COP-ul va avea viitor doar în mâna asociaţiilor
Am prezentat în ediţia anterioară a revistei Ferma situaţia controlului oficial al performanţelor de producţie la bovine în judeţul Timiş, deoarece consider cazul exemplificator pentru ceea ce se întâmplă acum cu acest serviciu la nivelul întregii ţări. Dacă tot nu putem atribui responsabilitatea acestui dezastru cuiva în mod direct, merită să vedem măcar ce se poate face de acum înainte.
Evident că trebuie să se ia totul de la zero. Adică, fermierii, proprietarii vacilor, trebuie să se unească în jurul asociaţiilor constituite pe rase şi să preia conducerea Registrului genealogic şi a serviciilor de control al performanţelor.
Registrul genealogic a fost condus de către autoritatea competentă şi a fost dat deja spre gestiune unor asociaţii din ţară, conform site-ului ANARZ (19.01.2010), pentru Bivolul Românesc, Sura de Stepă, Holstein-Friză Românească (Bălţată cu negru românească) şi Bălţată Românească Simmental.
Dintre rasele autohtone au mai rămas Bruna şi Pinzgau de Transilvania, dar să nu uităm şi alte rase importate în ultimul timp în România şi mai ales pe cele de carne, care tind să aibă o pondere tot mai mare în structura efectivului din ţara noastră.
Un serviciu mult prea scump, dar care merită
După ce aceste asociaţii vor fi recunoscute şi vor primi acreditarea de la autoritatea naţională competentă, ele trebuie să organizeze controlul performanţelor. Aceasta presupune multe costuri, pe care fermierii trebuie să şi le asume, pentru că nimeni nu este interesat în afară de ei să cunoască în mod obiectiv calitatea materialului biologic pe care îl au în fermă, iar pe aceste baze să construiască strategiile de ameliorare ale raselor.
Altfel, care este scopul utilizării de MSC de la tauri de foarte mare valoare din import, pentru care fermierii români plătesc atât de mulţi bani? Cine îmi poate demonstra efectul productiv al utilizării acestor tauri în fermă? Să ne bazăm pe munca celor din străinătate? Este cunoscut faptul că performanţa productivă este rezultatul atât al genotipului, dar şi al mediului, iar în cazul producţiei de lapte genotipul aditiv influenţează doar în proporţie de 25 la sută performanţa fenotipică.
În plus, trebuie înfiinţate şi dotate laboratoare cu aparatură performantă, acreditată ICAR, pentru determinarea compoziţiei chimice a laptelui şi a numărului de celule somatice. Apoi, trebuie rezolvată problema prelevării probelor de lapte (dotarea cu instrumente moderne, certificate), a transportului la laboratoare şi a sistemului de management al datelor (înregistrare, circulaţie, prelucrare).
Nu în ultimul rând, trebuie pus la punct sistemul informatic pentru calcularea valorilor de ameliorare a vacilor, pe rase, şi stabilirea vacilor mame de tauri, testarea tăuraşilor candidaţi pentru reproducţie până la vârful ameliorării taurinelor care înseamnă calculul valorii de ameliorare a taurilor de reproducţie şi ierarhizarea acestora.
Referitor la costurile acestui serviciu, s-au vehiculat valori de la 80 până la 150 lei pe vacă pe an. Conform unei calculaţii de pe site-ul ANARZ, la un cost de 130 lei, profitul pe cap de vacă pe an este de 2,59 lei, iar la preţul de 80 lei pe vacă pe an, profitul este de numai 0,04 lei. Cert este că cel puţin 60% din acest cost pe vacă înseamnă cheltuielile cu forţa de muncă. În plus, nu sunt luate în considerare costurile legate de determinările de laborator, deoarece până în prezent laboratoarele au fost susţinute sută la sută din bugetul statului.
Raportul pe 2008/2009 al ICAR cu privire la situaţia controlului oficial în ţările membre arată că, în Europa, costul efectuării controlului prin metoda A4 (la 28 zile) este foarte variabil. El merge de la 16,5 euro, în Irlanda, până la 45,6 euro, în Franţa, sau chiar 52,9 euro pentru controlul AT în Austria.
Un alt mod de exprimare a cheltuielilor cu controlul oficial îl reprezintă cantitatea de lapte vândut necesară pentru a acoperi aceste cheltuieli. Astfel, sunt necesare 27,3 kg lapte în Estonia, 37,57 kg în Slovacia, 50,5 kg în Ungaria, 70 kg în Norvegia, 75 kg în Danemarca şi chiar 120 kg în Slovenia şi Spania.
Aceste costuri raportate de către ICAR includ şi testele de laborator. Mai mult, acest raport prezintă şi proporţia pe care o plăteşte fermierul din aceste costuri şi care variază de la o ţară la alta, fiind de 31,8% în Elveţia, 36,7% în Slovacia, 39% în Lituania, 70% în Spania, 86% în Cehia şi 100% în Danemarca, Ungaria, Norvegia, Franţa, Suedia şi Marea Britanie. În Slovenia, contribuţia fermierului este de numai 15-20%.
TOATĂ CHELTUIALA, DIN BUZUNARUL FERMIERULUI
În condiţiile actuale, fermierul român trebuie să fie pregătit să plătească serviciile de conducere a Registrului genealogic şi de control al performanţelor în totalitate, reprezentând contravaloarea a până la 100 kg lapte pe an pe vacă. Asta doar în condiţiile în care există laboratoare dotate cu tot ceea ce trebuie pentru determinarea calităţii laptelui, la nivelul cerinţelor ICAR.
În plus, organizaţia de control trebuie să fie dotată cu toată tehnica de prelevare, conservare şi transport al probelor individuale de lapte. Nu se mai acceptă cântărirea laptelui şi prelevarea manuală a probei de lapte în condiţiile în care aproape toate fermele în care se cresc animalele de mare valoare biologică sunt dotate cu săli de muls.
În concluzie, pentru a relua în condiţii acceptabile controlul performanţelor la bovine, părerea mea este că trebuie făcute investiţii, care nu sunt tocmai mici şi care vor fi suportate în mare măsură de către fermieri.
1 ComentariiCOMENTEAZA
VA LUA CINEVA MASURI PENTRU REINCEPEREA COP-ULUI?
Toate articolele scrise de
Ludovic Cziszter

