Pentru cultura mare, semne bune anul n-are

Recolta bună din acest an nu se ştie exact cât de mare a fost, deoarece unii o măresc artificial şi nu greşesc când afirm că o fac intenţionat tocmai pentru a cumpăra cât mai ieftin. Alţii o micşorează ca să poată ameninţa cu necesitatea de-a importa, totul împotriva intereselor ţăranului şi ale ţării.

Producţia anului viitor, însă, pune mari semne de întrebare, având în vedere seceta, fără precedent, din această toamnă. Practic, au reuşit să semene în condiţii mai bune cei care, în ceea ce priveşte dotarea tehnică, dispun de tractoare şi de utilaje performante.

Tractoarele vechi ale micilor cultivatori, cu grad ridicat de uzură, s-au „dat bătute” în brazdă, devenind nefolositoare celor care, de voie de nevoie, le tot cârpesc, în lipsa banilor pentru noi achiziţii.

Cred că nu puţini s-au întrebat acum ce mai aşteaptă de nu se unesc în asociaţii care să le permită să beneficieze de tehnica necesară, să-i ajute să depăşească noianul de probleme cu care, luptându-se singuri, nu prea au sorţi de izbândă.

Dar, ca întotdeauna, în perioadele mai grele nu trebuie să disperăm, ci să căutăm soluţii şi să ne punem nădejdea în vremuri mai bune.

Controlul culturilor semănate în toamnă

O cultură poate fi considerată răsărită atunci când se văd rândurile, respectiv când 60% din plante au răsărit. Am reamintit acest aspect, întrucât mari suprafeţe semănate în toamnă nu sunt răsărite bine iar în câmp întâlnim, în prezent, toate situaţiile: plante răsărite, bine înrădăcinate cu început de înfrăţire; plante în fază de coleoptil, abia răsărite; boabe încolţite şi chiar neîncolţite.

În aceste condiţii, pentru verificarea stării de vegetaţie este necesară ridicarea de monoliţi de sol, de 30 cm lungime, 30 cm lăţime şi 20 cm adâncime, astfel încât să aibă cuprinse două rânduri de plante.

Lădiţele se ţin în camere neîncălzite 2-3 zile, apoi se pun în spaţii cu temperatura de 20 °C iar după 12 zile se stabileşte procentul plantelor îngheţate, al plantelor viguroase şi al boabelor neîncolţite sau în curs de încolţire. Boabele neîncolţite se pun la germinat pentru a le determina facultatea germinativă.
Starea de vegetaţie a culturilor de toamnă în cursul iernii poate fi determinată folosind soluţie de Tetrazoliu în doză de 0,5%. Produsul colorează celulele vii din plante în roşu, dovedind astfel că sunt viabile.

Prin controlul semănăturilor de toamnă urmărim şi starea fitosanitară a plantelor, având în vedere că pot apărea dăunători cum este gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides), care atacă plantele nu numai toamna şi primăvara, ci şi în cursul iernilor mai calde.

Lucrări agricole prioritare

• Eliberarea terenului de resturile culturilor anterioare este absolut necesară. Deşi suntem în plină iarnă, încă mai avem importante suprafeţe ocupate cu coceni de porumb şi cu beţe de floarea soarelui.

• În condiţiile de climă din ţara noastră, efectuarea ogoarelor pentru culturile de primăvară este măsura tehnică cea mai „ieftină” pentru a avea în anul următor culturi care să beneficieze de apa necesară, să fie curate de boli şi de dăunători şi cu un grad redus de îmburuienare. Dacă lucrarea nu s-a făcut din cauza pământului uscat şi tare, ea trebuie efectuată în ferestrele bune de lucru din iarnă, pe toate terenurile, cu excepţia celor nisipoase, unde ogorul trebuie lăsat pentru primăvară, evitând astfel spulberarea solului.

Solurile grele trebuie arate mai adânc, pentru a le afâna şi pentru a permite acumularea unei mari cantităţi de apă. Acest efort ne va fi răsplătit prin sporul de recoltă. Pe solurile normale sunt suficiente arăturile efectuate la adâncimi de 20-22 cm.

Când stabiliţi adâncimea arăturii nu uitaţi să aveţi în vedere, pe lângă caracteristicile solului, şi planta pentru care se execută, respectiv pentru sfeclă trebuie să arăm la 28-30 cm, pentru porumb la 23-25 cm, iar pentru plantele cu înrădăcinare superficială, la 18-22 cm.

• Odată cu arătura este necesar să introducem sub brazdă gunoiul de grajd, îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu, iar pe solurile acide şi amendamentele cu calciu. Întreaga cantitate de gunoi, proaspăt sau fermentat, trebuie transportată în câmp, împrăştiată uniform şi încorporată sub brazdă. Pentru a acoperi o suprafaţă cât mai mare este de preferat să ne limităm la cantităţi de 20-25 tone/ha.

