ForumCăpşunii: din cultură, pe tejghea
Căpşuni pregătite de vânzareÎn Transilvania, seceta s-a instalat de timpuriu în câmpuri, iar pe o parte dintre fermieri, acest fenomen, destul de neobişnuit pentru luna aprilie, i-a surprins nepregătiţi şi fără posibilităţi de a interveni cu irigaţii. În ţară încă mai există suprafeţe de căpşuni care nu sunt irigate. O altă problemă care a apărut în acest an a fost atacul păianjenului căpşunului, Tarsonemus fragariae, mult mai devreme.
Cantitatea şi calamitatea dictează preţul
Ca urmare a secetei şi a îngheţului, dar şi a bolilor instalate prea devreme în culturi, deşi suprafeţele cultivate cu plante de căpşun au crescut, estimăm o producţie ceva mai mică decât în 2008, dar şi un preţ de valorificare mai mare.
Preţul căpşunilor proveniţi din Turcia a scăzut până la 6-7 lei, în funcţie de zonă şi în condiţiile în care românii s-au reorientat spre fructele gustoase, aromate, autohtone. Din fericire, cumpărătorii pot fi mai greu păcăliţi în ceea ce priveşte provenienţa căpşunilor, decât în cazul altor fructe.
Căpşunii din România, aduşi din solarii, se valorifică în prezent la preţuri de 12 şi 20 lei. Ne aşteptăm ca preţul fructelor recoltate din câmp liber să fie în jur de 5-8 lei, în funcţie de zonă. Ca în fiecare an, şi în 2009 se va manifesta o cădere de preţ, timp de de trei-patru zile, datorită vârfului de recoltare a soiului Premial din zona Satu Mare, soi care, din cauza fermităţii mai slabe şi a recoltării direct în lădiţe, ajunge uneori la cumpărători sub formă de „terci de căpşuni”.
Piaţa, mai mult pentru intermediari
Valorificarea recoltelor reprezintă una dintre problemele semnalate cel mai frecvent de cultivatorii români de căpşun, care participă la simpozioanele organizate pentru acest sector.
Piaţa de legume şi de fructe din România, spre deosebire de celelalte din Europa, funcţionează paradoxal: deşi a fost gândită pentru ţărani, tocmai aceştia pătrund cel mai greu în pieţele agroalimentare, rareori având acces la o masă. Prin urmare, producătorul este obligat să-şi vândă marfa unui intermediar, care o comercializează mai departe, dar la dublu preţ. Iată o problemă, căreia nu i-a găsit nimeni rezolvarea, până acum.
Valorificarea în industrie - ultima alegere
Mulţi dintre fermierii care au înfiinţat recent plantaţii de căpşuni ne-au întrebat depre posibilitatea valorificării producţiei pentru industrializare. Sfatul nostru este că această soluţie trebuie să fie, deocamdată, ultima alegere a fermierului român. În primul rând, producţia de căpşuni din România abia depăşeşte un kilogram de fructe/locuitor, iar preţurile oferite de industrie se situează undeva la 30-35 la sută din preţul fructelor proaspete.
CUM RECOLTĂM EFICIENT?
Atunci când ne pregătim pentru recoltare, trebuie să gândim eficienţa şi rentabiliatea activităţii noastre şi să ne asigurăm că toate operaţiunile, de la recoltare, ambalare şi până la comercializarea produsului se desfăşoară aşa cum trebuie.
• Forţa de muncă necesară. La o producţie de 20 tone/hectar, un muncitor poate recolta, în funcţie de îndemânare, 7-10 kg/oră. Perioada de recoltare este de aproximativ 5-6 săptămâni, în funcţie de soiurile pe care le avem în producţie. La început, producţia/plantă este de 30-40 g. În a doua şi în a treia săptămână, aceasta creşte la 100-150 g/plantă, în funcţie de soi, iar în săptămânile 5-6, cantitatea de fructe recoltabile scade din nou, ajungând la 50-80 g/plantă. Dacă avem un singur soi în cultură, perioada de recoltare va fi mai scurtă.
