Home» Articole Zootehnie» Ferma de taurine, de la subzistenţă la eficienţă

Ferma de taurine, de la subzistenţă la eficienţă

Ioan Huţu

Zootehnie,13 Apr 2010 - 15:00,0 comentarii

De sfat, la intrarea în stat (adăpost)

CE-I DE FĂCUT?
La întrebarea "ce-i de făcut pentru trecerea fermei de la subzistenţă la eficienţă", răspunsul ne priveşte pe toţi, întâi pe fermier, mai apoi pe politician şi autorităţi şi, nu în ultimul rând, pe consumator… Împreună o vom eficientiza sau o vom distruge!

În ultimul timp şi nu de puţine ori, consultanţii Unităţii de Extensie ai USAMVB Timişoara sunt puşi în situaţia de a răspunde întrebării "ce-i de făcut?" Răspunsul la întrebarea deloc uşoară este solicitat deopotrivă atât de către micii, cât şi de către marii fermieri.

După nici trei luni de la aderare a devenit evident faptul că ferma de taurine nu mai poate fi ce a fost şi mulţi dintre noi nu putem să percepem spre ce ne îndreptăm.

Ceea ce ne frământă este faptul că Europa e altfel decât ne-am imaginat şi mai ales faptul că Europa e diferită; în partea ei vestică, lucrurile sunt clare, parcă mai permisive, iar în partea noastră de Europă politicienii se ceartă, uneori rău de tot, veterinaru’ e mai aspru şi legea-i este din ce în ce mai de neînţeles, orizontul fondurilor infrastructurale pare de neatins, impozitul pe terenul agricol e la uşă, subvenţia promisă de APIA vine, dar întotdeauna mult mai târziu decât se trâmbiţează la televizor şi, în toată agitaţia zilei şi liniştea nopţii, mulţi ne întrebăm, din nou, ce-i de făcut?

Nici dacă am fi distanţi, reci şi chiar dacă am privi strict din punct de vedere tehnic, răspunsul nu e simplu. Tehnic, răspunsul constă într-un singur aspect: trecerea de la producţia animală de subzistenţă la producţia viabilă, doar că viabilitatea depinde de satisfacerea succesivă a trei cerinţe: eficienţă economică, sustenabilitatea în mediu şi acceptarea socială.

Eficienţa economică

Eficienţa economică înseamnă obţinerea unei producţii rentabile; adică venitul obţinut din vânzarea producţiei să fie mai mare decât costul obţinerii producţiei. Putem spune că există fermieri care sunt eficienţi din punct de vedere economic. În acest context, e important de subliniat că eficienţa economică înseamnă material biologic de calitate, producţii mari, furajare adecvată şi producţie de calitate.

Eficienţa economică nu este direct proporţională cu dimensiunea inventarului. Spre exemplu, pentru utilajele utilizate doar câteva zile pe an (semănători, pluguri, maşini de tocat siloz etc.) este mult mai convenabilă contractarea serviciului decât achiziţionarea echipamentelor.

Chiar şi fermierii europeni recurg la utilizarea chibzuită a resurselor, doar că, spre deosebire de Europa noastră, în Europa lor serviciile funcţionează.

Sustenabilitatea unui sistem de producţie

Acest aspect este generat de procesele constituente, care sunt menţinute/suportate de către mediul înconjurător, pe durată nelimitată. Sustenabilitatea este, în fapt, o combinaţie a tehnicilor de producţie care asigură nivelul acceptabil al profitului şi îmbunătăţeşte sfera condiţiilor mediului înconjurător şi ale celui socio-economic.

În condiţiile realităţilor din România, sustenabilitatea poate să însemne şi grija faţă de mediul înconjurător şi faţă de sănătatea publică. Şi asta, cu toate că, e drept, parcă destul de exagerat, atât organismele responsabile cu mediul, cât şi cele responsabile de sănătatea publică şi a animalelor, încearcă să dovedească că pot fi mai europene decât cele europene, uitând sau ignorând cu desăvârşire impactul atitudinii lor asupra eficienţei economice a fermei.

Acceptarea socială

Acceptarea socială înseamnă interesul, acordul sau dorinţa societăţii de a exista ferma cu producţiile sale, în cazul de faţă cea de taurine. Aici putem include dorinţa zootehnistului sau a veterinarului de a veni cu soluţii viabile şi în acord cu specificul epidemiologic al fermei, dar şi politica de subvenţii. Tot aici ar fi de dorit să se manifeste patriotismul economic - şi anume, convingerea că, dacă se consumă un produs al fermei româneşti, indirect te ajuţi pe tine.

Mecanismul e simplu: cumpărând produsul fermei româneşti, pui umărul la creşterea eficienţei economice a fermei, eşti de acord cu locul pe care ferma îl ocupă în mediul său şi spui că societatea are nevoie atât de forţa de muncă din fermă, cât şi de produsul fermei.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007

Etichete: cerinte ferma vaci, eficienta economica taurine, acceptare ferma, subzistenta ferma, eficienta ferma vaci, unitate extensie

Galerie de imagini

0 Comentarii

ADAUGA COMENTARIUL TAU

Toate articolele scrise de

Ioan Huţu

Adăpost pentru vaci cu lapte

Zootehnie,29 Nov 2010 - 14:00,0 comentarii

- model pentru 30 vaci

Extensia participativă

Dezvoltare rurala,12 Jul 2010 - 15:00,0 comentarii

Pentru cele mai multe societăţi, graniţele universităţii sunt date de graniţele ţării - universitatea are, î

Transformări structurale...

Dezvoltare rurala,07 Jul 2010 - 15:00,0 comentarii

Există două argumente principale pentru care tehnologii şi proiectanţii Unităţii de Extensie din cadrul Universită

Ferma de taurine - raport...

Zootehnie,02 Jul 2010 - 10:00,0 comentarii

În numărul de faţă încercăm să dezvăluim câteva tehnici şi unelte de lucru utilizate în mo

Ferma de taurine, de la...

Zootehnie,13 Apr 2010 - 15:00,0 comentarii

CE-I DE FĂCUT?
La întrebarea "ce-i de făcut pentru trecerea fermei de la subzistenţă la eficienţă", răs

Cele mai citite azi

Cele mai comentate azi

CULTURA ANULUI 2012

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?

VOTEAZA

Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!

Alte sondaje agricole

Plantaţii de salcie energetică, în practică

Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă

Sistemele GPS pentru agricultură

Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern

Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara

Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an

BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo

Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale

SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide

E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite

Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată

Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice

Mai multe Tehnologii Agricole

Patrimoniul pastoral românesc mai are o şansă

La elaborarea acestei legi şi-a adus o contribuţie importantă, pe lângă specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Ministerului Administraţiei, reprezentanţi ai asociaţiilor şi crescătorilor de animale, prin elaborarea unor propuneri, precum şi renumiţi cercetători universitari din domeniile pratologiei şi tehnologiei de creştere a animalelor.

Legea-i „strâmbă” rău!

Aceştia afirmă că nu vor mai participa la şedinţele CNI până când problemele pe care le-au sesizat nu vor fi rezolvate.

Fermierii aleg în iulie

Primele alegeri pentru camerele agricole vor fi organizate în 24 iulie a.c., conform unui ordin al ministrului Agriculturii care aşteaptă aprobarea Guvernului, ne-a declarat Mihai Banu, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole.

Legislaţie: creşterea şi exploatarea păsărilor

Legislaţie generală

Ordinul din 16 martie 2010 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind înregistrarea/autorizarea sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniu sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi produselor procesate.

De ce nu se mai pot sacrifica animalele ca până acum?

Există două aspecte importante în ceea ce priveşte sacrificarea animalelor.

În primul rând, sacrificarea animalelor pentru consumul uman trebuie să respecte normele de igienă şi protecţie a consumatorilor. Animalele pot fi sacrificate numai în locuri special amenajate, prevăzute cu anumite condiţii de colectare a materialelor ce pot duce la contaminarea cărnii, cu utilităţi ce respectă normele de protecţie a mediului şi unde procesul de producţie permite evitarea riscurilor de contaminare şi îmbolnăvire.

Cine trişează, va plăti! reprezentanţii oierilor fac apel la corectitudine

Crescătorii de ovine şi de caprine au avut la dispoziţie mai puţin de o lună pentru a depune dosarul de solicitare a primei pe cap de animal la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), dacă punem la socoteală că timp de o săptămână APIA n-a prea luat cereri, pe de-o parte din cauza lipsei unei metodologii, apoi softul agenţiei s-a defectat la începutul campaniei.

Norme europene pentru sprijinirea agriculturii

Este vorba de necesitatea cunoaşterii prevederilor tratatului prin care ţara noastră a aderat la Uniune şi a principalelor dispoziţii ale legislaţiei comunitare care, de la 1 ianuarie a acestui an, a devenit parte componentă a legislaţiei româneşti. Cu convingerea că o prezentare a unora dintre aceste prevederi legale va fi utilă cititorilor revistei Ferma, începem, cu ediţia de faţă rubricii noastre, acest demers. Evident că ne vom referi, în primul rând, la acele reglementări care privesc domeniul agriculturii.

Hotarâre nr. 495 din 8 mai 2009
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 11 alin. (2) din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Articol unic. - Se stabileste nivelul reducerii sumei de rambursat din volumul creditului acordat in conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in activitati nonagricole, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, diferentiat in functie de tipul proiectului de investitii, potrivit anexei ce face parte integranta din prezenta hotarare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 74 din 25 iunie 2009
Avand in vedere:

-prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finantarea politicii agricole comune, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 209 din 11 august 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 277 din 21 octombrie 2005, ale Regulamentului (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 368 din 23 decembrie 2006, ale Regulamentului (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea si exploatarea durabila a resurselor piscicole in conformitate cu politica comuna in domeniul pescuitului, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 358 din 31 decembrie 2002, ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitatilor Europene, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, seria L, nr. 248 din 16 septembrie 2002, ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privitor la Fondul European pentru Pescuit, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 223 din 15 august 2006, ale Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 120 din 10 mai 2007, ale Programului National de Dezvoltare Rurala, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.831 din 16 iulie 2008, si ale Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007;

Ordonanţa de urgenţă nr. 73 din 24 iunie 2009
Avand in vedere necesitatea asigurarii activitatii de control oficial desfasurate in unitatile din domeniul alimentar de personalul de specialitate angajat pe perioada determinata, in conditiile legii, de catre directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, luand in considerare faptul ca blocarea realizarii activitatii de control oficial al producerii, transportului si comercializarii produselor alimentare, respectiv al trasabilitatii acestora pe intregul lant alimentar, in conditii adecvate cerintelor europene, este de natura a genera grave consecinte de ordin social si economic, in temeiul Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitatii cu legislatia privind hrana pentru animale si produsele alimentare si cu normele de sanatate animala si de bunastare a animalelor, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 191 in 28 mai 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Mai multe Agro Legislatie