ForumMoment de bilanţ pentru cultura căpşunului 2009-2010
Se estimează o creştere continuă a suprafeţelor cultivate cu căpşuni în ţara ... Anul 2009-2010 a fost unul deosebit de dificil pentru agricultură, din punct de vedere meteorologic, iar cultivatorii de căpşuni n-au scăpat nici ei de capriciile vremii. În aceste condiţii, trebuie să evaluăm culturile şi producţiile din acest an, pentru a desprinde concluziile şi recomandările de care să ţinem seama pe viitor.
În timpul iernii, mercurul termometrelor a urcat până la -30oC, chiar -32 oC, cu deosebire în regiunea Moldovei. Acolo unde s-au plantat soiurile adaptate condiţiilor pedo-climatice din România, nu s-au raportat pierderi semnificative, iar plantele s-au comportat foarte bine.
Au avut de suferit, însă, plantaţiile tinere, înfiinţate toamna târziu, după mijlocul lunii octombrie. În acest sens, recomandăm ca cei care nu reuşesc să cultive căpşunii în timpul optim, să renunţe la plantarea de toamnă.
Primăvara a venit târziu, astfel că sezonul de căpşuni a întârziat şi el cu 5-7 zile faţă de anul trecut, însă culesul căpşunilor s-a încadrat în intervalul normal, în media multi-anuală.
La sfârşitul lunii aprilie, după o perioadă scurtă de încălzire, temperaturile au scăzut brusc în jurul valorii de 0oC. Astfel, primele flori deschise şi chiar bobocii florali au fost afectaţi de temparaturile scăzute şi s-au înnegrit. Într-unul din articolele viitoare vom discuta şi despre posibilităţile existente pentru protecţia culturilor în astfel de cazuri.
Primăvara acestui an a fost deosebit de ploioasă în toate zonele României, fapt care şi-a pus o dublă amprentă asupra culturilor de căpşuni. Partea bună este că s-au putut face doar una sau maxim două irigari, în cele mai multe zone chiar deloc, şi s-au obţinut producţii foarte bune de căpşuni.
Aspectul negativ al ploilor abundente constă în presiunea deosebit de mare a bolilor şi dăunătorilor asupra culturii căpşunului. În multe cazuri, aplicarea tratamentelor nu s-a făcut la timp sau chiar deloc, situaţie care a favorizat apariţia pătărilor şi mai ales a putregaiului fructelor.
Spre deosebire de alţi ani, atacul păianjenului căpşunului (Tarsonemus fragariae) a devenit mult mai puternic şi putem spune că aproape s-a generalizat în toată ţara. Acest aspect a fost neglijat până în prezent de mulţi fermieri, dar trebuie să fim atenţi la această provocare care creează tot mai multe probleme de la un an la altul.
În această privinţă, vom încerca să prezentăm câteva scheme de tratament într-unul din numerele viitoare ale revistei Ferma, la momentul potrivit.
Evaluarea şi valorificarea producţiilor
• Producţia de căpşuni din acest an a fost ceva mai mică decât în anii trecuţi, după cum au raportat majoritatea fermierilor români până la momentul închiderii ediţiei, când recoltatul căpşunului este în toi în toată ţara.
Există şi cultivatori care au obţinut producţii mai valoroase cantitativ şi calitativ comparativ cu anii trecuţi, datorită faptului că au schimbat soiurile, folosindu-le pe cele mai productive, şi pentru că au utilizat plante sănătoase din pepiniere specializate.
Cele mai bune rezultate le-au dat producţiile protejate, deoarece plantele din solarii nu au avut de suferit din cauza temperaturilor scăzute din luna aprilie.
• Preţul de valorificare în acest an a crescut în majoritatea zonelor cu 10-20 la sută faţă de anul trecut. Excepţie face sudul României, unde suprafeţele cultivate s-au înmulţit în ultimii ani. Aici preţul la căpşuni a stagnat sau chiar a scăzut.
Cel mai bine s-au valorificat fructele obţinute în plantaţiile protejate, preţul de vânzare situându-se între 12 şi 18 lei/kg în majoritatea regiunilor din România. În ceea ce priveşte concurenţa, cu toate că preţul căpşunilor din Turcia şi Spania a coborât până la 6-8 lei/kg, marfa din import s-a valorificat cu dificultate, consumatorii preferând producţiile autohtone.
Şi de această dată s-a confirmat faptul că pe piaţa din România se preferă căpşunii româneşti, care sunt mult mai gustoşi şi aromaţi, datorită fertilizărilor modeste comparativ cu cele efectuate în vest, unde se forţează obţinerea unor producţii de 35-40 tone/ha.
