Tehnologia de cultură a căpşunului
Câmp cu căpşuni
Alegerea terenului
Cele mai bune terenuri pentru înfiinţarea unei căpşunării sunt cele uşoare, cu drenaj bun, cu textură luto-nisipoasă, lutoasă sau nisipo-argiloasă, cu pH-ul solului neutru sau slab acid (până la 5,8). În general, căpşunul se comportă foarte bine în zonele legumicole. Fiind o cultură super intensivă, care necesită investiţii mari, alegerea celor mai bune terenuri este foarte importantă. Se vor evita terenurile în pantă, unde irigarea este dificilă.
Solurile mai puţin indicate pentru cultura căpşunului sunt:
• solurile foarte grele, argiloase şi reci, solurile tasate şi nearate;
• se vor evita şi solurile mult prea nisipoase, care nu au capacitate de reţinere a apei, sărace în elemente nutritive;
• solurile denivelate;
• solurile cu un conţinut mare în calcar activ.
Rotaţia culturii
Căpşunul se cultivă, în general, în asolament cu legumele. Planta premergătoare se alege în funcţie de perioada de plantare. Astfel, pentru plantarea de toamnă, se alege o premergătoare care să părăsească terenul cu cel puţin o lună înainte de plantare, pentru a avea timpul necesar efectuării arăturii şi pregătirii corespunzătoare a terenului. Cele mai bune premergătoare pentru înfiinţarea plantaţiei în toamnă sunt cerealele păioase, ceapa, usturoiul, morcovii timpurii etc. Bune premergătoare sunt şi salata, spanacul, ridichile.
Cartoful, tomatele, tutunul, ardeiul, nu se recomandă, fiindcă au boli comune cu căpşunul, în special în ceea ce priveşte nematozii dar şi Verticillum, Rhizoctonia, Fusarium.
Fertilizarea de bază
Fertilizarea cu gunoi de grajd se face cu 70-80 tone gunoi fermentat la planta premergătoare. Deşi multe lucrări recomandă o fertilizare cu gunoi de grajd fermentat înainte de arătură, la pregătirea terenului pentru căpşun, noi recomandăm ca această doză (chiar până la 100 tone/ha) să fie aplicată culturii premergătoare, dacă este posibil. Aceasta din cauza rezervei mari de seminţe de buruieni, dăunători şi micoze pe care le aducem în sol odată cu aplicarea gunoiului de grajd.
Gunoiul de grajd poate fi înlocuit cu îngrăşăminte verzi, încorporate în sol cu două luni înainte de plantare.
Fertilizarea cu îngrăşăminte chimice
Se face în funcţie de aprovizionarea solului cu azot, fosfor, potasiu, magneziu şi calciu. Se vor folosi anual aproximativ:
• azot: 100-120 kg/ha s.a.
• fosfor: 55-60 kg/ha s.a.
• potasiu: 100-150 kg/ha s.a. (se va avea în vedere însă faptul că multe din solurile din ţara noastră sunt bine aprovizionate cu potasiu, caz în care doza va fi mult redusă)
Dezinfecţia solului
Dezinfecţia solului este o operaţiune deosebit de controversată în literatura de specialitate, dar care a început să câştige tot mai mult teren în ţările mari producătoare de căpşun. Datorită costurilor mari şi riscurilor pe care le impune această operaţie, se recomandă efectuarea unei analize complete a tuturor avantajelor şi dezavantajelor pe care le implică.
În special, dezinfecţia solului se impune acolo unde nu se poate respecta o rotaţie corespunzătoare a culturilor (unde căpşunul revine mai repede de 3-4 ani pe acelaşi teren sau în cazul practicării monoculturii, când apare o infecţie puternică a solului în agenţi patogeni şi se manifestă fenomenul de oboseală a solului).
Pregătirea solului
Se face o arătură adâncă, la cel puţin 28-32 cm. Pregătirea terenului pentru plantat se va face cu freza sau combinatorul. Se va evita folosirea discului, având în vedere că se tasează terenul, iar în cazul căpşunului este necesară o bună mărunţire a terenului pentru a uşura plantarea.
