Criterii de proiectare a unui adăpost pentru bovinele de lapte
Din faza de steaming-up (ultimele două săptămâni de gestaţie) vacile trec în compartimentul de fătare, constituit din boxe individuale cu dimensiuni minime de 4x4 metri
Se recomandă dotarea compartimentului cu pereţi mobili, pentru a putea asista şi ajuta animalul în timpul fătării.
După fătare, vacile trebuie adăpostite într-o boxă “starter”, unde se va mulge colostrul, se va elimina placenta, iar apoi vacile vor fi introduse în grupul de vaci recent fătate sau al celor cu producţie ridicată.
Durata medie a acestei faze este de circa 10-20 zile şi, pentru exemplul prezentat în numărul anterior al revistei, sunt necesare 6-8 locuri cu aşternut permanent, calculând 15 mp/cap. Acest spaţiu poate fi constituit dintr-o singură boxă şi trebuie să aibă legătură cu sala de muls.
Tot la categoria compartimentelor auxiliare, Rota Guido include şi infirmeria şi boxa pentru taur. Pentru infirmerie, care trebuie să fie amplasată în apropierea sălii de muls, sunt prevăzute cel puţin două boxe, una pentru cazarea animalelor cu mastită şi una pentru animalele şchioape.
Sectorul de creştere a viţeilor
Pentru viţei, societatea propune două tehnologii: întreţinerea în cuşti individuale, până la vârsta de 60-70 zile, când viţeii sunt complet înţărcaţi sau cazarea în boxe individuale o perioadă de 10-15 zile, până când animalul nu învaţă să consume hrană vegetală, şi apoi transferarea lui în boxa colectivă.
În primul caz, este necesar un număr suficient de boxe individuale pentru a adăposti 12 nou-născuţi pe lună (6 masculi şi 6 femele), pe întreaga perioadă mai sus indicată, adiă 36 locuri de cazare în total.
În perioada post-înţărcare, viţeii vor fi, în mod normal, furajaţi cu fân şi concentrate. În această perioadă este ideal ca viţeii să fie cazaţi în boxe colective, care să asigure 2 mp/cap, pe pat de aşternut adânc şi un front de furajare de 40 cm/cap.
După vârsta de şase luni, masculii vor fi despărţiţi de femele. Dacă masculii vor fi crescuţi în fermă pentru producţia de carne, pot fi cazaţi în boxe colective, pe pardoseală din grătare (2,5 mp/cap) sau pe aşternut permanent (4-5 mp/cap) până la sfârşitul perioadei de îngrăşare.
Femelele, vor fi adăpostite în boxe colective, pe aşternut permanent sau în cuşete reglabile, până la vârsta de 12 luni. Vor fi apoi transferate în structuri similare, însă mai luminoase, până la vârsta de 13-16 luni, pentru a uşura urmărirea în perioada de călduri şi fecundare.
De la vârsta de 16-17 luni, deci după fecundare, până cu 15 zile înainte de fătare (moment în care vor fi transferate în boxa de steaming-up), este de preferat să adăpostim junincile în cuşete pentru a le obişnui cu acest tip de stabulaţie.
Pentru calcularea locurilor de cazare necesare şi împărţirea în grupe tehnologice, se va ţine cont de faptul că la vârsta de 18 luni a junincilor, poate exista un surplus de animale în această categorie, faţă de necesarul pentru înlocuirea vacilor reformate, care, în mod ideal, trebuie să reprezinte 35% din efectivul total.
Alegerea dotărilor
Specialiştii de la Rota Guido spun că, după adăposturi, dotările zootehnice ocupă un loc foarte important în fermă. Dotarea şi mecanizarea aferentă trebuie să se integreze perfect construcţiei, pentru ca adăpostul să fie funcţional.
Corecta realizare şi amplasare a grilajelor de furajare, a cuşetelor, adăpătorilor şi altor instalaţii necesare, reprezintă un factor indispensabil pentru o mai bună reuşită a adăpostului şi pentru bunăstarea animalelor, care trebuie să se mişte în voie în spaţiile rezervate lor.
Cuşetele trebuie să corespundă unui complex de factori, cum ar fi: dimensiuni, calitatea saltelelor (care trebuie să garanteze confortul şi o stare igienico-sanitară bună, obţinută cu costuri minime de întreţinere), forma despărţitoarelor de stand. De toate acestea depinde gradul de ocupare a cuşetelor, cu avantajele legate de starea de curăţenie a animalelor, îmbunătăţirea calităţii igienice a laptelui şi reducerea timpului de mulgere.
La fel de importante sunt şi instalatiile pentru adăpare, având în vedere faptul că apa este esenţială pentru cerinţele fiziologice ale animalelor. În timpul lactaţiei, vacile trebuie să recupereze pierderile de apă eliminate prin producerea de lapte; ca urmare, necesarul de apă depinde şi de nivelul productiv al animalului, pe lângă necesarul datorat condiţiilor climatice şi tipului de raţie administrată.
Adăpătorile trebuie să fie corect amplasate în adăpost, să menţină calitatea apei, să permita recircularea apei, să fie conectate la un sistem de alimentare de mare capacitate, care garantează un volum suficient, să fie dotate cu un sistem antiîngheţ, pentru controlarea temperaturii în lunile de iarnă şi să fie uşor de curăţat, folosind sistemul rapid de golire sau basculare.
În proiectarea unui centru zootehnic, nu trebuie uitate dotările pentru cazarea şi mişcarea animalelor, instalaţii simple la prima vedere, dar capabile să organizeze adăpostul pentru o exploatare consecventă.
Caracteristicile constructive şi dimensiunile sunt studiate nu numai pe baza dimensiunilor animalului, ci şi luând în considerare programul zilnic, specific fermei.
Grilajele aleilor de mişcare, suprafeţele pardoselilor, pasajele pentru muncitori, porţile, pasajele la nivel şi barierele de conducere şi de grupare a animalelor, pot suferi modificări specifice, pe care un bun proiectant trebuie să fie în măsură să le definească, de la caz la caz.
Manipularea dejecţiilor
Tehnologiile pentru întreţinerea şi gestionarea dejecţiilor, disponibile astăzi, ne conduc substanţial către pluguri racloare, recircularea dejecţiilor semilichide tratate, colectate sub grătare sau la flushing (spălarea pardoselilor prin inundare). Soluţia adoptată va influenţa etapele următoare de depozitare şi eventual de tratare a dejecţiilor.
Utilizarea separării unitare, prin tratamente de stabilizare pe cale aerobă (oxigenare) sau pe cale anaerobă (cu recuperare de biogaz) este întotdeauna actuală, datorită avantajelor pe care le oferă.
"Trebuie subliniat că, în ultimii ani, s-au schimbat mult filosofia şi exigenţele cu privire la fermele de bovine, fie din punct de vedere al amplasării fermei şi al organizării operative, fie din punct de vedere al problematicii legate de normele de referinţă şi, nu în ultimul rând, condiţionarea factorului economic, care a sporit continuu efectivul de animale pe fermă.
Din această cauză, în proiectarea fermei nu se poate neglija o anumită marjă de flexibilitate şi de previziune, în perspectiva unei extinderi viitoare", spune Giuseppe Volta, director tehnic şi comercial al societăţii Rota Guido.
Articol publicat în revista Ferma nr. 10(54)/2007
Galerie de imagini
<>Toate articolele scrise de
Ludovic Cziszter

