Mituri şi realitate în creşterea taurinelor pentru carne (I)
În ultimul timp auzim despre creşterea taurinelor, în special despre cele pentru carne, zvonuri cum că aceste animale folosesc o cantitate foarte mare de apă, de furaje şi de teren agricol, resurse care ar putea fi utilizate în alte scopuri. Adevărul este că pentru a produce un kilogram de carne de vită, în ţările dezvoltate, se consumă 2,6 kg grăunţe de cereale şi circa 3,6 mc de apă.
La fel de adevărat este şi că, în România, peste 85 la sută din pajiştile naturale nu pot fi utilizate ca teren arabil. Foarte important este faptul că taurinele folosesc prin păşunat terenul care este prea denivelat, situat la altitudine mare, prea umed sau prea uscat, precum şi pe cel care este inaccesibil pentru a produce hrană necesară omului.
Taurinele consumă acele categorii de furaje pe care omul nu le poate consuma şi pe care le transformă în hrană pentru om, cu o densitate nutritivă ridicată.
În practica creşterii taurinelor pentru carne circulă anumite convingeri, cărora noi le-am spune mituri, care nu sunt întotdeauna conforme cu realitatea. În această ediţie a revistei Ferma, dar şi în următoarea, vom încerca să „demitizăm” o parte dintre „credinţele” pe care unii fermieri le iau ca atare, fără a le analiza.
Ipoteze şi contraargumente
• Pentru a produce 1 kg de carne de vită sunt necesare 16 kg de grăunţe de cereale şi de soia. Această afirmaţie se bazează pe ipoteza falsă potrivit căreia taurinele de carne sunt hrănite cu furaje concentrate de la naştere şi până la abatorizare.
Conform unor statistici recente, pentru un kilogram de carne de vită produs se utilizează circa 2,6 kg grăunţe în ţările dezvoltate şi 0,3 kg în ţările în curs de dezvoltare. Taurinele nu fură grăunţele destinate consumului uman.
În schimb, ele consumă cantităţi mari de furaje voluminoase care nu sunt disponibile consumului uman. Acestea sunt furaje produse, aşa cum am explicat anterior, pe terenurile care nu pot fi cultivate pentru producerea de hrană pentru om, precum şi subproduse de la producătorii de alimente destinate omului, cum ar fi borhotul de bere, pulpa de citrice, tăiţeii de sfeclă de zahăr etc. Produsul de soia administrat în hrana taurinelor de carne este un şrot obţinut din boabele de soia care rămân după ce s-a extras uleiul pentru consumul uman.
În plus, porumbul administrat taurinelor este un soi furajer care are o calitate diferită faţă de cel folosit în hrana omului.
• Un tăuraş de 500 kg finisat într-o îngrăşătorie intensivă cu raţii pe bază de porumb va consuma circa 950 litri de combustibil pe tot parcursul vieţii. Această valoare se bazează pe date eronate şi învechite în legătură cu producerea de porumb.
Eficienţa energetică a producţiei agricole a crescut în mod semnificativ în ultimii ani. De exemplu, producerea unui kilogram de porumb boabe necesită azi doar jumătate din energia consumată în urmă cu 25 de ani.
O cifră mai reală decât 950 litri este cea de 52 litri, conform unei analize din anul 2002 efectuată de Dr. M.S. Graboski de la Colorado School of Mines, SUA.
• Proporţia de grâu folosită în hrana animalelor la nivel mondial s-a dublat, începând din anul 1960 până astăzi. O cantitate relativ mică din grâul mondial este utilizată în hrana animalelor. Grâul, în general, nu este considerat un furaj, cu toate că cel de calitate foarte slabă poate fi utilizat în hrana animalelor, datorită valorii nutritive scăzute pentru consumul uman.
Chiar şi cantitatea mai mică de grâu folosită la furajarea animalelor variază în funcţie de condiţiile economice. Atunci când preţul grâului este mai mic, în comparaţie cu cel al altor grăunţe furajere (porumb, orz, ovăz etc.), acesta se poate folosi în hrana animalelor.
În orice caz, cantitatea de grâu administrată în hrana animalelor este corelată direct cu cerinţa de grâu pentru hrana omului. Atunci când cererea şi preţul grâului sunt scăzute, semnalele din piaţă vor direcţiona grâul către utilizări care produc cele mai bune profituri.
Dacă cerinţa de grâu pentru consumul uman este mare, atunci acesta nu va fi direcţionat către hrana animalelor.
• Cantitatea de apă necesară pentru a produce 10 kg de cotlet de vită poate asigura apa necesară unei familii vegetariene pentru un an întreg. În acest caz, simpla aritmetică spune totul. Dacă 1 kg de carne de vită se produce cu 3630 litri de apă, atunci pentru 10 kg de carne de vită vor fi necesari 36.300 litri de apă, ceea ce înseamnă o medie anuală de 3025 litri de apă pe lună.
O familie de 4 persoane va avea nevoie de aproximativ 25 litri de apă pe zi de persoană, la un consum anual de 10 kg carne de vită (36.300:365:4 = 24,86 litri). Dacă presupunem că fraza enunţată în mit se referă numai la cantitatea de grâu care ar putea fi produsă cu aceeaşi cantitate de apă, ştiind că 1 kg de grâu se produce cu 1260 litri apă, rezultă că la 25 litri de apă fiecare persoană din acea familie va avea disponibilă o cantitate de 20 g de grâu neprocesat pe zi (25 litri:1260 litri = 0,0198 kg grâu).
Dacă ar fi să luăm în considerare bugetul de apă al familiei respective, cu siguranţă că aceasta nu şi-ar putea permite să folosească apă pentru alte activităţi casnice zilnice cum ar fi: spălatul vaselor (75 litri), cititul presei (1135 litri pentru un ziar adus acasă în fiecare zi) sau duşul (55-75 litri de apă în medie pentru 15 minute de duş).
• Cantitatea de apă care se foloseşte pentru a produce un tăuraş îngrăşat de 450 kg va menţine la suprafaţă un distrugător al Marinei SUA. Conform datelor Marinei SUA, este nevoie de 8000 de tone de apă de mare pentru a menţine un distrugător la suprafaţă.
Dacă pornim de la necesarul de 3630 litri de apă pentru a produce 1 kg de carne de vită fără oase şi dacă un tăuraş de 450 kg produce circa 200 kg carne fără oase, atunci necesarul de apă pentru a produce un tăuraş îngrăşat va fi de 726.000 litri (3630 x 200 = 726.000 litri), adică 726 de tone, ceea ce reprezintă o cantitate de peste zece ori mai mică decât spune acest mit.
PRECIZARE
Acest articol se doreşte a fi o pledoarie pentru creşterea taurinelor din rasele de carne şi pentru utilizarea unor rase specializate de rase de carne, cum ar fi Aberdeen Angus, Charolaise, Limousine, Hereford, Alb Albastră Belgiană etc., precum şi pentru consumul de carne de vită.
2 ComentariiCOMENTEAZA
Aşteptăm şi ale articole. Întâi să înceteze tâmpiţii să mai utilizeze calculatorul pentru a răspândi astfel de informaţii (mituri), apoi să nu mai folosească nici telefonul, nici autoturismul, nici duşul, nici gazul metan şi nici prezervativele, că astea sunt apărute uletrior vieţii animalelor pe planeta asta şi apoi mai vedem dacă mai apare problema poluării din cauza taurinelor. Poate aşa nu rămân decât cei care pot trăi în armonie cu natura...şi o înţeleg Cât despre iniţiatorii acestor "studii", mai bine aş creşte o vacă, fie ea şi nebună decât să consum resursele planetei cu un astfel de individ...
faza e ca orice am face nu e bine...mai bine ne-am pune pe treaba si am lasa gargara...puneti mana fratilor si macati carne de vita si fermierii sa foloseasaca rase bune:Angus, Blanc blue Belge, Limousin etc. Oricum interesant...
Toate articolele scrise de
Ludovic Cziszter

