Cât ne costă mortalitatea porcilor în ferme?
Mortalitatea porcilor în fermele comerciale este, oriunde în lume, o pierdere ce nu poate fi eliminată total, ci doar redusă la nişte valori suportabile economic
Aglomerările de animale, tipice exploataţiilor comerciale, au prin definiţie această problemă, iar eforturile care se depun pentru reducerea impactului economic negativ implică o gamă extrem de variată de strategii şi metode. Nu este obiectivul nostru aici de a le reaminti şi comenta. Scopul este să răspundem cu argumente clare la întrebarea ce dă numele acestui text.
Nu am nici o îndoială că fiecare fermier e conştient de faptul că mortalitatea porcilor din fermă este o pierdere financiară de necontestat. Nivelul şi valoarea acestei pierderi este, de multe ori, un element mult prea uşor acceptat şi chiar minimalizat.
Ne place sau nu, pierdem porci la diferite vârste şi la diferite categorii de greutate. Pierdem purcei în maternitate, în creşă, în finisare şi, din păcate, pierdem şi scroafe/vieri din efectivul destinat reproducerii.
Cauzele acestor pierderi sunt multiple dar, cel mai adesea, sunt de natură patologică sau ţin de microclimat, de condiţiile de cazare şi mai ales de... un management defectuos.
Şi... ar mai trebui să reţinem un aspect: toate companiile de ameliorare a suinelor s-au străduit - fiecare după propria strategie - să îmbunătăţească parametrii productivi şi eficienţa economică la nivel de fermă, ajungându-se în ultimii 20 de ani la performanţe care, la momentul respectiv, păreau doar vise! Însă, odată cu creşterea potenţialului genetic productiv, pretenţiile animalelor faţă de condiţiile de cazare, microclimat şi furajare au crescut, de asemenea.
Ignorarea acestei realităţi incontestabile nu avea cum să ducă altundeva decât în direcţia creşterii mortalităţii la toate categoriile de vârstă. Cu alte cuvinte, încă mai avem mulţi fermieri care nu realizează că porcul de azi nu mai e acelaşi cu cel de acum două decenii!
Iar comparaţia cu domeniul auto mi se pare în continuare excelentă: degeaba ne cumpărăm un Ferrari dacă în rezervor punem carburant ieftin, dacă la volan îl punem pe Georgică tractoristul şi dacă acesta îşi propune să bată recordul de viteză prin renumitele gropi ale drumurilor noastre!
Rezultatul e acelaşi şi într-un caz, şi în altul: în fermă animalele mor pe capete iar „Ferrari-ul” nostru ajunge la programul „Rabla”!
Dar, să trecem la cifre şi calcule.
Mortalitatea purceilor în maternitate
Pentru a ajunge la o cifră corectă în calculul efectului economic al 1% mortalitate a purceilor în maternitate trebuie să pornim tot de la nişte cifre care, evident, pot fi diferite (nu mult!) în funcţie de condiţiile proprii fiecărei ferme.
Deci, în esenţă, ±1% mortalitate într-o fermă cu un număr mediu de purcei fătaţi vii/cuib de 12 şi un număr de fătări/an per scroafă de numai 2,3, conduce la cifra de 0,28 purcei în plus (sau minus) înţărcaţi/an per scroafă.
Iar dacă această cifră o înmulţim chiar şi numai cu 120 lei (cât ar putea fi beneficiul pe purcel înţărcat vândut), ar rezulta un profit anual suplimentar per scroafă de aproximativ 34 lei, adică costul furajării scroafei gestante pe 12 zile!!!
Iar dacă în fermă - spre exemplu - avem un efectiv matcă de 500 scroafe, valoarea totală anuală a acelui un procent mortalitate ajunge la 17.000 lei economisiţi sau... pierduţi definitiv!
Mortalitatea porcilor în creşă şi finisare
Ca să ajungem la valoarea a 1% mortalitate în perioada de la înţărcare la livrare trebuie din nou să pornim de la nişte supoziţii. Anume că valoarea beneficiului unui purcel înţărcat ar putea fi de 120 lei, la care trebuie să adăugăm atât costul furajului (ex. 1 leu/kg), cât şi cantitatea consumată zilnic (să spunem 1,75 kg/zi până la momentul dispariţiei din efectiv), precum şi costurile fixe per cap (0,5 lei/zi).
Întrucât s-a demonstrat statistic că mortalitatea de la înţărcare la livrare survine, ca medie, la vârsta de 80 de zile, înseamnă că, punând în ecuaţie toate elementele expuse anterior, costul suplimentar al 1% mortalitate ajunge la 3 lei pentru fiecare porc livrat din fermă! Ori, luând în calcul aceeaşi fermă ipotetică de 500 scroafe, care ar trebui să producă anual 12.000 porci de abator, pierderea indusă de numai 1% a mortalităţii ajunge la 36.000 lei anual!
Mortalitatea scroafelor şi a scrofiţelor
Calculul costurilor mortalităţii scroafelor este mult mai complex, deoarece dispariţia scroafei poate să survină la diferite vârste. Însă, logic, cu cât scroafa dispare din sistem la o vârstă mai tânără cu atât pierderea creşte. Pentru a simplifica lucrurile ar trebui să pornim de la premisa demonstrată că fiecare scroafă din fermă ar trebui să producă de-a lungul vieţii 60 porci de abator.
Dacă însă aceasta moare la jumătatea vieţii productive (să spunem fătarea a 3-a), înseamnă că va produce doar 30 de porci. Ori dacă luăm în calcul o valoare medie de 500 lei/porc livrat, înseamnă că scroafa dispărută mi-a produs numai 15.000 lei faţă de 30.000 lei cât ar fi trebuit, deci o pagubă, întrucât, nu-i aşa, orice nu e câştig e...pierdere!
Dacă la aceasta adăugăm costul înlocuirii scroafei dispărute cu o scrofiţă nouă, sumele pot atinge valori impresionante.
În concluzie, costul suplimentar al mortalităţii scroafelor în ferma noastră ipotetică de 500 scroafe depinde exclusiv de rata mortalităţii înregistrată anual în fermă. Ori, una e o mortalitate de peste 14% a scroafelor şi cu totul altceva înseamnă o mortalitate de numai 4-5% (a se vedea cifrele din grafic).
SEMNAL DE ALARMĂ
Referitor la acelaşi subiect al efectului economic al mortalităţii, Dr. Antonio Munoz Luna, profesor la Universitatea Murcia din Spania, a concluzionat recent într-un articol că dacă nu se vor revizui condiţiile de întreţinere şi de management în ferme, adaptându-le la cerinţele genotipurilor moderne, avantajul competitiv al creşterii prolificităţii în ultimii 20 de ani va fi complet anulat de costul pierderilor. Ca atare, se pare că mai avem multe de făcut!
VALORI ALE MORTALITĂŢII ÎN ŢĂRI UE (%) - 2009
Toate articolele scrise de
Ioan Ladoşi, PIC România

