ForumOptimizarea strategiei de înţărcare a viţeilor
Supercuşcă din plastic pentru opt viţeiRecomandările generale de creştere a viţeilor se referă la cazarea individuală şi la hrănirea acestora cu lapte sau cu substituent de lapte de două ori pe zi. Principalul motiv pentru care dorim să cazăm viţeii individual este acela de a limita răspândirea bolilor prin contactul între animale şi de a controla consumul de starter, dar şi pentru a reduce suptul nenutritiv între viţei.
Directiva Consiliului Europei 91/629/CEE cu privire la bunăstarea viţeilor nu ne permite, însă, să cazăm viţeii individual după vârsta de opt săptămâni, pe motiv că taurinele sunt animale sociale şi trebuie să socializeze de la vârste foarte tinere.
Măsuri de evitare a stresului
Înţărcarea reprezintă un moment stresant în viaţa viţeilor, când imunitatea acestora scade mult şi există un risc ridicat de apariţie a îmbolnăvirilor, în special a celor respiratorii. Astfel, în acest moment al vieţii se recomandă ca viţelului să nu i se aplice un alt factor stresant, cum ar fi: mutarea în alt adăpost, gruparea, ecornarea, schimbarea furajului vegetal, aplicarea tratamentelor etc.
O recomandare frecvent utilizată în practică, în cazul viţeilor cazaţi individual pe parcursul alăptării, este aceea de a-l menţine în acelaşi sistem pentru cel puţin o săptămână după eliminarea laptelui din raţie.
Efectele strategiilor de înţărcare
Recent am citit un articol ştiinţific scris de trei autori spanioli, Bach, Ahedo şi Ferrer (Journal of Dairy Science, vol. 93, martie 2010, p. 413-419), care au studiat efectele a două strategii în momentul înţărcării asupra performanţelor şi stării de sănătate a viţeilor.
Acest articol a venit să schimbe puţin viziunea asupra a ceea ce am prezentat anterior, prin prisma celor două strategii, pe care le prezentăm.
• Menţinerea viţeilor individual timp de 6 zile după înţărcare comparativ cu mutarea lor în colectivitate la momentul înţărcării. Cercetările s-au efectuat pe un număr de 320 viţele de rasă Holstein, care au fost înţărcate la vârsta de 56 de zile. Jumătate din viţele au fost menţinute timp de şase zile după înţărcare în cuştile individuale, iar cealaltă jumătate a fost mutată în ziua înţărcării în supercuşti de câte opt capete. Regimul de furajare a fost similar pentru cele două grupe de viţele.
• Acordarea unui timp de socializare viţeilor înainte de înţărcare. În acest caz, cercetările s-au efectuat pe 240 viţele de rasă Holstein, care au fost înţărcate la vârsta de 70 de zile. Toate viţelele au primit două tainuri de lapte până la vârsta de 49 de zile, după care au primit numai un tain de lapte. Jumătate din viţele au fost mutate la vârsta de 49 de zile în supercuşti de câte opt capete, iar celelalte au fost menţinute în cuştile individuale până la vârsta de 56 de zile şi apoi au fost mutate în supercuşti.
Mutarea viţelelor imediat după înţărcare din cuştile individuale, care nu sunt prevăzute cu ţarc pentru mişcare în aer liber, în supercuşti de câte opt capete comparativ cu menţinerea acestora încă şase zile a avut ca efect realizarea unui spor mediu zilnic de creştere semnificativ mai mare (826 g faţă de 794 g), în timp ce riscul apariţiei tulburărilor respiratorii după înţărcare s-a redus la jumătate (de la 2,24 la 0,98).
Aceste rezultate sunt contrare cu ceea ce ştiam înainte şi ceea ce era recomandat pentru strategia de cazare a viţeilor în momentul înţărcării.