Atunci când dorim să înfiinţăm o fermă de taurine de carne, trebuie analizate cu atenţie două aspecte:

Continuăm să prezentăm strategia politică a Uniunii Europene în domeniul bunăstării animale, după ce î

Economicitatea fermei şi starea de sănătate a comunităţii omeneşti este un deziderat pe care fermele care produc bu

Cineva spunea odată că nutriţia este o ştiinţă, pe când alimentaţia este o artă, în sensul că pentru

Deşi cuştile amplasate în afara adăpostului s-au dovedit a fi sistemul cel mai bun pentru creşterea viţeilor s

Din faza de steaming-up (ultimele două săptămâni de gestaţie) vacile trec în compartimentul de fătare, c

Aşa cum am promis în numărul trecut, revin cu precizări asupra optimizării lucrului cu mixerele pentru formular

În anul 2009 scriam, în revista Ferma nr. 2(69), pag. 83, despre intenţia elaborării unor cursuri de bunăs

În ultimii ani, cercetările efectuate asupra procesului de creştere la viţelele destinate reproducţiei în

Rasa Alb-albastră belgiană, (Blanc-Bleu Belge - BBB, Belgian Blue, Belgisch Witblauw) s-a constituită relativ recent

Un articol apărut recent în revista americană Journal of Dairy Science (vol. 93, p. 4045-4053, septembrie 2010) m

De câte ori ajung într-un grajd de vaci de lapte şi văd ieslea goală sau aproape goală îmi pun &ici

Am prezentat în ediţia anterioară a revistei Ferma situaţia controlului oficial al performanţelor de producţie

Nu există nici un dubiu că rolul economic al animalelor de fermă este, în esenţă, acela de a furniza produse alimen

Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul &ici

Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ani

Recomandările generale de creştere a viţeilor se referă la cazarea individuală şi la hrănirea acestora cu lapte sa

Viţeii nou-născuţi pot fi stresaţi de o mare varietate de întâmplări obişnuite. Stresul conduce la cre

Titlul acestui articol a fost sugerat de către crescători, prin intermediul sondajului realizat de către redacţia rev

În acest articol continuăm să analizăm miturile vehiculate în creşterea taurinelor. Unul dintre ele este

Vrei cu 5 până la 15% mai mult lapte? Asigură 16-18 ore de lumină pe zi la vacile în lactaţie.

În numărul din decembrie al revistei Ferma am enumerat câteva dintre zvonurile care circulă printre crescă

În ultimul timp auzim despre creşterea taurinelor, în special despre cele pentru carne, zvonuri cum că aces

Dacă toată vara şi până la sfârşitul toamnei ne-am axat pe activităţi de producere a furajelor î
În mod tradiţional se recomandă ca, după înţărcare, viţeilor să li se administreze fân în cantităţi din ce în 
Forum



