Home» Articole Horticultura» Matca, „patria” gălăţeană a legumelor

Matca, „patria” gălăţeană a legumelor

Marilena Dinu

Horticultura,06 Feb 2009 - 19:00,0 comentarii

Fie că e sărac sau bogat, chiar dacă locuieşte într-o vilă sau într-o casă ...

Fie că e sărac sau bogat, chiar dacă locuieşte într-o vilă sau într-o casă moştenită de la bunici, nu există mătcaş care să nu aibă cel puţin un solar, iar de vara şi până toamna târziu să se mândrească ei cu o recoltă bogată de legume mari şi cărnoase, cum doar în reclame se pot vedea.

Aşa se face că, nicăieri în lume, probabil, nu există atâtea solarii ca în comuna gălăţeană Matca. Solarii cât vezi cu ochii, în fiecare curte, oricât de mică ar fi ea. Şi acest lucru este posibil, deoarece nu există mătcaş care să nu fie legumicultor. „Meseria” asta se moşteneşte din tată în fiu, iar tinerii ajunşi la vârsta angajării nu-şi părăsesc glia pentru a pleca la muncă în străinătate, ci rămân pe lângă casă pentru a continua afacerea familiei.

Aflată la mai puţin de cinci kilomteri de municipiul Tecuci şi la circa o sută de Galaţi, comuna Matca este zona din judeţ cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu legume în spaţii acoperite, respectiv 685 de hectare dintr-un total de 955 de hectare de teren.

Nu degeaba, Matca a fost înscrisă şi pe „harta internaţională” a producătorilor. Şi asta pentru că roşiile de Matca, „marca înregistrată” a localnicilor, au ajuns deja şi prin pieţele de peste hotare (Republica Moldova, Rusia şi Polonia).

Roşii „ecologice”, ca-n reclame

Atunci când vorbesc despre produselele lor, mătcaşii pun suflet în fiecare cuvânt pe care îl rostesc. Roşiile de Matca, renumite ca fiind „ecologice”, sunt îngrijite natural, fără adaos de substanţe chimice, iar soiurile sunt foarte atent alese, de fiecare producător din comună, astfel încât fiecare legumă prezintă calităţi unice.

Spre exemplu, Florinel Ciocan (foto), preşedintele Cooperativei Agricole Mătcaşii, ne-a spus că preferă anumite soiuri de tomate rezistente la transport, apoi castraveţii Pasalimo, rezistenţi la temperaturi foarte scăzute (soi productiv chiar şi toamna târziu), iar varza de Buzău este apreciată de gospodine pentru se pretează foarte bine la sarmale, şi tot aşa. În general, producătorii au mare grijă de legumele lor, începând cu alegerea seminţelor şi până la comercializare.

La Matca, un nou sezon legumicol debutează în noiembrie, când se achiziţionează seminţele şi se inventariază materialul săditor. În preajma Crăciunului, la Matca se pun seminţele în răsadniţele din solarii. Solariile sunt încălzite cu rumeguş aşa că, după cum ne-a povestit Florinel Ciocan, legumicultorii nu mai apucă să doarmă nici noaptea, pentru că la fiecare trei ore trebuie să verifice sobele.

În luna mai apar roşiile timpurii, cele din sere; roşii mari, frumoase, care sunt vândute fie în piaţa de gros din Matca, fie în pieţele din Galaţi şi alte mari oraşe din ţară şi din străinătate.

Producătorii din Matca se orientează către export

Dacă până acum, producătorii din comuna Matca nu puteau încheia contracte cu societăţile sau cu lanţurile de supermarketuri din străinătate, pentru că nu aveau un spaţiu de depozitare a produselor, începând cu 2009, legumicultorii afiliaţi Grupului de producători „Societatea Agricolă Legume şi Fructe din Matca”, au rezolvat această problemă.

Mircea Croitoru, preşedintele Grupului, spune că prin PNDR se vor primi fonduri europene nerambursabile în valoare totală de un milion de euro, din care 25% reprezintă cofinanţarea beneficiarului. Cu aceşti bani se va ridica o hală cu o capacitate de stocare zilnică de circa o mie de tone.

„Luna aceasta vom depune proiectul, iar imediat după ce vom primi banii, vom trece la construcţia clădirii, care va fi ridicată pe o suprafaţă de cinci mii de metri pătraţi; sperăm să o finalizăm în luna aprilie”, a adăugat Mircea Croitoru.

Aşa se face că, începând de anul viitor, cei 78 de legumicultori membrii ai grupului de la Matca, care au cultivat, împreună, circa 82 de hectare de legume, atât în solarii, cât şi în câmp, îşi vor putea vinde produsele şi peste hotare. Mai mult, Mircea Croitoru ne-a spus că grupul pe care îl conduce are deja încheiat un contract pentru furnizarea unei cantităţi de 900 de tone de castraveţi pentru Ucraina şi Polonia.

„Noi, producătorii, trebuie să adaptăm în permanenţă la cerinţele pieţei”, a mai spus Croitoru. În aceste condiţii, mătcaşii vor mări în 2009 suprafaţa cultivată cu castraveţi, după ce anul acesta au recoltat de pe nouă hectare.

De asemenea, membrii Grupului de producători din Matca vor creşte şi suprafeţele cultivate cu roşii şi ardei gras. Şi asta pentru că, se pare, va exista şi o cerere pe măsură din partea unor ţări ca Polonia, Olanda şi Ungaria, precum şi din partea a cel puţin două lanţuri de supermarket.