Mortalitatea porcilor în fermele comerciale este, oriunde în lume, o pierdere ce nu poate fi eliminată total

Motivaţia abordării acestui subiect a apărut din discuţiile şi vizitele pe care le-am avut recent în cât

Cărţile de creştere a suinelor definesc perioada de timp de la momentul înţărcării şi până la următo

Chiar dacă acest îndemn poate părea, pentru fermierii care au trăit „binefacerile” regimului ce s-a

Una dintre cele mai frecvente teme de discuţie pe care le-am avut în ultimii zece ani cu fermierii se referă la s

Chiar dacă sună înfricoşător, majoritatea fermierilor care cresc porci în sistem intensiv s-au confruntat

Atenţie la temperatură, la lumină şi la ventilaţie în fermele de porci! Aceste trei elemente sunt ignorate cel
Iată-ne ajunşi la jumătatea lui 2009. Mai sunt doar şase luni din acest ultim an în care fermierii noştri se pot bucur
Nu vreau să par pesimist, dar, poate pentru prima dată în ultimii zece ani, extragerea unor previziuni pe baza analizei rCele mai citite azi
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Unde e legea cartofului?
- Cultura căpşunului
- Tabără: CNDP la ovine/caprine va fi minim 60 lei/animal
- Simpozion la Timişoara - Tehnologii moderne în acvacultură
- “Recolte bogate” cu GLIA
- AGRANA - partenerul cultivatorilor de sfeclă de zahăr
- Hibrizi Maïsadour
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Flori de primăvară