiţi-vă din timp pentru sezonul rece!
- Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Proiectarea structurii efectivului într-o fermă de vaci de lapte
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Creşterea păstrăvului
- Cuscuta - un mare pericol pentru culturile de leguminoase perene din România
- Agricultura românească: inundată de promisiuni, uscată de secetă
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:22:22)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum





Tractor în zăpadă