Pe piaţa europeană se poate comercializa doar miere de calitate

Mierea de calitate superioară conţine 18% apă şi 82% substanţă uscată. În componenţa substanţei uscate 94,6% reprezintă zaharurile şi 3,6% alte substanţe. Din greutatea mierii florale zaharurile simple (fructoza şi glucoza) reprezintă 60-75 %, pe când dizaharidele (zaharoza, maltoza) doar 5%.

În general, în mierea florală raportul fructoză/glucoză este de circa 1,15, excepţie face mierea da salcâm la care este în jur de 1,35. Mierea de mană conţine o cantitate mai mare de dizaharide, în special zaharoză. La fel şi mierea obţinută în urma hrănirii albinelor cu zahăr, în care lipseşte invertaza. Mierea mai conţine (în special cea de mană) zaharuri complexe (dextrine, melizitioză), care nu pot fi asimilate de către albine.

În miere mai sunt prezente: enzime (invertaza, diastaza şi catalaza), vitamine (B, K, acid nicotinic, acid ascorbic), săruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, mangan, siliciu), inhibine şi acetilcolină.

Conform Ordinului comun nr. 522/788/317-2003, în cazul în care se introduce pe piaţă ca miere sau când se utilizează în orice produs destinat consumului uman, mierea trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici privind compoziţia:

1. Conţinutul în zaharuri

• Conţinutul de fructoză şi glucoză (suma celor două): mierea din inflorescenţă minimum 60 g/100 g (min. 60 g/100 g, Norme UE); mierea din secreţie zaharoasă, amestecuri de miere din secreţie zaharoasă şi miere din inflorescenţă minimum 45 g/100 g.

• Conţinutul de zaharoză: în general maximum 5 g/100 g (max. 10 g/100 g, Norme UE); salcâm fals (Robinia pseudoacacia), lucernă (Medicago sativa), menzies Banksia (Banksia menziesii), French honeysuckle (Hedysarum), eucalipt (Eucalyptus camadulensis), leatherwood (Eucryphia lucida, Eucryphia milliaganii), Citrus sp. maximum 10 g/100 g; lavanda (Lavandula sp.), limba-mielului (Borago officinalis) maximum 15 g/100 g.

2. Umiditate: în general maximum 20% (maxim 21%, Norme UE); iarba-neagră (Calluna) şi mierea destinată industriei alimentare în general maximum 23%; mierea destinată industriei, obţinută din iarbă-neagră (Calluna) maximum 2%.

3. Conţinutul de substanţe insolubile în apă: în general maximum 0,1 g/100 g; miere presată maximum 0,5 g/100 g

4. Conductivitate electrică: mierea care nu este enumerată mai jos şi amestecuri ale acestor tipuri de miere maximum 0,8 mS/cm; mierea din secreţia zaharoasă şi mierea de castane, precum şi amestecuri ale acestora, cu excepţia celor enumerate mai jos         maximum 0,8 mS/cm; excepţii: căpşun (Arbustus unedo), bell heather (Erica), eucalipt şi tei (Tilia sp.), iarba-neagră (Calluna vulgaris), manuka sau jelly bush (Leptospermum), arborele de ceai (Melaleuca sp.).

5. Aciditate liberă: în general maximum 50 miliechivalenţi acid la 1000 grame (maxim 40 meq/kg, Norme UE); miere destinată industriei maximum 80 miliechivalenţi acid la 1000 grame.

6. Activitate diastizică şi conţinut de hidroximetilfurfural (HMF) determinat după procesare şi amestecare

• Activitate diastazică (scara Schade): în general, cu excepţia mierii destinate (minim 8, Norme UE); tipuri de miere cu conţinut scăzut de enzime naturale (de exemplu mierea de citrice) şi cu un conţinut de HNF de maximum 15 mg/kg (minimum 3).

• Conţinut de HMF: în general, cu excepţia mierii destinate industriei (maxim 40 mg/kg, Norme UE; sub rezerva prevederilor punctului anterior); tipuri de miere cu origine declarată din regiuni cu climă tropicală şi amestecuri de astfel de tipuri de miere maximum 80 mg/kg

7. Conţinutul polinic pentru sortimentele de miere monofloră: miere de salcâm şi de tei min. 30%; floarea soarelui min. 40%

Măsuri UE privind calitatea

În privinţa calităţii mierii, Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri privind controlul sever a conţinutului de antibiotice, pesticide, insecto-fungicide, metale grele, reziduuri de medicamente veterinare şi, în general, toată gama de reziduuri care pot afecta sănătatea consumatorului.

Produsele medicamentoase au fost împărţite în următoarele categorii:

• produse medicamentoase interzise parţial, admise în anumite limite; cu recomandarea de a se reduce total; din această categorie fac parte antibioticele;

• produse medicamentoase interzise complet: sunt dăunătoare sănătăţii consumatorului în orice concentraţie; include nitrofuranul (cu toţi compuşii săi) şi cloramfenicolul.

Pentru anul 2005, Comunitatea Europeană impune pentru mierea care se exportă în ţările Uniunii Europene următoarele limite: streptomicină < 10 ppb, tetraciclină < 10 ppb, sulfamide < 10 ppb, tylosin < 5 ppb, cloramfenicol < 0,1 ppb (limita de detecţie) şi nitrofuran (cu derivaţii săi) < 0,1 ppb.

Trebuie avut în vedere că mierea provenită de la familiile de albine tratate cu antibiotice nu poate fi valorificată pe piaţa europeană şi nici internă, iar cei care încearcă pot aduce mari prejudicii de imagine şi materiale apiculturii naţionale.

Articol publicat în revista Ferma nr. 4(36)/2005