Materialul de plantat (stolonii)
Plantaţiile comerciale de căpşun se înfiinţează cu stoloni (plante înrădăcinate) din pepiniere autorizate. Şi asta deoarece o calitate slabă a materialului de plantare duce automat la obţinerea unor recolte mult mai modeste sau chiar neeconomice, în unele cazuri. Acest lucru este explicabil, ştiind că planta mamă, pe lângă transmiterea fidelă a caracterului de soi, transmite la stoloni bolile, virozele, nematozii şi dăunătorii de care aceasta este afectată.
Din cercetările efectuate la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură de la Piteşti-Mărăcineni, rezultă că producţia obţinută în căpşunăriile înfiinţate cu stoloni liberi de agenţi patogeni (în special viroze) este de la dublu la de şapte ori mai mare, în comparaţie cu stolonii recoltaţi din plantaţiile comerciale.
Pregătirea stolonilor pentru plantat
Fasonarea: se elimină resturile de filamente, frunze îmbătrânite, rupte, etc. Dacă rădăcina depăşeşte 20 cm, se îndreaptă vârfurile.
Mocirlirea: În cazul unor plantări pe suprafeţe mici, se poate face o mocirlă din două părţi de pământ argilos şi o parte balegă proaspătă de bovine, se adaugă apă până se obţine consistenţa asemănătoare unei smântâni. Se mocirlesc rădăcinile, fără să acoperim mugurele central. Pe suprafeţe mari, operaţiunea este greoaie şi costisitoare.
Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007
Toate articolele scrise de
Nelu Orlaie
Anul 2009-2010 a fost unul deosebit de dificil pentru agricultură, din punct de vedere meteorologic, iar cultivatorii de
Conştienţi de beneficiile, dar şi de riscurile care decurg din activitatea de cultivare a căpşunului, un grup de pro
Căpşunul este un hibrid interspecific şi nu se găseşte în natură, decât în stare cultivată. &Ici
În acest articol vă prezentăm principalele lucrări de primăvară pe care trebuie să le faceţi în planta
Cea mai frecventă întrebare care mi-a fost adresată în ultimii ani cu privire la cultura căpşunului a fos
Spre deosebire de alte specii pomicole, la care prima recoltă economică se obţine în anul al III-lea sau al IV-l
Perioada optimă de plantare a căpşunilorDe-a lungul unui an, putem identi
Anul extremelor în cultura căpşunuluiDespre 2009 putem spune este un an e
Acest an poate fi considerat unul destul de dificil pentru cultivatori. Iernarea şi pornirea în vegetaţie a plantelor nu
Pentru înfiinţarea culturilor de căpşun, în România se folosesc, în general, plante proaspete recoltate din pepinier
Spre deosebire de alte specii pomicole, la care prima recoltă economică se obţine în anul al III-lea sau al IV-lea de la
Cea mai frecventă întrebare care mi-a fost adresată în ultimii ani cu privire la cultura căpşunului a fost: cât cost
Potenţialul de producţie ridicat al căpşunului, care poate asigura peste 25 de tone/ha, în condiţii favorabile de cult
Anul 2008 a fost unul bun şi încurajator pentru cultura căpşunului, iar perspectivele pentru 2009 sunt optimiste, chiar
Potenţialul biologic de producţie la căpşun, la fel ca la toate plantele cultivate, este pus în valoare numai de plante
Cele mai citite azi
- MEIUL – Panicum miliaceum L.
- Speedair Drive şi Supair Air AB 800-1000-1500
- Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
- Pioneer: program de cercetare pentru lucernă
- Estimări privind evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul 05 - 18 Dec 2008
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Pregătirea familiilor de albine pentru iernare 1
- SECARA – Secale cereale L.
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Vă aşteptăm la Agraria 2009
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Petale galbene de Floarea SoareluiForum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole