Lucrări agricole în câmp toamna

Tot acum, începe semănatul rapiţei şi al cerealelor de toamnă: grâu, secară, orz, orzoaică, triticale. Aici trebuie avute în vedere udarea de aprovizionare şi cea de răsărire pentru semănăturile de toamnă.

Recoltele bune obţinute la culturile recoltate în vară au menirea să încurajeze fermierii la un nou început de drum.

Însă seceta din luna august a uscat pământul, astfel că lucrările solului pentru semănăturile de toamnă se fac cu dificultate, cu un consum ridicat de carburanţi şi uzură mare a utilajelor, condiţii în care lucrările sunt întârziate şi trebuie să ne concentrăm pentru a valorifica fiecare zi bună de lucru.

Meteorologii prognozează că luna septembrie este frumoasă şi bună de lucru, dar în octombrie vin ploile, iar odată cu începutul lunii noiembrie apar şi primele ninsori, ceea ce înseamnă că până la acea dată trebuie să încheiem principalele lucrări.

Recoltarea florii soarelui

Succesul operaţiunii depinde de respectarea momentului optim de recoltare şi de buna reglare a combinelor. În numărul anterior al revistei am făcut precizările tehnice de care, în mod obligatoriu, trebuie să se ţină seama.

Temperaturile ridicate din ultimele săptămâni au grăbit coacerea. Astfel, umplerea seminţelor a avut de suferit, în special a celor din centrul calatidiului, zonă în care ajunge mai puţină hrană, seminţele rămânând mai mici.

În condiţii de secetă, seminţele rămân seci, „diametrul sec” de la mijlocul calatidiului creşte iar producţia scade. În lanurile în care umiditatea seminţelor scade spre 12-11%, se acordă atenţie la reglarea aparatului de treier, pentru a preveni decojirea seminţelor, cu consecinţe grave la vânzarea recoltei.

Depozitarea după recoltare trebuie făcută în strat subţire şi, în funcţie de umiditatea seminţelor, se va proceda la precurăţirea şi uscarea imediată, pentru a preveni degradarea prin râncezire a acestora.

Înfiinţarea culturilor de primăvară

Semănatul rapiţei, cultură importantă aducătoare de mari venituri pentru fermierii care-i respectă tehnologia de cultivare, a făcut parţial obiectul revistei noastre şi în numărul anterior, când am prezentat aspecte privind alegerea plantelor premergătoare, fertilizarea înainte de semănat şi lucrările solului. Acum venim cu precizări referitoare la tehnologia semănatului.

Atenţionăm cultivatorii că în oferta generoasă a multor firme cu hibrizi de rapiţă, grija asupra hibrizilor pe care-i alegeţi trebuie să fie îndreptată spre rezistenţa la ger, rezistenţa la secetă şi la arşiţă, rezistenţa la boli şi rezistenţa la înclinare şi frângere.

Între a cultiva soiuri sau hibrizi sunt de preferat hibrizii, care, datorită vigorii hibride (heterozisul) au capacitate bună de adaptare la condiţiile de mediu, sunt rezistenţi la iernare şi au un sistem radicular puternic, care le asigură o şi mai bună rezistenţă la secetă.

Perioada optimă pentru semănat, în majoritatea zonelor de cultură din ţară este până în 15 septembrie, iar în estul, vestul şi nordul ţării până în 10 septembrie. Pentru semănat se va folosi numai sămânţă cu puritatea minimă de 97% şi germinaţia minimă de 85%. Sămânţa trebuie tratată cu Rapco T7 sau alte produse ca: Ronilan 50WP, Sumilex VP, Rovral 50VP etc.

Hibrizii care se cultivă în prezent se seamănă cu o densitate de 50 seminţe germinabile/mp, astfel încât în primăvară să rămână în vegetaţie 35-45 plante/mp. Semănatul se realizează cu semănătorile pentru cereale, la distanţa între rânduri de 12,5 cm şi adâncimea de semănat de 2,5-3,5 cm, în funcţie de umiditatea şi textura solului.

Semănatul cerealelor de toamnă: grâu, secară, orz, orzoaică, triticale

Alegerea soiurilor pentru toate aceste culturi trebuie făcută cu multă atenţie, folosind datele din loturile demonstrative din localităţile cele mai apropiate, cu condiţii asemănătoare de climă şi sol, şi consultând inginerii agronomi din zonă.

Pentru a intra în toamnă bine înrădăcinate, înfrăţite şi călite pentru a parcurge iarna fără pierderi prin îngheţ, toate aceste culturi trebuie semănate astfel ca până la intrarea în iarnă plantele să acumuleze 45-55 °C, respectiv să vegeteze 40-50 de zile cu temperaturi mai mari de +5 °C.

Aceasta înseamnă că premergătoare pentru aceste culturi sunt plantele care părăsesc terenul devreme, cum sunt leguminoasele cultivate pentru boabe şi furajere, rapiţa pentru ulei, borceagul de toamnă şi primăvară, trifoiul roşu ş.a. Porumbul - hibrizii timpurii şi semitimpurii - poate fi o bună premergătoare dacă a fost fertilizat, cultura a fost curată de buruieni şi s-a recoltat devreme, pentru ca terenul să poată fi pregătit în timp util pentru semănat.

Floarea soarelui fertilizată şi curăţată de buruieni, recoltată atent, fără pierderi, pentru a preveni samulastra, poate fi folosită ca premergătoare.
Cerealele de toamnă NU se pot cultiva după sorg, iarbă din Sudan, mei, dughie, deoarece acestea lasă terenul sărac în apă.

Cerealele de toamnă NU se seamănă în monocultură, deoarece se înmulţesc agenţii patogeni şi dăunătorii comuni, lanurile se îmburuienează în sol se acumulează o floră bacteriană rizosferică (prin compuşii ei vitali, aceasta dăunează creşterii plantelor).