Atunci când ne hotărâm să utilizăm un plan de alăptare la viţelele sugare din rasele de lapte, urmărim

Atunci când dorim să înfiinţăm o fermă de taurine de carne, trebuie analizate cu atenţie două aspecte:

Continuăm să prezentăm strategia politică a Uniunii Europene în domeniul bunăstării animale, după ce î

Economicitatea fermei şi starea de sănătate a comunităţii omeneşti este un deziderat pe care fermele care produc bu

Cineva spunea odată că nutriţia este o ştiinţă, pe când alimentaţia este o artă, în sensul că pentru

Deşi cuştile amplasate în afara adăpostului s-au dovedit a fi sistemul cel mai bun pentru creşterea viţeilor s

Din faza de steaming-up (ultimele două săptămâni de gestaţie) vacile trec în compartimentul de fătare, c

Aşa cum am promis în numărul trecut, revin cu precizări asupra optimizării lucrului cu mixerele pentru formular

În anul 2009 scriam, în revista Ferma nr. 2(69), pag. 83, despre intenţia elaborării unor cursuri de bunăs

În ultimii ani, cercetările efectuate asupra procesului de creştere la viţelele destinate reproducţiei în

Rasa Alb-albastră belgiană, (Blanc-Bleu Belge - BBB, Belgian Blue, Belgisch Witblauw) s-a constituită relativ recent

Un articol apărut recent în revista americană Journal of Dairy Science (vol. 93, p. 4045-4053, septembrie 2010) m

De câte ori ajung într-un grajd de vaci de lapte şi văd ieslea goală sau aproape goală îmi pun &ici

Am prezentat în ediţia anterioară a revistei Ferma situaţia controlului oficial al performanţelor de producţie

Nu există nici un dubiu că rolul economic al animalelor de fermă este, în esenţă, acela de a furniza produse alimen

Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul &ici

Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ani

Recomandările generale de creştere a viţeilor se referă la cazarea individuală şi la hrănirea acestora cu lapte sa

Viţeii nou-născuţi pot fi stresaţi de o mare varietate de întâmplări obişnuite. Stresul conduce la cre

Titlul acestui articol a fost sugerat de către crescători, prin intermediul sondajului realizat de către redacţia rev

În acest articol continuăm să analizăm miturile vehiculate în creşterea taurinelor. Unul dintre ele este

Vrei cu 5 până la 15% mai mult lapte? Asigură 16-18 ore de lumină pe zi la vacile în lactaţie.

În numărul din decembrie al revistei Ferma am enumerat câteva dintre zvonurile care circulă printre crescă

În ultimul timp auzim despre creşterea taurinelor, în special despre cele pentru carne, zvonuri cum că aces

Dacă toată vara şi până la sfârşitul toamnei ne-am axat pe activităţi de producere a furajelor î
În mod tradiţional se recomandă ca, după înţărcare, viţeilor să li se administreze fân în cantităţi din ce în 
Forum



