Home» Articole Dezvoltare rurala» Extensia participativă

Extensia participativă

Ioan Huţu

Dezvoltare rurala,12 Jul 2010 - 15:00,0 comentarii

Modele ale relaţiei R-E-F

Pentru cele mai multe societăţi, graniţele universităţii sunt date de graniţele ţării - universitatea are, în întreaga lume, o misiune socială. Da! În societatea recentă, Universităţile încep să treacă de la cercetarea asupra... de la cercetarea despre... la cercetarea cu ... respectiv alături de societate şi asta spre binele comun.

Din ce în ce mai mult, în societatea românească începe să se vorbească despre EXTENSIE; în ultima perioadă, am citit sau auzit diverse definiţii, concepţii şi păreri, unele chiar interesante. Personal, nu îmi permit să definesc extensia, pentru că am senzaţia că această extensie încă nu merge.

Oricum, extensia, în cea mai mare parte a ţărilor dezvoltate, reprezintă una din activităţile principale care se derulează prin departamentele sau cooperativele de extensie care funcţionează pe lângă (a nu se citi paralel sau separat de) Universităţi, indiferent de profilul acestora. În fapt, în societăţile consolidate, universitatea publică are menirea de a crea şi a disemina noi cunoştinţe în serviciul societăţii, în folosul şi cu scopul dezvoltării acesteia.

Aşadar, prin extensie, rezultatele cercetărilor elaborate şi obţinute de către universitate ajung să fie aplicate şi utilizate concret de către societate.

Putem spune că extensia este o punte de legătură intre rezultatele cercetării şi experienţa practică; în cazul agriculturii, extensia face legătura între ceea ce statul doreşte de la fermier şi ceea ce fermierul doreşte de la stat. Prin fondurile alocate de către stat, cercetarea agricolă susţine, în fapt, ceea ce doreşte statul să facă fermierul.

În acelaşi timp, experienţa practică din fermă exprimă ceea ce fermierul ar vrea să-i ofere şi să-i asigure statul. De la societate la societate, de la ţară la ţară, între stat şi fermă există, nu-i aşa?, aproape întotdeauna, divergenţe.

Acestea se rezolvă, mai bine sau mai rău, prin diferite forme şi modele de extensie; trei sunt insă modelele care par interesante:

Modelul ierarhic, tradiţional situează în vârf cercetarea (vezi figura alăturată), diseminată mai apoi prin intermediul extensiei, şi, în final, aplicată în fermă, respectiv în societate. Prin dispunerea sa verticală şi în societatea actuală românească, modelul poate avea suficiente neajunsuri; practic, chiar în condiţiile fiinţării extensionistului, lipsa de comunicare poate rupe lanţul la nivelul oricărei verigi. Adaptată realităţilor noastre, nefuncţionarea acestor legături are ca rezultat faptul că nimeni nu transpiră şi nu transmite nimic... cel puţin pentru ceilalţi.

Modelul bipartenerial promovează conlucrarea şi parteneriatul între fiecare dintre cele trei piese ale ansamblului. Adaptat realităţilor noastre, rezultatul este că, în situaţia în care doi dintre cei trei parteneri ştiu unul de existenţa celuilalt şi încearcă să transmită sau să ceară ceva, acest lucru devine posibil, chiar dacă a treia piesă a ansamblului şchiopătează.

Modelul integrat stimulează acţiunile comune între cele trei elemente ale ansamblului. În acest model, cei trei participanţi devin deopotrivă activi, transpirând şi emanând soluţii pentru problemele lor, în fapt, pentru problemele societăţii.

Extensionistul, în ţările în care l-am întâlnit, este un om extraordinar. În principiul, România nu are extensionişti, nu are meseria de extensionist - unităţile noastre de consultanţă au consultanţi. În ţările cu tradiţie, extensionistul este o persoană propusă de către universitatea care l-a şcolit (şi care continuă să-i „alimenteze” cunoaşterea), acceptată de către comunitate şi finanţată parţial de către aceasta, parţial de către stat. Aşadar, extensionistul are girul comunităţii, dar răspunde de cunoştinţele transmise societăţii în faţa universităţii.