Atunci când ne hotărâm să utilizăm un plan de alăptare la viţelele sugare din rasele de lapte, urmărim

Atunci când dorim să înfiinţăm o fermă de taurine de carne, trebuie analizate cu atenţie două aspecte:

Continuăm să prezentăm strategia politică a Uniunii Europene în domeniul bunăstării animale, după ce î

Economicitatea fermei şi starea de sănătate a comunităţii omeneşti este un deziderat pe care fermele care produc bu

Cineva spunea odată că nutriţia este o ştiinţă, pe când alimentaţia este o artă, în sensul că pentru

Deşi cuştile amplasate în afara adăpostului s-au dovedit a fi sistemul cel mai bun pentru creşterea viţeilor s

Din faza de steaming-up (ultimele două săptămâni de gestaţie) vacile trec în compartimentul de fătare, c

Aşa cum am promis în numărul trecut, revin cu precizări asupra optimizării lucrului cu mixerele pentru formular

În anul 2009 scriam, în revista Ferma nr. 2(69), pag. 83, despre intenţia elaborării unor cursuri de bunăs

În ultimii ani, cercetările efectuate asupra procesului de creştere la viţelele destinate reproducţiei în

Rasa Alb-albastră belgiană, (Blanc-Bleu Belge - BBB, Belgian Blue, Belgisch Witblauw) s-a constituită relativ recent

Un articol apărut recent în revista americană Journal of Dairy Science (vol. 93, p. 4045-4053, septembrie 2010) m

De câte ori ajung într-un grajd de vaci de lapte şi văd ieslea goală sau aproape goală îmi pun &ici

Am prezentat în ediţia anterioară a revistei Ferma situaţia controlului oficial al performanţelor de producţie

Nu există nici un dubiu că rolul economic al animalelor de fermă este, în esenţă, acela de a furniza produse alimen

Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul &ici

Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ani

Recomandările generale de creştere a viţeilor se referă la cazarea individuală şi la hrănirea acestora cu lapte sa

Viţeii nou-născuţi pot fi stresaţi de o mare varietate de întâmplări obişnuite. Stresul conduce la cre

Titlul acestui articol a fost sugerat de către crescători, prin intermediul sondajului realizat de către redacţia rev

În acest articol continuăm să analizăm miturile vehiculate în creşterea taurinelor. Unul dintre ele este

Vrei cu 5 până la 15% mai mult lapte? Asigură 16-18 ore de lumină pe zi la vacile în lactaţie.

În numărul din decembrie al revistei Ferma am enumerat câteva dintre zvonurile care circulă printre crescă

În ultimul timp auzim despre creşterea taurinelor, în special despre cele pentru carne, zvonuri cum că aces

Dacă toată vara şi până la sfârşitul toamnei ne-am axat pe activităţi de producere a furajelor î
În mod tradiţional se recomandă ca, după înţărcare, viţeilor să li se administreze fân în cantităţi din ce în 
Forum



