Viţelul hibrid te scoate din necaz!

Eu recomand crescătorilor aflaţi în faţa unei asemenea dileme, să aleagă cea de-a doua alternativă, pentru că sunt sigur că, în viitorul apropiat, producerea de carne de vită "în viu", va fi o afacere bună pentru gospodăriile populaţiei.

În ultimele câteva numere din revista noastră am precizat şi cum se face acest lucru. Am recomandat atunci crescătorului să monteze vacile sale, indiferent de ce rasă sunt ele, cu material seminal recoltat de la tauri care aparţin raselor de carne. Am precizat că cele mai potrivite rase de carne, care se pretează la un astfel de procedeu, sunt rasele franceze: Limousine, Charolaise, rasa Alb-Albastru Belgian şi rasa de carne italiană Piemontese.

Experimentele făcute în trecut de cercetătorii de la Staţiunea de Cercetări din Târgu Mureş, dar şi cele efectuate în prezent de către doi crescători arădeni, de la Pâncota Arad, au demonstrat că încrucişarea raselor noastre cu tauri din rasele de carne produc viţei hibrizi, care, din punct de vedere al dezvoltării musculaturii, a vitezei de creştere, a calităţii carcaselor şi a rezistenţei la îmbolnăviri, sunt net superiori viţeilor din rasele autohtone.

Taurii din rasa Alb-Albastru Belgian

Într-unul din numerele trecute ale revistei am descris, sumar, rasa italiană Piemontese şi calitatea viţeilor hibrizi obţinuţi prin încrucişarea ei cu rasele româneşti. Acum voi prezenta câteva date despre caracteristicile morfologice şi comerciale ale rasei Alb-Albastru Belgian şi a hibrizilor obţinuţi din încrucişarea vacilor româneşti cu material seminal recoltat de la această rasă.

În fotografia 1 apare un taur din rasa Alb-Albastru Belgian, din care se pot observa următoarele caracteristici:

• efectul „culard”, numit şi ,,coapsa dublă”; el se caracterizează prin grupa de muşchi din regiunea coapsei, care este atât de puternic dezvoltată, încât „se revarsă” peste jaret;
• o dezvoltare foarte puternică a musculaturii trunchiului şi a membrelor; fiecare grupă de muşchi se delimitează, parcă, de celelalte.

Dezvoltarea exagerată a grupelor de muşchi se datorează unui fenomen genetic anormal, dar pe care crescătorii de vaci de carne l-au sesizat ca fiind avantajos pentru ei şi, în consecinţă, l-au diseminat, prin încrucişare şi selecţie, în mai toate rasele de carne din Europa, dar în special în rasele Alb-Alabstru belgian, Charolaise şi Piemontese.

Este vorba despre o genă care produce proteina "miostatină", cu rol de "senzor", care opreşte dezvoltarea muşchilor la limita normală, dictată de genetica individului. Mutaţia care a acut loc în această genă, a modificat structura miostatinei, diminuându-i puterea de stopare a dezvoltării muşchilor, atunci când aceştia au atins dimensiunea normală.

Eu recomand crescătorilor aflaţi în faţa unei asemenea dileme, să aleagă cea de-a doua alternativă, pentru că sunt sigur că, în viitorul apropiat, producerea de carne de vită "în viu", va fi o afacere bună pentru gospodăriile populaţiei.

În ultimele câteva numere din revista noastră am precizat şi cum se face acest lucru. Am recomandat atunci crescătorului să monteze vacile sale, indiferent de ce rasă sunt ele, cu material seminal recoltat de la tauri care aparţin raselor de carne.

Am precizat că cele mai potrivite rase de carne, care se pretează la un astfel de procedeu, sunt rasele franceze: Limousine, Charolaise, rasa Alb-Albastru Belgian şi rasa de carne italiană Piemontese.

Experimentele făcute în trecut de cercetătorii de la Staţiunea de Cercetări din Târgu Mureş, dar şi cele efectuate în prezent de către doi crescători arădeni, de la Pâncota Arad, au demonstrat că încrucişarea raselor noastre cu tauri din rasele de carne produc viţei hibrizi, care, din punct de vedere al dezvoltării musculaturii, a vitezei de creştere, a calităţii carcaselor şi a rezistenţei la îmbolnăviri, sunt net superiori viţeilor din rasele autohtone.

Taurii din rasa Alb-Albastru Belgian

Într-unul din numerele trecute ale revistei am descris, sumar, rasa italiană Piemontese şi calitatea viţeilor hibrizi obţinuţi prin încrucişarea ei cu rasele româneşti. Acum voi prezenta câteva date despre caracteristicile morfologice şi comerciale ale rasei Alb-Albastru Belgian şi a hibrizilor obţinuţi din încrucişarea vacilor româneşti cu material seminal recoltat de la această rasă.

În fotografia 1 apare un taur din rasa Alb-Albastru Belgian, din care se pot observa următoarele caracteristici:

• efectul „culard”, numit şi ,,coapsa dublă”; el se caracterizează prin grupa de muşchi din regiunea coapsei, care este atât de puternic dezvoltată, încât „se revarsă” peste jaret;
• o dezvoltare foarte puternică a musculaturii trunchiului şi a membrelor; fiecare grupă de muşchi se delimitează, parcă, de celelalte.

Dezvoltarea exagerată a grupelor de muşchi se datorează unui fenomen genetic anormal, dar pe care crescătorii de vaci de carne l-au sesizat ca fiind avantajos pentru ei şi, în consecinţă, l-au diseminat, prin încrucişare şi selecţie, în mai toate rasele de carne din Europa, dar în special în rasele Alb-Alabstru belgian, Charolaise şi Piemontese.

Este vorba despre o genă care produce proteina "miostatină", cu rol de "senzor", care opreşte dezvoltarea muşchilor la limita normală, dictată de genetica individului. Mutaţia care a acut loc în această genă, a modificat structura miostatinei, diminuându-i puterea de stopare a dezvoltării muşchilor, atunci când aceştia au atins dimensiunea normală.

Hibridări

Fotografia 2 prezintă câţiva viţei hibrizi obţinuţi în ţara noastră, din încrucişarea unor vaci locale româneşti din zona Moldovei, cu material seminal recoltat de la un taur Alb Albastru Belgian. Din imagine se poate observa că viţeii hibrizi cu „Belga” (cum îi spun italienii rasei Alb-Albastru Belgian), seamănă foarte mult cu rasa tatălui. Musculatura coapsei şi a crupei este foarte dezvoltată, având aspectul efectului „culard”, iar îmbrăcarea trunchiului în muşchi este net diferită de cea a viţeilor din rasele autohtone.

Vă asigur că viteza de creştere şi valorificare a furajelor în cazul unor asemenea viţei este mult mai mare decât la rasele noastre, iar rezistenţa la îmbolnăviri este foarte bună. În plus, aspectul exterior al hibrizilor îi face foarte atrăgători pentru cumpărătorii străini, motiv pentru care şi preţul oferit producătorului este mai mare.

Articol publicat în revista Ferma nr. 3(58)/2008