În acest ansamblu, şi considerând realităţile ţării noastre, fermierii nu trebuie să devina nici subiecţii, nici subordonaţii şi nici măcar clienţii extensionistului sau universităţii; participaţia sub formă de coopţiune, cooperare sau consultare a fost încercată de prea multe ori la noi ca să mai dea rezultatele scontate.

Cred eu, în stadiul evolutiv actual al societăţii noastre, alternativele colaborare şi parteneriat pot fi încercate, cu gândul că, într-o societate viitoare, acţiunile colective sugerate prin modelul extensiei integrate se vor multiplica şi vor deveni operaţionale.

Elementele prezentate sunt, poate, doar o teorie prea greoaie şi prea plictisitoare pentru fermierii noştri - dar extensia nu este doar problema dânşilor. Pentru fermierii noştri, vestea cea bună este faptul că statul şi universitatea încep să-şi dea mâna spre a rezolva problemele societăţii.

Spre exemplu, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara derulează o serie de proiecte de extensie - unul dintre ele, proiect finanţat de către Banca Mondială prin Ministerul Agriculturii UMP şi denumit extensie participativă - încearcă să-şi găsească colaboratori şi parteneri pentru susţinerea fermei de vaci cu lapte (tehnologii de exploatare şi întreţinere a vacilor cu lapte, nutriţie şi bază furajeră, igiena şi calitatea laptelui, norme UE, echipamente şi instalaţii zootehnice, managementul fermei, tipuri şi modalităţi de asociere, reproducţie şi ameliorare, etc.).

Aşadar, stimaţi fermieri, îndrăzniţi, răzbiţi, cereţi, întrebaţi, informaţi-vă, speraţi; bunăstarea Dumneavoastră şi a noastră, deopotrivă, chiar dacă va mai trebui sa treacă ceva timp până când ii vom culege roadele, va fi rezultatul unei acţiuni conjugate. În ce mă priveşte, sper, de dragul unui viitor mai bun, ca societatea românească să se deschidă în chip autentic spre colaborare şi parteneriat.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005

Etichete: extensia participativa, ioan hutu, relatie fermier-extensionist, relatie fermier-cercetator, modele extensie, extensionist, extensie fermieri

0 Comentarii

ADAUGA COMENTARIUL TAU

Toate articolele scrise de

Ioan Huţu

Adăpost pentru vaci cu lapte

Zootehnie,29 Nov 2010 - 14:00,0 comentarii

- model pentru 30 vaci

Extensia participativă

Dezvoltare rurala,12 Jul 2010 - 15:00,0 comentarii

Pentru cele mai multe societăţi, graniţele universităţii sunt date de graniţele ţării - universitatea are, î

Transformări structurale...

Dezvoltare rurala,07 Jul 2010 - 15:00,0 comentarii

Există două argumente principale pentru care tehnologii şi proiectanţii Unităţii de Extensie din cadrul Universită

Ferma de taurine - raport...

Zootehnie,02 Jul 2010 - 10:00,0 comentarii

În numărul de faţă încercăm să dezvăluim câteva tehnici şi unelte de lucru utilizate în mo

Ferma de taurine, de la...

Zootehnie,13 Apr 2010 - 15:00,0 comentarii

CE-I DE FĂCUT?
La întrebarea "ce-i de făcut pentru trecerea fermei de la subzistenţă la eficienţă", răs

Cele mai citite azi

Cele mai comentate azi

Recolta grau 2011

Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?

VOTEAZA

Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!

Alte sondaje agricole

Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara

Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an

BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo

Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale

SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide

E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite

Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată

Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice

Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul

Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali

Fiţi independent energetic!

Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?

Mai multe Tehnologii Agricole

Legea-i „strâmbă” rău!

Aceştia afirmă că nu vor mai participa la şedinţele CNI până când problemele pe care le-au sesizat nu vor fi rezolvate.

Fermierii aleg în iulie

Primele alegeri pentru camerele agricole vor fi organizate în 24 iulie a.c., conform unui ordin al ministrului Agriculturii care aşteaptă aprobarea Guvernului, ne-a declarat Mihai Banu, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole.

Legislaţie: creşterea şi exploatarea păsărilor

Legislaţie generală

Ordinul din 16 martie 2010 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind înregistrarea/autorizarea sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniu sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi produselor procesate.

De ce nu se mai pot sacrifica animalele ca până acum?

