Plantele modificate genetic, între teamă şi progres

Tehnicile convenţionale de cultivare a plantelor din ultimele şapte decenii s-au bazat pe folosirea largă a substanţelor chimice (îngrăşăminte, erbicide, pesticide), care au sporit producţia agricolă de 5-10 ori faţă de sistemul de agricultură tradiţională.

Această tehnologie, bazată pe costuri energetice foarte mari, datorită folosirii materiilor prime din categoria hidrocarburilor, are şi efecte nefavorabile asupra sănătăţii omului şi a mediului, ca urmare a acumulării în timp (în sol, apă, aer, în produsele alimentare) a unor compuşi de natură chimică.

În acest context general, cercetările de natură biotehnologică, în special cele din domeniul agricol şi al producţiei alimentare, şi-au propus, printre altele, să limiteze efectele negative ale acestor tehnologii convenţionale, prin reducerea aplicării unor inputuri de natură chimică. Această nouă tehnologie se bazează pe ameliorarea şi diversificarea zestrei ereditare a plantelor, în vederea realizării unor cultivare performante (soiuri, hibrizi), capabile să eficientizeze întreaga tehnologie de cultivare.

Aceste noi cultivare, denumite organisme modificate genetic (OMG) sau plante modificate genetic (PMG), sunt obţinute prin tehnici speciale ale ingineriei genetice, care modifică însăşi viaţa organismelor supuse acestor metode.

Apariţia plantelor modificate genetic, considerată prea „bruscă” pentru majoritatea populaţiei, foarte puţin informată, şi extinderea rapidă a acestora în fermele de producţie, a creat o stare de neîncredere pentru aceste organisme. Biotehnologiile bazate pe tehnicile de inginerie de genetică sunt considerate domenii de mare interes, ştiinţific, economic, social, ecologic şi politic, cu impact direct asupra viitorului omenirii, şi tocmai de aceea, pot constitui pentru diverse grupuri, organizaţii şi structuri, un mijloc de manipulare a populaţiei neinformate, care devine, în final, un apărător indirect al acestor grupuri de interese.

Temerile pe care le are populaţia neinformată sau dezinformată pentru OMG-uri, pot fi rezumate astfel:

• Cum se vor manifesta plantele modificate genetic în generaţiile viitoare, la care au fost transferate în structura lor genetică gene de interes, provenite de la alte organisme?

• Integritatea biologică şi genetică a actualelor specii de plante va mai putea fi protejată aşa cum a fost ea păstrată de-a lungul timpului?

• Cum va fi păstrată biodiversitatea speciilor de plante şi de alte vieţuitoare prin introducerea plantelor modificate genetic rezistente la erbicide, la insecte?

• Micotoxinele produse de plantele modificate genetic prin transferul unor gene de la alte vieţuitoare, alterează sau nu structura biochimică a acestora, cu efecte negative asupra sănătăţii animalelor şi a omului?

Oricare răspuns la aceste întrebări nu poate fi definitiv, cu toată complexitatea cercetărilor efectuate în ultimul deceniu. În general, instituţiile şi persoanele care promovează plantele modificate genetic (cercetători, firme producătoare şi comerciale), în urma studiilor efectuate, consideră că nu s-au constatat efecte nefavorabile asupra calităţii produselor provenite de la plantele modificate genetic sau efecte secundare asupra sănătăţii animalelor şi oamenilor, în condiţiile în care s-au respectat restricţiile de tehnologie impuse de producerea lor.

De cealaltă parte, se consideră că ar exista unele influenţe negative ale produselor modificate genetic la nivel de toxicitate, puritate sau la nivel alergologic, dar concluziile sunt foarte contradictorii.

Realizarea de plante modificate genetic în laboratoarele de cercetare este foarte asemănătoare cu ceea ce se întâmplă în mod natural, cu diferenţa că fiecare se produce în intervale diferite de timp. Astfel, dacă în natură apariţia unui organism modificat genetic se realizează în mii sau milioane de ani, în laboratoare durata este de câteva luni.

Aşa se explică, în mare parte, de ce aceste organisme produc atâtea controverse în toate sferele vieţii ştiinţifice, sociale, economice, politice şi religioase.  Pentru înţelegerea mai corectă a acestui fenomen, se poate da ca exemplu evoluţia în timp a speciilor de plante leguminoase, care sunt considerate modificate genetic în mod natural, fără să fie cunoscute până în prezent efecte negative asupra altor vieţuitoare sau asupra mediului.

Trebuie să afirmăm, cu realism, că nu există încă suficiente argumente ştiinţifice pentru a ierarhiza sau anula părerile celor două tabere adverse. Ca orice noutate de excepţie în ştiinţă, nici biotehnologiile nu vor fi acceptate cu uşurinţă, dar progresul pe care îl deschide acest domeniu, prin folosirea sa constructivă, va da o nouă dimensiune existenţei umane.