Se poate astfel stabili cu aproximaţie un necesar de 8-9 culegători/ha, la începutul şi la sfârşitul perioadei de recoltare, şi o suplimentare a numărului de muncitori cu cinci culegători, în toiul recoltării.
• Ambalajele. Până în prezent, în majoritatea plantaţiilor, la recoltare se foloseau lădiţe pentru fructe de 4-5 kg. Ambalajele de acest tip presupun o serie de inconveniente în comercializarea căpşunilor destinaţi consumului în stare proaspătă: fructele se lovesc şi se strivesc din cauza greutăţii; sensibilitatea la transport este mult mai ridicată; aspectul comercial este scăzut; pre-răcirea se face mai greu; favorizează dezvoltarea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea) şi a altor micoze specifice; comercializarea este dificilă.
Pentru recoltare, recomandăm caserole de plastic de 500 g, pentru producţia din câmp, şi de 250 g, pentru producţia din spaţii protejate. Aceste caserole permit recoltarea direct din câmp, pe două sau pe trei categorii.
• Păstrarea şi transportul. În cazul valorificării zilnice a recoltei, fructele de căpşun se pot păstra în încăperi răcoroase timp de 24 de ore, apoi se pot transporta cu un camion obişnuit, care trebuie să fie acoperit.
Se evită expunerea fructelor la soare.
Dacă producţia nu se poate valorifica imediat, se recurge la pre-răcirea căpşunilor la o temperatură de până la 7-8oC, în camere frigorifice, iar transportul (mai ales pe distanţe mari) se asigură cu un camion frigorific. În acest fel, producţia se poate menţine la parametrii comerciali timp de două-trei zile.
Atunci când nu există garanţii că în acest interval marfa se poate valorifica, căpşunile se refrigerează la temperatura de 1-4oC, în celule frigorifice. Acest lucru va permite ca producţia de căpşuni să fie valorificată în condiţii optime, timp de 6-7 zile.
MĂSURI DE PRECAUŢIE
Pentru a valorifica producţia pe piaţă, este indicat să ne luăm din timp câteva măsuri de precauţie.
• În primul rând trebuie avut în vedere faptul că exigenţa cumpărătorilor a crescut mult în ultimii ani. Nu putem veni pe piaţă cu fructe strivite, murdare, supracoapte sau atacate de putregai. Dacă în urmă cu zece ani preţul era principalul considerent în alegerea produsului, acum lucrurile s-au schimbat. În pieţele din Cluj, anul trecut, diferenţa între fructele de calitate şi cele recoltate necorespunzător a fost aproape dublă.
• Pentru a avea fructe de calitate, trebuie să le recoltăm direct în caserole de plastic, preferabil de 500 g sau, uneori, de 1000 g, atunci când valorificarea se face imediat.
Fructele nu se recoltează la orele amiezii şi se transportă imediat din câmp în magazii răcoroase, dacă nu există mijloace moderne de pre-răcire.
• Sortarea pe categorii se face direct în câmp. Dacă recoltăm fructele mici şi pe cele stricate sau lovite împreună cu fructele mari este imposibil să obţinem un preţ bun la piaţă.
• Pentru a preveni putregaiul cenuşiu, se fac unul sau două tratamente înainte de coacerea fructelor. Unii fermieri încearcă să intervină în plantaţie atunci când constată că fructele încep să putrezească. Este prea târziu, deoarece se fac cheltuieli cu eficienţă minimă. Apoi, în loc de căpşuni, se oferă copiilor o porţie de „otravă”, ceea ce va atrage după sine controalele inspecţiilor sanitare, care vor evalua nivelul reziduurilor.
• O altă sugestie este instruirea culegătorilor. Este bine ca la fiecare grup de 25-30 de culegători să avem cel puţin doi controlori. Unul va avea grijă ca toţi căpşunii ajunşi la maturitatea de recoltare să fie culeşi, deoarece fructele rămase pot reprezenta un focar de infecţie pentru fructele rămase pe plantă. Un alt angajat va controla calitatea recoltării. Dacă fructele nu sunt culese corect, fiind vătămate, calitatea acestora se depreciază în câteva ore de la recoltare.