Deocamdată nu putem trage concluzia finală, întrucât, aşa cum am precizat, recoltatul la căpşuni nu s-a încheiat încă. Prin urmare, abia spre sfârşitul verii ne putem face toate socoltelile.
Până atunci, aşteptăm informaţii despre succesele sau insuccesele cultivatorilor de căpşuni din România, dar şi sugestii şi întrebări la adresa: Asociaţia Cultivatorilor de Căpşuni din România, Str. Iuliu Maniu, nr. 14, loc. Hida, jud. Salaj, e-mail: capsunihida@yahoo.com, tel/fax: 0260628330 sau 0723260107.
PREGĂTIREA RECOLTELOR VIITOARE
Producţia de căpşuni pentru anul viitor se pregăteşte încă de pe acum. De aceea vă facem câteva recomandări tehnologice de sezon.
Imediat după recoltare, frunzele se cosesc, se adună împreună cu paiele şi se ard. Nu întârziaţi această operaţie, deoarece dacă veţi pierde plantele tinere care cresc în această perioadă, culturile viitoare vor fi slabe.
Toate plantaţiile se fertilizează cu îngrăşăminte complexe. Nu folosiţi fosfatul de amoniu, fiindcă plantele nu vor acumula suficiente substanţe de rezervă pentru iarnă.
Până în toamnă, se mai pot aplica cel mult două tratamente. Acolo unde au fost probleme cu acarienii, acestea se fac în continuare pentru a elimina rezervele de boală, prevenind astfel apariţia dăunătorilor în anul viitor.
Identificaţi şi pregătiţi din timp terenurile pentru înfiinţarea culturilor din toamnă, dar timpuriu. Cu cât terenul este pregătit mai bine şi la timp, şansele de reuşită ale unei culturi sunt mai mari.
Şi nu uitaţi, o erbicidare totală înainte de pregătirea terenului vă poate scuti de multe neplăceri în anul următor.
Toate articolele scrise de
Nelu Orlaie
În plantaţiile comerciale de zmeur se pot instala o mulţime de boli, unele cu o frecvenţă redusă, altele mai p
Întreţinerea unei plantaţii de zmeur necesită urmărirea a cel puţin patru obiective agrotehnice principale: fe
În articolul „Zmeurul este rentabil şi la suprafeţe mai mici”, publicat în revista Ferma din lu
Plantaţia de zmeur este una dintre culturile agricole care au avut o dinamică deosebită pe plan mondial în ultim
Anul 2009-2010 a fost unul deosebit de dificil pentru agricultură, din punct de vedere meteorologic, iar cultivatorii de
Conştienţi de beneficiile, dar şi de riscurile care decurg din activitatea de cultivare a căpşunului, un grup de pro
Căpşunul este un hibrid interspecific şi nu se găseşte în natură, decât în stare cultivată. &Ici
În acest articol vă prezentăm principalele lucrări de primăvară pe care trebuie să le faceţi în planta
Cea mai frecventă întrebare care mi-a fost adresată în ultimii ani cu privire la cultura căpşunului a fos
Spre deosebire de alte specii pomicole, la care prima recoltă economică se obţine în anul al III-lea sau al IV-l
Perioada optimă de plantare a căpşunilorDe-a lungul unui an, putem identi
Anul extremelor în cultura căpşunuluiDespre 2009 putem spune este un an e
Acest an poate fi considerat unul destul de dificil pentru cultivatori. Iernarea şi pornirea în vegetaţie a plantelor nu 
Pentru înfiinţarea culturilor de căpşun, în România se folosesc, în general, plante proaspete recoltate din pepinier
Spre deosebire de alte specii pomicole, la care prima recoltă economică se obţine în anul al III-lea sau al IV-lea de laCea mai frecventă întrebare care mi-a fost adresată în ultimii ani cu privire la cultura căpşunului a fost: cât cost
Potenţialul de producţie ridicat al căpşunului, care poate asigura peste 25 de tone/ha, în condiţii favorabile de cult
Anul 2008 a fost unul bun şi încurajator pentru cultura căpşunului, iar perspectivele pentru 2009 sunt optimiste, chiar 
Potenţialul biologic de producţie la căpşun, la fel ca la toate plantele cultivate, este pus în valoare numai de planteCele mai citite azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- Succes agricol în Vaslui, datorită geneticii ultra-performante Euralis
- Noile tractoare TAG
- 62 de firme româneşti la „Săptămâna Verde”
- Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie
- Abatorizarea iepurilor de casă
- Ordin nr. 340 din 02 iunie 2009
- Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
- Acvacultura, soluţie pentru reabilitarea serelor
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:22:22)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole