Cultura ciupercilor, o afacere de familie

 
Mircea Selegean
 
 
1 2 3 4 5
Horticultura, 29 Jan 2009 - 18:00, 0 comentarii
Ciupercile reprezintă o cultură şi o afacere de viitor deosebit de rentabilă
Agricultura este o profesie complexă şi presupune chiar un mod de viaţă. Pentru a demonstra aceste aspecte, am realizat un interviu cu o familie din localitatea timişeană Bacova, care a fost interesată de iniţierea unei culturi de ciuperci comestibile, care a devenit o afacere rentabilă.

Mircea Selegean:  Sunteţi unul dintre numeroşii consumatori de ciuperci. Consideraţi această cultură o afacere de viitor?

Corin Jula: Încă din copilărie am apreciat valoarea nutritivă deosebită a ciupercilor, când împreună cu tatăl meu, cutreieram, în timpul vacanţelor, minunatele noastre păduri pline de bogăţii din zona localităţii Beliu. Atunci am aflat despre cântecul păsărilor, am simţit parfumul florilor şi am împărtăşit din tradiţia locală cunoştinţe despre ciuperci.

Am avut şansa de a cunoaşte care sunt ciupercile comestibile din flora noastră spontană, care sunt cele necomestibile şi chiar cele toxice. Sunt un mare consumator de ciuperci, dar al celor din cultură, deoarece potenţialul lor nutritiv este mult superior. Sunt multiple motivele pentru care consumăm ciuperci de cultură: ele se află sub un controlul nostru strict, nu sunt contaminate cu pesticide şi, aspectul cel mai important, am oprit depopularea cu ciupercile din flora spontană.

Consider, fără nici un echivoc, că ciupercile reprezintă o cultură şi o afacere de viitor deosebit de rentabilă, cu atât mai mult cu cât, prin tradiţia noastră, am aprovizionat, şi o facem şi acum, piaţa europeană cu ciuperci din flora spontană, cum sunt gălbiorii şi hribii.

M.S.:  Cum aţi început această afacere în familie?

C.J.: Sunt inginer mecanic şi în timpul meu liber, în urmă cu trei ani, mi-am preparat, destul de sumar, un substrat nutritiv pentru ciuperca Pleurotus ostreatus, iar rezultatele au fost, spre bucuria noastră, a celor din familie, deosebit de mulţumitoare.
Mi-am chemat prietenii şi vecinii la o masă copioasă cu ciuperci crescute de către familia mea. Spre surprinderea mea, din produsele noastre, cei apropiaţi au solicitat 1-2 kg ciuperci spre cumpărare.

Analizând situaţia pieţei din Timişoara, şi nu numai, privind consumul deosebit de mare al acestor ciuperci, am decis să valorific această oportunitate, mărindu-mi capacitatea de producţie. }inând seama de faptul că te poţi menţine într-o afacere doar prin profesionalism, am contactat o firmă de specialitate, şi împreună am elaborat un plan de afaceri care a cuprins planul de producţie şi planul de marketing specific acestui sector de activitate.

Astfel, am valorificat superior resursele vegetale din perimetrul localităţii Bacova şi am aplicat informaţiile oferite de către specialişti la specificul activităţii mele. Permanent mă informez prin internet despre noile realizări în acest domeniu şi am putut constata importanţa sistemului informaţional în afaceri.

M.S.: Cum aplicaţi în practică aceste informaţii?

C.J.: Sunt două aspecte distincte. Astfel, sunt informaţii care vizează sectorul productiv, şi cele care privesc latura comercială, marketingul.

Sunt deosebit de atent cu clientul meu, îi cer părerea privind calitatea ciupercilor, raportul calitate/preţ şi, în funcţie de aceste semnale, îmi orientez din nou preocupările spre sectorul productiv, apelând la specialişti, deoarece consider că un produs de calitate se obţine doar prin munca în colectiv. În acest sens, folosim un miceliu de calitate superioară, iar pe lângă reţetele tradiţionale ale compostului apelăm şi o serie de preparate ecologice, naturiste (fitohormoni, bioregulatori de creştere), care au drept ţintă valorificarea superioară a substratului celulozic de către ciupercile noastre.

M.S.: De ce aţi ales ciuperca Pleurotus ostreatus ?

C.J.: Această ciupercă este xilofagă, adică trăieşte şi se înmulţeşte pe lemn, pe suport celulozic.

În Banat există foarte multe surse de material celulozic (resturi vegetale, paie, rumeguş) care sunt valorificate doar parţial. Se ştie că în România, de pe urma debitării materialului forestier, rezultă cca. 50 de mii tone de rumeguş. Acesta, în mare parte nu este valorificat la întreaga lui capacitate. Iată un prim motiv al deciziei mele. Iar dacă fiecare familie ar proceda ca atare, am avea un mediu curat şi nu poluat şi ne-ar aduce şi un ban în plus în casă.

Ciuperca Pleurotus ostreatus este o ciupercă “curată”, în procesul tehnologic nu se folosesc pesticide, lucru care se întâmplă la ciuperca de bălegar (Agaricus bisporus), ori în momentul de faţă, când aspectele legate de protecţia consumatorului şi siguranţa alimentaţiei sunt prioritare, alegerea mea este binevenită.