Tratarea seminţelor cu unul din zecile de produse omologate, cu respectarea dozelor şi a regulilor de efectuare a tratamentelor este obligatorie.

Recomandări pentru fiecare specie de cultură

Secara se seamănă cu două săptămâni înaintea grâului, deoarece îşi încheie înfrăţirea din toamnă. Se seamănă cu 450-550 boabe germinabile/mp, folosind 140-200 kg/ha sămânţă, la distanţa între rânduri de 12,5 cm şi adâncimea de 2-3 cm pe solurile grele şi 4-5 cm pe solurile uşoare.

Triticalele se seamănă de preferinţă în zona periferică a culturii grâului, în a doua jumătate a lunii septembrie, cu 450-600 boabe germinabile/mp, revenind 230-280 kg/ha, la distanţa între rânduri de 12,5 cm şi adâncimea de 4-7 cm.

Orzul şi orzoaica de toamnă, fiind mai sensibile la îngheţ decât grâul, se seamănă cu o săptămână mai devreme, pentru a avea timp să se călească şi să reziste la îngheţ. Densitatea la orz este de 450-500 boabe germinabile/mp iar la orzoaică de 450-550 boabe germinabile/mp, revenind 160-200 kg sămânţă/ha. Distanţa între rânduri este de 12,5 cm, iar adâncimea de semănat este de 3-5 cm.

Grâul: în zonele colinare se seamănă începând din 15 septembrie şi până la începutul lunii octombrie, iar în câmpiile din vestul şi sudul ţării semănatul începe spre sfârşitul lunii septembrie şi se încheie în ultima decadă a lunii octombrie. Densitatea la semănat este de 500-600 boabe germinabile/mp şi chiar mai mare la soiurile cu capacitate mică de înfrăţire sau în cazul în care semănatul se face cu întârziere sau în sol uscat.

Pentru realizarea acestor densităţi, în funcţie de masa a 1000 boabe, puritatea fizică şi germinaţie, se folosesc cantităţi de sămânţă cuprinse între 200 şi 300 kg/ha. Distanţa între rânduri este de 12,5 cm, iar adâncimea de semănat de 4-7 cm, în funcţie de umiditatea din sol şi de caracteristicile soiului (dacă are coleoptil scurt sau lung).

Alte lucrări importante din această perioadă sunt cele enumerate în preambulul articolului. Dintre aceste lucrări în mod cu totul deosebit insistăm asupra declanşării recoltatului la hibrizii timpurii şi semitimpurii de porumb. Pe solurile mai nisipoase, în condiţiile secetei instalate încă din luna august, coacerea s-a produs mai devreme, astfel că odată cu scăderea umidităţii boabelor sub 25% se poate declanşa recoltatul, care trebuie încheiat până la atingerea umidităţii de 14%.

IMPORTANT

Alegând corect planta premergătoare, semănând în perioada optimă, folosind soiuri adecvate zonei şi seminţe sănătoase şi tratate contra bolilor şi a dăunătorilor - toate acestea constituie scheletul unei tehnologii care să vă aducă recolte mari, de calitate, la preţuri de cost convenabile.

ŞTIAŢI CĂ ...

În perioada de toamnă-iarnă, respectiv de la răsărire şi până în primăvară, grâul consumă 8-25% din cantitatea totală de azot necesară pentru întreaga vegetaţie, 12-25% din cantitatea de fosfor şi 12-15% din cantitatea de potasiu.

• consumul ridicat de elemente nutritive este folosit pentru formarea sistemului radicular, pentru înfrăţire şi pentru acumularea rezervelor necesare parcurgerii iernii;

• în această perioadă se acumulează în plante substanţe importante (hormoni, vitamine, enzime ş.a.) care favorizează apoi geneza florală şi parcurgerea cu bine a fazelor de vegetaţie;

• insuficienţa elementelor nutritive din această perioadă, respectiv de la răsărit şi până la intrarea în iarnă nu poate fi compensată prin fertilizare în primăvară, fapt cu repercusiuni negative asupra recoltei viitoare;

• întreaga doză de fosfor şi potasiu şi o treime-jumătate din doza de azot trebuie să ajungă în sol înainte de semănat.

Valorificarea produselor la preţuri necorespunzătoare, cu zeci de euro/tonă mai mici decât în celelalte ţări ale Uniunii Europene, cât şi imposibilitatea dotării cu utilaje performante, care reduc cheltuielile de producţie şi permit executarea unor lucrări de calitate, în timp scurt şi cu efort mic, se poate face numai prin UNIRE în asociaţii agricole mari, performante. Luptând fiecare singur, rămâneţi victime sigure pentru comercianţi şi procesatori!

SEMĂNĂTURILE DE TOAMNĂ

Udarea de aprovizionare şi cea de răsărire

În această toamnă, în multe zone din ţară seceta este prezentă şi se impune irigarea terenurilor.

• Pentru rapiţă vegetaţia din toamnă este o perioadă critică, de care depinde rezistenţa plantelor la iernare. De aceea este necesară udarea pentru pregătirea solului sau după semănat, cu 300-400 mc apă/ha.

• Grâul deţine o pondere importantă din suprafeţele amenajate pentru irigat. Dintre toate udările, cea mai importantă este udarea din toamnă, în majoritatea anilor, cu precădere în sudul ţării, unde precipitaţiile din august-septembrie sunt insuficiente. Norma pentru udarea de răsărire este de 300-500 mc/ha.

• La orz, udarea înainte de semănat pentru pregătirea solului necesită circa 500 mc apă/ha, iar pentru răsărire necesită udări cu 300-400 mc apă/ha.