Prioritare vor fi suprafeţele pe care nu s-a aplicat gunoi în ultimii patru ani. Dintre plantele de cultură mare, cele care răspund cu cele mai mari sporuri de recoltă sunt cartofii, sfecla, porumbul şi floarea soarelui.

În zonele colinare cu soluri acide, deci unde valoarea pH-ului este mai mică de 5,8, se impune aplicarea a 3-5 tone/ha de amendamente cu calciu.

Insistăm asupra acestei măsuri, deoarece dacă nu se aplică amendamente, nici îngrăşămintele administrate nu vor fi valorificate eficient de plante.

Dacă pe solurile sărace din zona de deal nu puteţi aplica atât gunoi de grajd cât şi amendamente cu calciu, este de preferat ca pe unele suprafeţe să aplicaţi amendamente, pe altele gunoi de grajd iar în anul următor să le inversaţi.

Îngrăşămintele singulare cu fosfor sub formă de superfosfat sau fosforite, dar şi cele cu potasiu sub formă de sare potasică sunt greu solubile, de aceea trebuie introduse sub brazdă. Dacă aceste îngrăşăminte se aplică în primăvară şi se încorporează cu grapele cu discuri sau folosind combinatoarele, atunci vor fi valorificate doar în mică măsură de planta pentru care se aplică.

• Altă lucrare prioritară în această perioadă constă în tăvălugirea zăpezii căzută în strat gros pe pământul neîngheţat, pentru a evita asfixierea plantelor.

CONTROLUL PRODUSELOR DEPOZITATE

Insistăm şi de această dată asupra necesităţii verificării produselor depozitate, deoarece în foarte multe situaţii condiţiile de păstrare nu sunt corespunzătoare. Foarte mulţi dintre fermieri neglijează această importantă lucrare, care poate reduce beneficiile după un an de muncă. Controlul se efectuează săptămânal, astfel:

• verificaţi produsele depozitate sub formă de boabe pe toată grosimea vracului, cu deosebire în zona de contact cu podeaua şi cu pereţii magaziei;

• cuiburile calde depistate trebuie injectate cu substanţe chimice specifice sau întregul lot se lopătează, dacă nu dispunem de aerare activă;

• în depozitele cu cartofi pentru consum trebuie asigurate condiţii de întuneric, temperatura trebuie menţinută la 3-5 °C, iar umiditatea relativă a aerului să fie de 85-93%;

• cartofii pentru plantare în primăvară se păstrează la temperatura de 1-3 °C;

• rozătoarele trebuie combătute, deoarece, pe lângă pagubele directe, depreciază şi calitatea produselor depozitate prin excrementele şi părul lăsat în masa depozitată.
 

ŞTIAŢI CĂ...

În condiţiile în care nu se reface rezerva de umiditate a solului, în primăvară trebuie să vă orientaţi spre culturi rezistente la secetă, cum sunt: sorgul şi meiul dintre cereale, năutul din grupa leguminoaselor cultivate pentru boabe şi şofrănelul dintre plantele oleaginoase.

• Sorgul pentru boabe poate asigura recolte şi de 10.000 kg/ha de boabe, cu valoare nutritivă ca şi la porumb. Astfel, conţinutul de amidon este de 75%, conţinutul de proteină 11-12%, grăsimi 3-4%, celuloză 2%, cenuşă 1-2%;

• Sorgul zaharat conţine 16-18% substanţe dulci, predominantă fiind zaharoza, la care se pot obţine recolte de 80-100 tone/ha tulpini proaspete.
Rezultate bune se obţin la sorg în toată zona de cultură a porumbului, dar şi pe solurile sărăturate, nisipoase şi pe cele erodate;

• Meiul asigură recolte de 2-4 tone/ha boabe, bogate în proteine: 10-18%, glucide: 61-69%, lipide: 3-4%, celuloză: 8%, săruri minerale: 3-4%;

• Năutul poate valorifica, pe lângă solurile normale, şi solurile nisipoase şi salinizate, unde asigură recolte de 2-3 tone/ha. Boabele sunt deosebit de valoroase, conţin 20-25% proteine, 4-6% grăsimi, 53-63% substanţe extractive neazotate, 4-8% celuloză şi 3-5% cenuşă;

• Şofrănelul este o plantă oleaginoasă valoroasă, care în prezent se cultivă în lume pe aproape 1,5 milioane hectare. Achenele sunt bogate în ulei (37-42%) de bună calitate, dietetic, iar turtele care rămân au valoare biologică ridicată, deoarece conţin peste 35% proteine. Producţiile care se obţin sunt între 2 şi 4 tone/ha.