Există două aspecte importante în ceea ce priveşte sacrificarea animalelor.

În primul rând, sacrificarea animalelor pentru consumul uman trebuie să respecte normele de igienă şi protecţie a consumatorilor. Animalele pot fi sacrificate numai în locuri special amenajate, prevăzute cu anumite condiţii de colectare a materialelor ce pot duce la contaminarea cărnii, cu utilităţi ce respectă normele de protecţie a mediului şi unde procesul de producţie permite evitarea riscurilor de contaminare şi îmbolnăvire.

Cine trişează, va plăti! reprezentanţii oierilor fac apel la corectitudine

Crescătorii de ovine şi de caprine au avut la dispoziţie mai puţin de o lună pentru a depune dosarul de solicitare a primei pe cap de animal la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), dacă punem la socoteală că timp de o săptămână APIA n-a prea luat cereri, pe de-o parte din cauza lipsei unei metodologii, apoi softul agenţiei s-a defectat la începutul campaniei.

Norme europene pentru sprijinirea agriculturii

Este vorba de necesitatea cunoaşterii prevederilor tratatului prin care ţara noastră a aderat la Uniune şi a principalelor dispoziţii ale legislaţiei comunitare care, de la 1 ianuarie a acestui an, a devenit parte componentă a legislaţiei româneşti. Cu convingerea că o prezentare a unora dintre aceste prevederi legale va fi utilă cititorilor revistei Ferma, începem, cu ediţia de faţă rubricii noastre, acest demers. Evident că ne vom referi, în primul rând, la acele reglementări care privesc domeniul agriculturii.

Hotarâre nr. 495 din 8 mai 2009
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 11 alin. (2) din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Articol unic. - Se stabileste nivelul reducerii sumei de rambursat din volumul creditului acordat in conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in activitati nonagricole, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, diferentiat in functie de tipul proiectului de investitii, potrivit anexei ce face parte integranta din prezenta hotarare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 74 din 25 iunie 2009
Avand in vedere:

-prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finantarea politicii agricole comune, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 209 din 11 august 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 277 din 21 octombrie 2005, ale Regulamentului (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 368 din 23 decembrie 2006, ale Regulamentului (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea si exploatarea durabila a resurselor piscicole in conformitate cu politica comuna in domeniul pescuitului, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 358 din 31 decembrie 2002, ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitatilor Europene, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, seria L, nr. 248 din 16 septembrie 2002, ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privitor la Fondul European pentru Pescuit, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 223 din 15 august 2006, ale Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 120 din 10 mai 2007, ale Programului National de Dezvoltare Rurala, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.831 din 16 iulie 2008, si ale Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007;

Ordonanţa de urgenţă nr. 73 din 24 iunie 2009
Avand in vedere necesitatea asigurarii activitatii de control oficial desfasurate in unitatile din domeniul alimentar de personalul de specialitate angajat pe perioada determinata, in conditiile legii, de catre directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, luand in considerare faptul ca blocarea realizarii activitatii de control oficial al producerii, transportului si comercializarii produselor alimentare, respectiv al trasabilitatii acestora pe intregul lant alimentar, in conditii adecvate cerintelor europene, este de natura a genera grave consecinte de ordin social si economic, in temeiul Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitatii cu legislatia privind hrana pentru animale si produsele alimentare si cu normele de sanatate animala si de bunastare a animalelor, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 191 in 28 mai 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Ordin nr. 391 din 24 iunie 2009
Pentru finalizarea procesului de privatizare la Societatea Nationala "Imbunatatiri Funciare" - S.A. Bucuresti, in temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, cu modificarile si completarile ulterioare, in conformitate cu prevederile art. 180 si urmatoarele din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 577/2002, cu modificarile ulterioare, in baza Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 762/2007 privind instituirea procedurii de administrare speciala la Societatea Nationala "Imbunatatiri Funciare" - S.A. Bucuresti, in baza Referatului de aprobare nr. 94.186 din 17 iunie 2009 al Directiei fond funciar si structuri agricole, avand in vedere dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale emite urmatorul ordin:

Mai multe Agro Legislatie

Extensia participativă

0 Comentarii

Toate articolele scrise de

Ioan Huţu

Cele mai citite azi

Cele mai comentate azi

Abonare Newsletter

Poza zilei

Forum Agroinfo.ro