Ce condiţii trebuie să asigurăm vacilor cu producţii foarte ridicate?

Vaca recordistă

Vacile cu producţii foarte ridicate de lapte se numesc, în mod curent, vaci recordiste. Ce înseamnă vacă recordistă? Cât de mare trebuie să fie producţia de lapte pentru ca o vacă să fie încadrată în această categorie? Desigur că în condiţiile actuale ale creşterii vacilor de lapte, recordistă se poate numi şi o vacă ce realizează o producţie de medie de lapte de 20 kg/zi.

Eu, însă, mă voi referi la vaci care produc cel puţin 8500 kg lapte pe lactaţie normală (305 zile), adică produc, în medie, 28 kg lapte pe zi. Dar, cum este cunoscut, pe parcursul unei lactaţii, vacile nu produc zilnic aceeaşi cantitate de lapte. Reprezentarea grafică a cantităţii de lapte produsă zilnic se numeşte curbă de lactaţie (vezi figură). O vacă ce produce 8500 kg de lapte pe lactaţia normală, va avea un vârf de producţie de aproape 40 kg lapte.

În această perioadă de producţie la vârf, care apare la circa 2-3 luni de la fătare sau chiar mai devreme, trebuie să acordăm o mai mare atenţie vacilor recordiste, deoarece, dacă nu suntem atenţi, vor apărea dezechilibre fiziologice care conduc la tulburări de reproducţie (vaca nu mai rămâne gestantă), tulburări metabolice ca acidoză, cetoză, laminită, abomas deplasat, febra de lapte.

În concluzie, principalul obiectiv al fermierului în exploatarea vacilor recordiste este să le asigure acestora o alimentaţie corectă şi completă.

În continuare voi prezenta câte idei despre ce anume se întâmplă cu vaca recordistă, cu promisiunea ca voi reveni cu sfaturi practice concrete în legătură cu managementul acestor animale.

Din cercetările efectuate la Colegiul de Agricultură din Scoţia, Marea Britanie, a rezultat fără nici un dubiu că vacile recordiste sunt mai profitabile în oricare dintre sistemele de creştere în care sunt exploatate.

Dar este foarte important să luăm în considerare ce fac sau de ce au nevoie aceste vaci pentru a produce o cantitate mai mare de lapte şi cum trebuie să adaptăm metodele noastre de creştere pentru a asigura cerinţele nutritive mai ridicate ale acestor animale.

Comportamentul alimentar al vacilor recordiste

Din tabelul 1 se poate observa că vacile recordiste petrec o durată de timp cu două ore mai mare consumând furaje. Ca urmare, pentru aceste animale trebuie să existe permanent furaje în iesle.

Celelalte activităţi prezentate în tabelul 1 sunt similare cu cele ale vacilor cu producţie medie, mai puţin timpul petrecut pe aleea de furajare care este redus la jumătate (1,1, ore la vacile recordiste şi 2,2 ore la vacile cu producţie medie). Dacă se adună numărul de ore pe coloană nu va da suma de 24 de ore dintr-o zi, deoarece nu s-au prezentat toate activităţile, cum ar fi mulgerea, deplasarea la şi de la sala de muls etc.

Tabelul 1
Durata activităţile zilnice ale vacilor recordiste comparativ cu vacile cu producţie medie
(după Matzke, 2003)

Consumul de furaje

Vacile recordiste consumă o cantitate mai mare de furaje decât celelalte vaci din cireadă. De aceea trebuie să asigurăm acestor vaci o cantitate mai mare de nutreţuri de calitate superioară, fie că producem laptele într-un sistem cu costuri/venituri ridicate, fie că-l producem într-un sistem cu costuri/venituri reduse.

De exemplu, conţinutul în energie metabolizabilă a grâului poate varia de la 12,3 până la 14,7 MJ/kg SU. Dacă administrăm vacilor o cantitate de 5 kg de grâu pe zi, căreia nu-i cunoaştem valoarea energetică, atunci aceasta poate produce o diferenţă de producţie de circa 2 kg lapte pe zi. Într-un sistem de furajare bazat în mare parte pe furaje voluminoase, calitatea acestora devine foarte importantă.

Orice factor care limitează consumul vacilor, cum ar fi lipsa spaţiului suficient la frontul de furajare sau calitatea slabă a furajului, poate afecta consumul de furaje.

Păşunatul vacilor recordiste prezintă particularităţi, deoarece o vacă poate consuma de pe păşune o cantitate suficientă de masă verde care să susţină o producţie de maxim 27-28 kg/zi.

Prin practicile manageriale, cum ar fi menţinerea unui covor ierbos mai scurt şi mai des, mutarea gardului electric după amiaza, atunci când concentraţia de hidraţi de carbon solubili în plantă este cea mai mare sau folosirea unor varietăţi de ierburi care au o concentraţie mai mare de hidraţi de carbon solubili, se poate creşte consumul de furaje.

Dacă producţia de lapte zilnică este mai mare de 28 kg/zi, atunci se impune suplimentarea raţiei cu furaje concentrate. Pentru a menţine un consum ridicat la vacile recordiste, se preferă administrarea unui siloz de porumb de bună calitate împreună cu o substanţă tamponatoare de aciditate decât administrarea silozului de iarbă. Se recomandă administrarea unei cantităţi zilnice de până la 8 kg furaj concentrat la vacile care produc 40 kg lapte/zi, chiar şi la începutul sezonului de păşunat când există iarbă din abundenţă pe păşune.

