Transformări structurale în adăposturile de vaci
Există două argumente principale pentru care tehnologii şi proiectanţii Unităţii de Extensie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara propun transformarea fânarelor sau fostelor copertine pentru utilaje agricole în adăposturi pentru vaci.
În primul rând costul redus la mai mult de jumătate şi, mai apoi, înălţimea foarte bună a acestor structuri, de regulă metalice.
Din fânar, adăpost pentru vaci
În exemplul de faţă, structura metalică folosită ca fânar, proprietatea societăţii Gheţa SRL din localitatea Sinersig, Timiş, are o lungime de 48 m, lăţimea de 9 m (vezi figura şi partea haşurată a schiţei) şi înălţimea de 5,25 m.
Pornind de la această structură, s-a propus un adăpost pentru 62 de vaci cu două rânduri de cuşete, dispuse cap la cap, după cum se observă în schiţă. Practic, lăţimea fânarului se extinde cu câte 2,80 m pe fiecare parte; o parte este folosită pentru aleea de circulaţie a vacilor, cealaltă pentru furajarea vacilor cu o mult dorită remorcă tehnologică amestecătoare. De o parte şi de alta a cuşetelor sunt prevăzute două alei pentru circulaţie şi furajare. De-a curmezişul adăpostului sunt dispuse trei alei transversale.
Pereţii capetelor adăpostului sunt construiţi din cărămidă până la înălţimea de 1,80 m, după care se continuă cu scândură de 5 ţoli cu interspaţii de 3 ţoli; pereţii laterali sunt amovibili, fiecare fiind alcătuit dintr-o plasă de sârmă şi o prelată divizată în două; aceasta se rulează la baza şi sub streaşina adăpostului.
Grajdul permite exploatarea a cel puţin trei grupe tehnologice (vaci cu producţii mari, vaci cu producţii mici şi vaci în repaus mamar) delimitate prin intermediul unor bare metalice. Furajarea are loc la ieslea situată în partea sudică a adăpostului, iar accesul la furaj se face printr-un grilaj autoblocat; apa este asigurată prin intermediul a trei adăpători dispuse pe aleile transversale. Evacuarea dejecţiilor de pe aleile de circulaţie, ambele cu o pantă de 1,5%, se poate realiza cu ajutorul unui motocultivator cu lamă.
Compartimentarea interioară asigură prin cuşeta de odihnă cu dimensiuni de 1,20x2,35 un spaţiu de 2,82 m2/vacă şi un front de furajare de 75 cm.
La jumătatea grajdului, pe latura dinspre intrarea fermei, construcţia se continuă cu o platformă de muls. Pe jumătatea stângă a construcţiei se găsesc sala de aşteptare, sala de muls de tip brăduleţ 2x4. În jumătatea dreaptă se află lăptăria, biroul fermierului, o mică magazie pentru materiale sanitare şi veterinare, câteva boxe de izolare-tratament şi un travaliu pentru contenţia vacilor.
Schiţă: 1 - alee de furajare; 2 - iesle; 3 - barieră de furajare; 4 - alee de circulaţie şi acces la furaje; 5 - cuşete de odihnă; 6 - alei transversale; 7 - adăpătoare; 8 - alee de circulaţie; 9 - câine electric; 10 - sală de aşteptare; 11 - sală de muls; 12 -culoar de întoarcere a vacilor mulse; 13 - birou fermier; 14 - lăptăria şi tancul pentru păstrarea şi răcirea laptelui; 15 - sală maşini; 16 - magazie pentru materiale sanitar-veterinare; 17 - travaliu pentru contenţie; 18 - boxe izolare şi tratamente.
Încercaţi… Transformarea vă poate ajuta să deveniţi mai buni!
Transformările minime ale structurii iniţiale, utilizarea conceptelor şi a materialelor moderne vor determina, susţinem noi, un preţ de execuţie rezonabil. Aşadar, dacă aveţi o structură metalică, nu vă grăbiţi s-o valorificaţi la centrele de colectarea a fierului ci, mai degrabă, încercaţi o transformare. Idei, exemple, detalii şi planuri care v-ar putea inspira pot fi descărcate de la adresa www.unitate-extensie.org.ro, secţiunile extensie şi imagini.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006
Galerie de imagini
Toate articolele scrise de
Ioan Huţu

Pentru cele mai multe societăţi, graniţele universităţii sunt date de graniţele ţării - universitatea are, î
Există două argumente principale pentru care tehnologii şi proiectanţii Unităţii de Extensie din cadrul Universită

În numărul de faţă încercăm să dezvăluim câteva tehnici şi unelte de lucru utilizate în mo

CE-I DE FĂCUT?
La întrebarea "ce-i de făcut pentru trecerea fermei de la subzistenţă la eficienţă", răs
Cele mai citite azi
- Unde e legea cartofului?
- Cultura căpşunului
- Tabără: CNDP la ovine/caprine va fi minim 60 lei/animal
- Simpozion la Timişoara - Tehnologii moderne în acvacultură
- “Recolte bogate” cu GLIA
- AGRANA - partenerul cultivatorilor de sfeclă de zahăr
- Hibrizi Maïsadour
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Pioneer: program de cercetare pentru lucernă
- Halele metalice Frisomat
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Infiintare asociatie pentru cresterea ovinelor(24/5/2012 10:58:24)
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Flori de primăvară