ASOCIAŢIA CULTIVATORILOR DE CĂPŞUNI
În acest an, s-a înfiinţat Asociaţia Cultivatorilor de Căpşuni din România, cu sediul în localitatea Hida, judeţul Sălaj. Scopul principal al asociaţiei este să-i aducă la un loc pe toţi cultivatorii de căpşuni, care să acţioneze împreună, pentru a găsi cele mai potrivite canale de distribuţie a fructelor, astfel încât producătorii să ofere consumatorilor căpşuni de calitate, care să le respecte exigenţele, fără intermediari.
6 ComentariiCOMENTEAZA
Pentru inscriere in Asociatie ne puteti contacta la tel. 0723260107 sau email pepinierehida@yahoo.com
Pt. dl. Orlaie Cum ne înscriem in Asociatie. Dati-ne o adresa de mail. De unde luam plante?
0723260107 0260628330
nu puteti sa puneti numerele de tel.ca sa putem suna.asa de unde stim daca avem incredere in dumneavoastra
as dori sa stiu pretul unei masini de ambalat caserole si unde as putea vinde fructele si legumele.
as vrea nr de telefon al dlui orlaie
Toate articolele scrise de
Nelu Orlaie
În plantaţiile comerciale de zmeur se pot instala o mulţime de boli, unele cu o frecvenţă redusă, altele mai p
Întreţinerea unei plantaţii de zmeur necesită urmărirea a cel puţin patru obiective agrotehnice principale: fe
În articolul „Zmeurul este rentabil şi la suprafeţe mai mici”, publicat în revista Ferma din lu
Plantaţia de zmeur este una dintre culturile agricole care au avut o dinamică deosebită pe plan mondial în ultim
Anul 2009-2010 a fost unul deosebit de dificil pentru agricultură, din punct de vedere meteorologic, iar cultivatorii de
Conştienţi de beneficiile, dar şi de riscurile care decurg din activitatea de cultivare a căpşunului, un grup de pro
Căpşunul este un hibrid interspecific şi nu se găseşte în natură, decât în stare cultivată. &Ici
În acest articol vă prezentăm principalele lucrări de primăvară pe care trebuie să le faceţi în planta
Cea mai frecventă întrebare care mi-a fost adresată în ultimii ani cu privire la cultura căpşunului a fos
Spre deosebire de alte specii pomicole, la care prima recoltă economică se obţine în anul al III-lea sau al IV-l
Perioada optimă de plantare a căpşunilorDe-a lungul unui an, putem identi
Anul extremelor în cultura căpşunuluiDespre 2009 putem spune este un an e
Acest an poate fi considerat unul destul de dificil pentru cultivatori. Iernarea şi pornirea în vegetaţie a plantelor nu 
Pentru înfiinţarea culturilor de căpşun, în România se folosesc, în general, plante proaspete recoltate din pepinier
Spre deosebire de alte specii pomicole, la care prima recoltă economică se obţine în anul al III-lea sau al IV-lea de laCea mai frecventă întrebare care mi-a fost adresată în ultimii ani cu privire la cultura căpşunului a fost: cât cost
Potenţialul de producţie ridicat al căpşunului, care poate asigura peste 25 de tone/ha, în condiţii favorabile de cult
Anul 2008 a fost unul bun şi încurajator pentru cultura căpşunului, iar perspectivele pentru 2009 sunt optimiste, chiar 
Potenţialul biologic de producţie la căpşun, la fel ca la toate plantele cultivate, este pus în valoare numai de planteCele mai citite azi
- Creşterea taurinelor în fermele organice şi în conversie (II)
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- "Ce ne dau albinele: asta avem şi din asta trăim"
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Adenomatoza intestinală porcină
- Avortul salmonelic al oilor
- AGRANA - partenerul cultivatorilor de sfeclă de zahăr
- Cuscuta - un mare pericol pentru culturile de leguminoase perene din România
- Cultura căpşunului
- „Sărbătoarea mărului”, la Tigveni
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(10/2/2012 19:36:56)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole