Agricultura: bilanţ trist după 20 de ani
După 20 de ani de „avânt postrevoluţionar”, de la o agricultură centralizată dar profesionalizată, specifică anilor ’90, s-a reuşit ca România să realizeze „tristul record” de a se clasa pe primul loc din cele 27 de state membre ale UE, care importă cea mai mare cantitate de produse agroalimentare pentru hrana populaţiei.
Cauzele acestui record negativ, care a generat o situaţie nemaiîntâlnită în ultimii 50-70 de ani, pot fi sintetizate astfel:
• continuarea menţinerii gradului de fărâmiţare a suprafeţelor agricole, în lipsa aplicării unui sistem organizatoric eficient al fondului funciar;
• gestionarea defectuoasă, discontinuă şi la nivele foarte scăzute a subvenţiilor acordate producătorilor agricoli din fondurile alocate prin bugetul de stat sau din sursele atrase de la UE;
• lipsa unor politici agricole coerente, bazate pe o gestionare optimă a resurselor agricole din ţara noastră în concordanţă cu tendinţele actuale ale dezvoltării durabile din agricultură;
• distrugerea sistemului de producere a inputurilor pentru agricultură în favoarea netă a creşterii importurilor de aceste produse, situaţie care a condus la costuri de producţie ridicate şi la scăderii gradului de profitabilitate.
• deprofesionalizarea continuă a activităţilor din agricultură, prin reducerea drastică a resurselor financiare şi a materialelor destinate domeniilor de educaţie şi cercetare agricolă.
Nu scăpăm de subzistenţă
Concentrarea suprafeţelor agricole a celor aproape 6 milioane de proprietari de terenuri, cu scopul realizării unor ferme performante, este departe de a se finaliza în următoarele decenii, ceea ce face ca în România să predomine şi în continuare agricultura de subzistenţă.
În această direcţie, guvernanţii au introdus programul de rentă viageră, prin care micii proprietari de pământ erau deposedaţi „elegant”, în loc să fie ajutaţi prin alte mijloace să se asocieze pentru a-şi rentabiliza activităţile agricole. Aşa se explică de ce oficialii de la Bruxelles au interzis României să mai aplice, de la 1 ianuarie 2010, legea rentei viagere, considerată drept ajutor de stat.
Milioane de hectare abandonate
Dacă la intrarea în UE, România a negociat o reducere, până în 2013, a suprafeţei arabile cultivate cu cel puţin 2 milioane hectare, aceasta a fost realizată mult mai repede în ultimii trei ani, prin creşterea anuală a suprafeţei arabile „abandonate” la 2-3 milioane hectare.
Astfel, dacă în anul 1990 suprafaţa arabilă cultivată era de 9,4 milioane hectare, după 20 de ani aceasta a scăzut la 7 milioane hectare, în condiţiile în care s-a menţinut şi nivelul scăzut al producţiilor.
Producţiile scad dramatic
În domeniul efectivelor şi producţiilor animaliere, s-au înregistrat cele mai mari scăderi. Astfel, faţă de anul 1990 efectivele de bovine au scăzut cu 50%, cele de ovine şi caprine cu 40%, efectivele de porcine cu 45%.
De asemenea, producţiile de carne, la toate speciile de animele, au scăzut în ultimele două decenii, cu 50-60%. Aceleaşi scăderi drastice s-au înregistrat la lapte (cu 55%), la ouă (50%), la mierea de albine (40%).
În producţia vegetală, suprafaţa cultivată cu loturi semincere a scăzut cu 70-80%, din această cauză România devenind, dintr-o mare exportatoare de sămânţă, una din ţările europene mari importatoare. Aşa se explică de ce la unele culturi (furajere, legumicole etc.) se importă peste 80% din necesarul anual de seminţe, cu valoare agronomică mai mult sau mai puţin cunoscută.
Cercetarea suferă şi ea
La toate aceste neajunsuri se adaugă şi diminuarea drastică a activităţii de cercetare din agricultură: reducerea numărului de cercetători de la 2250 (în 1990), la 600 (în 2009) - deci cu 70 la sută mai puţin, o scădere a suprafeţelor experimentale şi de producere de sămânţă de la 150.000 ha la 28.000 ha (cu 80 la sută mai puţin) şi o lipsă totală de finanţare de la bugetul de stat a activităţilor de cercetare.
Dacă s-ar fi reuşit folosirea cu echilibru şi judecată a celor doi "consilieri” - cercetarea şi învăţământul, agricultura României nu ar mai fi fost supusă atâtor eşecuri şi dureri în ultimii 20 de ani.
1 ComentariiCOMENTEAZA
cea mai urgenta problema este rezolvarea legislatiei privind costul transferului de proprietate asupra terenurilor.RELU
Toate articolele scrise de
Nicolae Dragomir

În practica agricolă, folosirea celor mai bune soiuri sau cultivare, adaptate econdiţiilor ecologice şi de tehno

Speciile de ştevie (Rumex crispus, Rumex obtusifolius şi Rumex alpinus) fac parte din categoria buruienilor cu o largă

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea d

Durata de exploatare a culturilor de lucernă, care nu întotdeauna corespunde cu durata de viaţă sau de perenitat

Cultivarea de pajişti permanente (naturale) şi temporare (semănate) are ca scop următoarele:

În ultimele două decenii, efectivele de animale au scăzut de 2,5 ori, respectiv de la 6,32 milioane capete î

În Programul naţional privind “plăţile de agromediu”, la măsura 214, pachetul 4, se prevede importa

Cele circa 5 milioane de hectare de pajişti permanente din România reprezintă 33 la sută din suprafaţa ag

Stabilirea momentului optim de recoltare a leguminoaselor furajere perene (lucernă, trifoi roşu, sparcetă, ghizdei) co

În numărul 1/2009 al revistei Ferma am prezentat structura multifuncţională a pajiştilor din România, pri

O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an

După 20 de ani de căutare a unor sisteme funcţionale şi eficiente de organizare şi dezvoltare, agricultura româneas

Seceta prelungită, care afectează în ultimii ani şi culturile furajere, constituie principala cauză care duce l

De foarte mult timp, o mare parte dintre crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producere

O CULTURĂ REUŞITĂ
Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie,

În activitatea de cultivare a plantelor agricole, nereuşita sau compromiterea acestora este pusă pe seama multor

Perioada de iernare sau de repaus hibernal, ce durează între 140 şi 180 de zile, este caracteristică tuturor spe

Pajiştile semănate se pot cultiva atât în teren arabil, în cadrul asolamentului agricol ce se practică în ferma re

Pentru crescătorul de animale şi producătorul de furaje, primăvara este perioada în care se execută cele mai m

După 20 de ani de „avânt postrevoluţionar”, de la o agricultură centralizată dar profesionalizată,

Organismul uman consumă zilnic, în medie, circa 25 grame de proteină, provenită din alimente de origine vegetal

În anul 2009, agricultura României a atins un trist record, prin importul de seminţe de plante furajere &ici
Sistemul "cover crops" reprezintă un mod de cultivare continuă a terenului agricol, astfel încât suprafaţa supusă cult
Avantajele cultivării unor specii furajere la începutul toamnei sunt următoarele:
Tehnicile convenţionale de cultivare a plantelor din ultimele şapte decenii s-au bazat pe folosirea largă a substanţelor
Activitatea metabolică, de biosinteză a substanţelor proteice a plantelor, este diferită pe parcursul unei zile, respect
1. Importanţă furajerăDeşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura grâul
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie atât d
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continenta
Mulţi crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producerea necesarului de furaje se poate real
Dintre cerealele păioase, orzul are vechimea cea mai mare în cultură.
Grâul este considerat cultura agricolă cu cea mai mare suprafaţă cultivată pe plan mondial, aceasta fiind de peste 220
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonel
Pentru majoritatea crescătorilor de animale, perioada de iernare a fost deosebit de grea, din cauza insuficienţei furajeloCele mai citite azi
- Sectorul viti-vinicol are nevoie de plăţi la termen!
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Social-democraţii din PE critică reforma PAC
- MEIUL – Panicum miliaceum L.
- Agricultura românească: inundată de promisiuni, uscată de secetă
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Cultura mare în Ianuarie - Februarie
- Factori care influenţează producţia de lapte
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:17:27)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum





Tractor în zăpadă