Calculul nivelului proteic al hranei suplimentare

În perioada rece a iernii şi primăverii, când albinele nu pot zbura, este extrem de utilă administrarea de turte energo-proteice, pentru a asigura creşterea continuă a puietului. Turtele, învelite în tifon, se aşează deasupra ramelor cuibului. Pentru a preveni uscarea lor, turtele sunt acoperite cu hârtie cerată sau folie de plastic. Turtele energo-proteice se pot administra după ce albinele au efectuat zborul de curăţire.

Pentru hrănirile stimulente energo-proteice se folosesc, pe lângă alimente glucidice (miere, zahăr), şi alimente proteice (polen sau înlocuitori de polen).

Substituenţii de polen

Substituenţii de polen folosiţi în hrănirea albinelor conţin proteină brută (PB) în următoarele proporţii: drojdia de bere uscată inactivată prin fierbere - 45%, drojdia furajeră inactivată - 48%, şrotul de soia - 44%, şrotul de floarea-soarelui - 42%, cazeina - 81%, laptele praf integral - 25%, laptele praf degresat - 33%, laptele de vacă - 3,5%, făina de frunze de lucernă - 20%, făina de carne - 53%, făina de sânge - 82%.

Pentru satisfacerea necesarului de proteină, amestecurile de substituenţi de polen trebuie să asigure un nivel de proteină brută de 5-10%, iar în cazul absenţei totale a păsturii, acest nivel creşte la 10-15%.

Calculul nivelului proteic

Stabilirea nivelului proteic al turtelor energo-proteice se realizează în mai multe etape. Se stabilesc mai întâi sortimentele de substituenţi proteici pe care îi vom folosi în amestec şi apoi ponderea lor.

Să presupunem că avem la dispoziţie: făină de soia (44% PB), drojdie de bere (45% PB) şi lapte praf degresat (33% PB). În amestecul preconizat, făina de soia va reprezenta 50%, drojdia de bere 25% şi laptele praf degresat 25%.
În 100 g amestec de substituenţi de polen vom avea următoarele nivele proteice:

100 g făină soia ............................ 44% PB
50 g făină soia ..............................  x

x a   50 x 44   a 22 g PB
          100


100 g drojdie bere ......................... 45% PB
25 g drojdie bere ........................... x


x a     25 x 45   a  11 g PB
            100


100 g lapte praf degresat ............... 33% PB
25 g lapte praf degresat ................. x

x a   25 x 33   a 8 g PB
          100

Cele 100 g amestec de substituenţi de polen conţin 41 g PB (22 11 8).

În vederea asigurării nivelului proteic dorit al unei turte de 1 kg trebuie să determinăm în ce cantitate de pastă (miere şi zahăr) trebuie inclus amestecul de substituenţi de polen.

În cazul unei turte de 1 kg cu un nivel proteic  de 15% (150 g PB) vom avea:

41 g PB ........................................... 100 g amestec substituenţi
150 g PB .......................................... x


  
x a  150 x 100  a 362 g amestec substituenţi
            41

1000 g - 365 g â 635 g zahăr pudră şi miere

În cele 635 g, zahărul pudră reprezintă 80% (adică 508 g), iar mierea 20% (adică 127 g). În acelaşi mod pot fi calculate şi alte nivele proteice.

Hrana suplimentară se administrează în doze reduse şi la intervale mici de timp, deoarece, când este distribuită în doze mari şi la intervale mari, creează doar şocuri nutritive, fapt dăunător stării generale a familiei de albine.

CALENDAR APICOL - FEBRUARIE

• În timpul iernii, la unele familii de albine pot să apară o serie de stări anormale care neliniştesc albinele şi le determină să-şi intensifice activitatea, ceea ce grăbeşte uzura organismului lor şi influenţează negativ iernarea. Cele mai frecvente stări anormale întâlnite sunt: insuficienţa sau epuizarea hranei, pierderea mătcii, îmbolnăvirea de diaree, umiditatea exagerată şi pătrunderea şoarecilor în stup.

• Pentru a depista din timp stările anormale, trebuie să recurgem la efectuarea de controale auditive săptămânale în vederea supravegherii iernării şi să luăm măsuri de înlăturare a stărilor anormale sesizate.

• În luna februarie, în Banat, pot să apară zile călduroase când temperatura aerului se ridică la peste 120C, astfel că este necesar să recurgem la pregătirea vetrelor de stupină în vederea efectuării zborurilor de curăţire de către albine, sau să procedăm la stimularea şi la supravegherea zborurilor de curăţire.

• În zilele reci, improprii pentru lucru în stupină, apicultorul poate proceda la repararea, curăţarea şi dezinfecţia inventarului apicol, precum şi la tratarea fagurilor clădiţi din rezerva stupinei cu fum de pucioasă.

• Dacă în urma controlului se remarcă, că se impune completarea rezervelor de hrană, apicultorul trebuie să recurgă la declanşarea hrănirii stimulente a familiilor de albine după efectuarea zborului de curăţire.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(57)/2008