Un alt aspect care trebuie luat în considerare este cel legat de vacile primipare. Acestea au cel mai mare potenţial productiv dintre toate vacile din cireadă, dar ele se plasează la baza ierarhiei sociale de grup şi, ca urmare, vor fi îndepărtate de la iesle de către celelalte vaci. În plus, aceste vaci vor avea cerinţe suplimentare pentru creştere pe parcursul lactaţiei. Ele fac faţă acestor încercări numai în cazul în care vor constitui o grupă separată de vaci adulte.

Digestibilitatea raţiei

Atunci când sunt furajate cu aceeaşi raţie, digestibilitatea este asemănătoare atât la vacile recordiste cât şi la vacile cu producţie medie (tabelul 2).

Tabelul 2. Efectul nivelului productiv asupra digestibilităţii raţiei
(după Gordon şi colab., 1995)

Modul de repartizare a nutrienţilor din furaje

Vacile recordiste produc mai mult lapte consumând o cantitate mai mare de hrană, dar şi datorită repartizării nutrienţilor din furaje către producţia de lapte. Vacile recordiste sunt mai slabe decât cele cu producţii mici de lapte, adică au o notă mai mică la aprecierea condiţiei corporale (BCS). Vacile recordiste vor mobiliza o cantitate mai mare de ţesut adipos decât celelalte vaci la începutul lactaţiei, dar vor avea o condiţie corporală mai slabă, atât la mijlocul lactaţiei, cât şi la înţărcare.

Cercetările efectuate la Universitatea Reading din Marea Britanie au demonstrat că vacile recordiste pot mobiliza în prima parte a lactaţiei o cantitate de energie echivalentă cu 2-2,5 kg de ţesut corporal pe zi. Chiar la 20 de săptămâni de lactaţie, vacile recordiste mobilizează 1-1,5 kg ţesut corporal pe zi. Dacă aceste pierderi de ţesut nu sunt dirijate corespunzător din punct de vedere nutriţional, atunci pot apărea efecte secundare, cel mai grav fiind reducerea fertilităţii.

Diferenţe fiziologice

Cercetările efectuate la Institutul de Cercetări Hannah din Marea Britanie au demonstrat că vacile recordiste au ugere mai mari, deşi cantitatea de lapte produsă de 1 gram de ţesut mamar a fost asemănătoare (tabelul 3). Ugerele mai mari au implicaţii asupra greutăţii care trebuie susţinută de către ligamentele suspensoare ale ugerului şi asupra mişcării vacilor.

Tabelul 3. Diferenţele fiziologice dintre vacile recordiste şi vacile cu producţie medie
(după Sorensen şi colab., 1998)

CONCLUZIE

Vacile recordiste sunt mai profitabile, dar reuşesc acest lucru muncind din greu. Deşi vacile recordiste aparent sunt mulţumite şi odihnite, din punct de vedere metabolic ele muncesc din greu. Acest lucru trebuie să-l luăm în considerare atunci când organizăm sistemul de exploatare a vacilor recordiste.

Cu toate că în ultimul timp s-au importat multe vaci din ţările cu zootehnie avansată, vaci care au o capacitate genetică de producţie foarte mare, tehnicile de exploatare a acestor animale nu s-a schimbat şi nu pot să ţină pasul cu capacitatea de producţie a acestor vaci.

De reţinut că întotdeauna trebuie să creştem vaci care ne aduc cel mai mare profit.

TOP TAURI 2006

Ierarhizarea cuprinde taurii autorizaţi la însămânţări artificiale pe anul 2006. Această ierarhizare are rol informativ şi s-a efectuat pe baza rezultatelor de testare publicate de către LfL - Institutul din Tierzucht, Grub Germania şi ZAR ZuchtData, BDV-Dienstleistungen GMBH Austria.

Rasa Fleckvieh
Primele zece poziţii la rasa Fleckvieh sunt deţinute de tauri de la Semtest-BVN Târgu-Mureş.
1. Rinser 51478, T. Ralbit, T.M. Lotus, VAG 138 (89%), 5.880 kg lapte
2. Maress 51599, T. Malefiz, T.M. Stress, VAG 133 (83%), 6.086 kg lapte
3. Malrub 51445, T. Malhax, T.M. Horwein, VAG 133 (83%), 6.145 kg lapte
4. Vissing 51449, T. Randy, T.M. Romen, VAG 132 (84%), 6.866 kg lapte
5. Hagat 51442, T. Hagtor, T.M. Stakkato, VAG 131 (85%), 6.481 kg lapte

Rasa Brună
1. Semtest BVN Tg. Mureş, taurul Etpat, VAG 131 (92%), 6.153 kg lapte
2. Semtest BVN Tg. Mureş, taurul Evtun, VAG 127 (82%)e, 6.150 kg lapte
3. Semtest BVN Tg. Mureş, taurul Emerit, VAG 117 (84%)e, 5.949 kg lapte
4. Semtest Dolj, taurul Sicos, VAG 116 (91%), 5.973 kg lapte
5. Semtest Dolj, taurul Juvize, VAG 116 (95%), 6.334 kg lapte

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007