„Mergem către export pentru că preţurile la care ne vindem produsele sunt mai bune. Spre exemplu, potrivit contractului încheiat cu Ucraina şi Polonia, vom vinde castraveţii cu circa un lei sau doi lei mai mult decât preţul zilei la Matca”, a mai spus Mircea Croitoru.

Galerie de imagini

0 Comentarii

ADAUGA COMENTARIUL TAU

Toate articolele scrise de

Marilena Dinu

Matca, „patria”...

Horticultura,06 Feb 2009 - 19:00,0 comentarii

Fie că e sărac sau bogat, chiar dacă locuieşte într-o vilă sau într-o casă moştenită de la bunici, nu există măt

Cele mai citite azi

Cele mai comentate azi

Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?

VOTEAZA

Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!

Alte sondaje agricole

Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara

Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an

BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo

Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale

SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide

E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite

Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată

Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice

Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali

Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?

Mai multe Tehnologii Agricole

Legea-i „strâmbă” rău!

Aceştia afirmă că nu vor mai participa la şedinţele CNI până când problemele pe care le-au sesizat nu vor fi rezolvate.

Fermierii aleg în iulie

Primele alegeri pentru camerele agricole vor fi organizate în 24 iulie a.c., conform unui ordin al ministrului Agriculturii care aşteaptă aprobarea Guvernului, ne-a declarat Mihai Banu, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole.

Legislaţie: creşterea şi exploatarea păsărilor

Legislaţie generală

Ordinul din 16 martie 2010 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind înregistrarea/autorizarea sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniu sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi produselor procesate.

De ce nu se mai pot sacrifica animalele ca până acum?

Există două aspecte importante în ceea ce priveşte sacrificarea animalelor.

În primul rând, sacrificarea animalelor pentru consumul uman trebuie să respecte normele de igienă şi protecţie a consumatorilor. Animalele pot fi sacrificate numai în locuri special amenajate, prevăzute cu anumite condiţii de colectare a materialelor ce pot duce la contaminarea cărnii, cu utilităţi ce respectă normele de protecţie a mediului şi unde procesul de producţie permite evitarea riscurilor de contaminare şi îmbolnăvire.

Cine trişează, va plăti! reprezentanţii oierilor fac apel la corectitudine

Crescătorii de ovine şi de caprine au avut la dispoziţie mai puţin de o lună pentru a depune dosarul de solicitare a primei pe cap de animal la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), dacă punem la socoteală că timp de o săptămână APIA n-a prea luat cereri, pe de-o parte din cauza lipsei unei metodologii, apoi softul agenţiei s-a defectat la începutul campaniei.

Norme europene pentru sprijinirea agriculturii

Este vorba de necesitatea cunoaşterii prevederilor tratatului prin care ţara noastră a aderat la Uniune şi a principalelor dispoziţii ale legislaţiei comunitare care, de la 1 ianuarie a acestui an, a devenit parte componentă a legislaţiei româneşti. Cu convingerea că o prezentare a unora dintre aceste prevederi legale va fi utilă cititorilor revistei Ferma, începem, cu ediţia de faţă rubricii noastre, acest demers. Evident că ne vom referi, în primul rând, la acele reglementări care privesc domeniul agriculturii.

Hotarâre nr. 495 din 8 mai 2009
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 11 alin. (2) din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Articol unic. - Se stabileste nivelul reducerii sumei de rambursat din volumul creditului acordat in conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in activitati nonagricole, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, diferentiat in functie de tipul proiectului de investitii, potrivit anexei ce face parte integranta din prezenta hotarare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 74 din 25 iunie 2009
Avand in vedere:

-prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finantarea politicii agricole comune, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 209 din 11 august 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 277 din 21 octombrie 2005, ale Regulamentului (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 368 din 23 decembrie 2006, ale Regulamentului (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea si exploatarea durabila a resurselor piscicole in conformitate cu politica comuna in domeniul pescuitului, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 358 din 31 decembrie 2002, ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitatilor Europene, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, seria L, nr. 248 din 16 septembrie 2002, ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privitor la Fondul European pentru Pescuit, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 223 din 15 august 2006, ale Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 120 din 10 mai 2007, ale Programului National de Dezvoltare Rurala, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.831 din 16 iulie 2008, si ale Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007;

Ordonanţa de urgenţă nr. 73 din 24 iunie 2009
Avand in vedere necesitatea asigurarii activitatii de control oficial desfasurate in unitatile din domeniul alimentar de personalul de specialitate angajat pe perioada determinata, in conditiile legii, de catre directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, luand in considerare faptul ca blocarea realizarii activitatii de control oficial al producerii, transportului si comercializarii produselor alimentare, respectiv al trasabilitatii acestora pe intregul lant alimentar, in conditii adecvate cerintelor europene, este de natura a genera grave consecinte de ordin social si economic, in temeiul Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitatii cu legislatia privind hrana pentru animale si produsele alimentare si cu normele de sanatate animala si de bunastare a animalelor, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 191 in 28 mai 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Ordin nr. 391 din 24 iunie 2009
Pentru finalizarea procesului de privatizare la Societatea Nationala "Imbunatatiri Funciare" - S.A. Bucuresti, in temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, cu modificarile si completarile ulterioare, in conformitate cu prevederile art. 180 si urmatoarele din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 577/2002, cu modificarile ulterioare, in baza Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 762/2007 privind instituirea procedurii de administrare speciala la Societatea Nationala "Imbunatatiri Funciare" - S.A. Bucuresti, in baza Referatului de aprobare nr. 94.186 din 17 iunie 2009 al Directiei fond funciar si structuri agricole, avand in vedere dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale emite urmatorul ordin:

Mai multe Agro Legislatie