Gruparea viţelelor în supercuşti de câte opt capete cu trei săptămâni înainte de înţărcare, o dată cu reducerea numărului de tainuri de la 2 la 1 comparativ cu gruparea lor cu numai două săptămâni înainte de înţărcare, a avut ca efect creşterea consumului voluntar de furaje vegetale de la 2,49 kg/zi la 2,61 kg/zi, realizarea unui spor mediu zilnic mai mare de 1,07 g/zi comparativ cu 1,03 g/zi, precum şi îmbunătăţirea stării de sănătate, numărul de cazuri de îmbolnăvire respiratorie scăzând de la 1,23 la 0,87.
CONCLUZIE
Ceea ce putem desprinde din aceste experimente este că mutarea viţelelor din rasele de lapte imediat după înţărcare în spaţii de creştere adecvate vârstei este mai indicată, decât menţinerea lor în continuare în cuştile individuale.
De asemenea, determinarea socializării prin gruparea viţeilor înainte de înţărcare este mai avantajoasă prin stimularea consumului voluntar de furaje vegetale, ceea ce permite realizarea unor sporuri de creştere mai mari şi îmbunătăţirea stării de sănătate.
Toate articolele scrise de
Ludovic Cziszter
Atunci când ne hotărâm să utilizăm un plan de alăptare la viţelele sugare din rasele de lapte, urmărim
Atunci când dorim să înfiinţăm o fermă de taurine de carne, trebuie analizate cu atenţie două aspecte:
Continuăm să prezentăm strategia politică a Uniunii Europene în domeniul bunăstării animale, după ce î
Economicitatea fermei şi starea de sănătate a comunităţii omeneşti este un deziderat pe care fermele care produc bu
Cineva spunea odată că nutriţia este o ştiinţă, pe când alimentaţia este o artă, în sensul că pentru
Deşi cuştile amplasate în afara adăpostului s-au dovedit a fi sistemul cel mai bun pentru creşterea viţeilor s
Din faza de steaming-up (ultimele două săptămâni de gestaţie) vacile trec în compartimentul de fătare, c
Aşa cum am promis în numărul trecut, revin cu precizări asupra optimizării lucrului cu mixerele pentru formular
În anul 2009 scriam, în revista Ferma nr. 2(69), pag. 83, despre intenţia elaborării unor cursuri de bunăs
În ultimii ani, cercetările efectuate asupra procesului de creştere la viţelele destinate reproducţiei în
Rasa Alb-albastră belgiană, (Blanc-Bleu Belge - BBB, Belgian Blue, Belgisch Witblauw) s-a constituită relativ recent
Un articol apărut recent în revista americană Journal of Dairy Science (vol. 93, p. 4045-4053, septembrie 2010) m
De câte ori ajung într-un grajd de vaci de lapte şi văd ieslea goală sau aproape goală îmi pun &ici
Am prezentat în ediţia anterioară a revistei Ferma situaţia controlului oficial al performanţelor de producţie
Nu există nici un dubiu că rolul economic al animalelor de fermă este, în esenţă, acela de a furniza produse alimen
Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul &ici
Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ani
Recomandările generale de creştere a viţeilor se referă la cazarea individuală şi la hrănirea acestora cu lapte sa
Viţeii nou-născuţi pot fi stresaţi de o mare varietate de întâmplări obişnuite. Stresul conduce la cre
Titlul acestui articol a fost sugerat de către crescători, prin intermediul sondajului realizat de către redacţia rev
În acest articol continuăm să analizăm miturile vehiculate în creşterea taurinelor. Unul dintre ele este
Vrei cu 5 până la 15% mai mult lapte? Asigură 16-18 ore de lumină pe zi la vacile în lactaţie.
În numărul din decembrie al revistei Ferma am enumerat câteva dintre zvonurile care circulă printre crescă
În ultimul timp auzim despre creşterea taurinelor, în special despre cele pentru carne, zvonuri cum că aces
Dacă toată vara şi până la sfârşitul toamnei ne-am axat pe activităţi de producere a furajelor î
În mod tradiţional se recomandă ca, după înţărcare, viţeilor să li se administreze fân în cantităţi din ce în 