Tehnologia acestei ciuperci este simplă şi randamentul productiv este net superior faţă de Agaricus bisporus, el fiind de 40-50%, în condiţiile în care se respectă o înaltă tehnologie, şi când spun acest lucru mă refer la calitate substratului celulozic, sterilizarea corectă, adiţia de fitohormoni, bioregulatori de creştere etc. Dar nu numai această ciupercă este xilofagă. Aşa sunt Lentinus edodes, Ganoderma, Grifola, Trametes, care sunt apreciate atât culinar, dar şi terapeutic. Tot în faza de pilot se află şi dorinţa noastră de a cultiva ciuperca parfumată, Lentinus edodes, pentru început cu un număr redus de brichete.

M.S.: Este profitabilă cultura de ciuperci ?

C.J.: Da, şi spun acest lucru din mai multe motive. Investiţiile sunt mici şi se pot amortiza într-un timp scurt, prin respectarea planului de afacere specific activităţii. Profitul la tona de substrat nutritiv este de cca. 1700 euro/ciclu de producţie. La patru cicluri pe an, profitul general este deloc neglijabil.

M.S.: Ce aţi recomanda celor care ar dori să devină cultivatori de ciuperci?

C.J.: În primul, în orice afacere, cel care doreşte să îşi iniţeze o astfel de cultură, trebuie să aibă încredere maximă în forţele proprii. În al doilea rând, să înceapă cu o suprafaţă mică, 25-30 mp, să îşi pregătească foarte bine un plan de afaceri, să apeleze la sprijinul specialiştilor în acest domeniu, să se informeze permanent despre noile reglementări legislative care privesc producţia de material vegetal precum şi aspectele care vizează siguranţa alimentelor. Respectând aceste norme elementare, succesul este garantat. La acestea se mai adaugă tenacitatea, răbdarea şi un risc redus, dacă se colaborează cu un specialist.

Articol publicat în revista Ferma, 2009


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Cultura ciupercilor, o afacere de familie
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Cultura ciupercilor, o afacere de familie
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 

Galerie de imagini

 
 
 

Toate articolele scrise de

Mircea Selegean

Lentinus, o ciupercă...
Horticultura, 03 Sep 2010 - 14:00, 0 comentarii

Cultura ciupercii Lentinus edodes (shiitake) îşi are începuturile în China, în jurul mileniului

Ciupercile ţin piept...
Horticultura, 30 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii

Mai bine importăm, decât să prelucrăm!?

Ciupercărie profitabilă,...
Horticultura, 21 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii

Frământările politice şi condiţiile socio-economice din ţara noastră, din ultima perioadă, favorizate de rec

Bioregulatori în...
Horticultura, 08 Jul 2010 - 14:00, 1 comentarii

Pentru sporirea producţiilor agricole şi a calităţii recoltelor, an de an, tehnologiile de cultură s-au perfecţiona

Trufele… diamantele negre
Alimentatie, 27 May 2010 - 14:00, 1 comentarii

Trufele sunt deosebit de apreciate în gastronomie, din ele preparându-se delicatese rafinate, deoarece prezin

Afacerile cu ciuperci ţin...
Horticultura, 07 Apr 2009 - 17:00, 2 comentarii
Condiţiile socio-economice din ţara noastră, din ultima perioadă, impuse de recesiunea economică, au favorizat o nouă
Cultura ciupercilor, o...
Horticultura, 29 Jan 2009 - 18:00, 0 comentarii
Agricultura este o profesie complexă şi presupune chiar un mod de viaţă. Pentru a demonstra aceste aspecte, am realizat
Lentinus - o ciupercă...
Horticultura, 29 Jan 2009 - 18:00, 0 comentarii
Cultura ciupercii Lentinus edodes (shiitake) îşi are începuturile în China, în jurul mileniului I. Tehnologia culturii
Bioregulatorii şi...
Horticultura, 29 Jan 2009 - 18:00, 0 comentarii
Pentru sporirea producţiilor agricole şi a calităţii recoltelor, an de an, tehnologiile de cultură s-au perfecţionat c
Ciuperci şi plante...
Horticultura, 29 Jan 2009 - 16:00, 0 comentarii
Lista combinaţiilor dintre plante şi ciuperci pentru sănătatea noastră este nelimitată. Experienţa milenară în aces
Cultura ciupercilor...
Horticultura, 23 Jan 2009 - 17:00, 1 comentarii
În ultima perioadă, condiţiile socio-economice din ţara noastră au impus o nouă orientare profesională a multora dint

Cele mai citite azi

Cele mai comentate azi

    • Momentan nu sunt articole comentate

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Să folosim pământul altfel decât ne dictează tradiţia

Tradiţia ne-a făcut să credem că noi producem cereale numai pentru a le folosi exclusiv în hrana omului sau a animalelor.



Borceagul de toamnă

La scurt timp după anul 1990, cei care conduceau agricultura României au desfiinţat sistemul naţional de producere a seminţelor, care a fost conceput pentru o agricultură cooperatistă şi de stat, deci nepotrivit unei agriculturi private, a cărei naştere se aştepta.



Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă

O CULTURĂ REUŞITĂ

Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, garantează realizarea unei culturi de lucernă uniformă, de mare productivitate şi de folosinţă îndelungată.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.




Mai multe Tehnologii Agricole