Culturile de câmp la sfârşitul toamnei
PE SCURT
• Semănăturile târzii la grâu
• Verificarea stării de vegetaţie la rapiţa de toamnă;
• Eliberarea terenului de culturile târzii, fertilizarea şi afânarea adâncă
• Controlul produselor depozitate
Semănăturile târzii la grâu
Acolo unde nu a fost posibilă încadrarea în timp a însămânţării culturilor de grâu, din cauza secetei din lunile anterioare, care a îngreunat mult efectuarea lucrărilor de pregătire a solului pentru culturile de toamnă, în prezent, suprafaţa semănată este cu mult mai mică faţă de cea necesară.
Vestea bună este că ploile din ultima vreme fac posibilă prelucrarea solului şi semănatul grâului, însă mulţi fermieri sunt în dilemă şi nu ştiu dacă să mai semene, sau nu, fiind descurajaţi de preţurile mici şi de dificultăţile cu care se confruntă la valorificarea producţiei.
În prezent, preţul unui kilogram de porumb, de exemplu, este de 0,35-0,40 lei. Adică, pentru a cumpăra o sticlă cu apă minerală trebuie să vinzi o găleată de ştiuleţi de porumb. Şi când te gândeşti cu câtă trudă se obţin aceştia...
Un lucru este însă binecunoscut: dacă nu semeni nimic, nu ai nici ce culege. A lăsa neînsămânţate suprafeţe mari de teren, în intenţia de a semăna culturi de primăvară, este o mare greşeală din toate punctele de vedere, deoarece anul viitor ne vom confrunta cu fenomene precum criza grâului şi excedentul de porumb, de floarea soarelui, de orzoaică etc.
În consecinţă, preţurile de valorificare vor fi şi mai mici şi nu vor acoperi nici cheltuielile care se fac cu înfiinţarea şi cu întreţinerea acestor culturi, fără a pune la socoteală munca omului, uzura maşinilor folosite etc.
De aceea, trebuie să echilibrăm suprafeţele destinate culturilor de toamnă cu cele care vor urma în primăvară, aceasta presupunând să valorificăm noile condiţii create de ploi şi să continuăm să semănăm grâu şi în prima parte a lunii noiembrie, chiar cu riscul unor recolte mai mici comparativ cu producţiile culturilor semănate în perioada optimă.
Aceste semănături se vor realiza cu densităţi mari, de 600-650 boabe germinabile/mp, folosind peste 260 kg de sămânţă la hectar. Aceasta trebuie tratată bine, deoarece va răsări mult mai târziu. Au fost situaţii în care răsărirea s-a produs sub stratul de zăpadă. În general, aceste culturi sunt atacate mai puţin de boli şi de dăunători.
Pentru a mai risipi neliniştea fermierilor nevoiţi să semene târziu, precizăm că există numeroase studii care demonstrează că şi la aceste culturi se pot obţine recolte mai mari decât cele obţinute la grâul de primăvară.
Verificarea stării de vegetaţie la rapiţa de toamnă
În multe zone ale ţării, din cauza secetei, rapiţa semănată începând cu sfârşitul lunii august sau în prima jumătate a lunii septembrie a răsărit defectuos. În această situaţie, nu trebuie să luăm decizii pripite şi să întoarcem culturile. Mult mai raţional este să verificăm acum, după căderea ploilor de toamnă, starea seminţelor din sol, respectiv dacă au încolţit şi dacă sunt în curs de răsărire.
Dacă plantele vor răsări, dar nu vor mai avea timp să-şi formeze rozeta de frunze până la intrarea în iarnă, pericolul îngheţării acestora nu este foarte grav, deoarece soiurile şi hibrizii de rapiţă actuali au o rezistenţă mult mai bună la îngheţ decât soiurile cultivate în urmă cu un deceniu.
De asemenea, nici în zonele în care culturile întârziate în răsărire vor fi acoperite de zăpadă îngheţul nu reprezintă un pericol pentru plante.
Având în vedere particularitatea acestei specii de a forma un număr mare de ramificaţii, chiar dacă în primăvară culturile vor ieşi mai rare, se vor obţine recolte motivate economic.
Eliberarea terenului de culturile târzii, fertilizarea şi afânarea adâncă
• Eliberarea terenului de culturile târzii şi depozitarea producţiei secundare se realizează pe măsură ce lucrările prezentate anterior se finalizează. Aşadar, întregul efort trebuie să se îndrepte spre eliberarea terenului, spre fertilizarea şi executarea ogoarelor pentru culturile de primăvară.
Produsele secundare recoltate şi bine depozitate sunt valoroase, putânt fi utilizate la furajarea animalelor.
• Fertilizarea cu gunoi de grajd, aplicarea amendamentelor şi a îngrăşămintelor cu fosfor şi potasiu. Cel mai important este însă ca terenul imediat eliberat să fie fertilizat, folosind îngrăşăminte cu fosfor şi cu potasiu şi gunoi de grajd, iar pe solurile din zona de deal să se aplice şi amendamente cu calciu, pentru a corecta reacţia acidă a acestora.
În luna noiembrie, atât cât ne va mai permite vremea bună, ne vom concentra pe lucrările din parcelele destinate culturilor de primăvară, care sunt pretenţioase la calitatea ogorului de toamnă. Dintre culturile de câmp menţionăm sfecla de zahăr, cartofii, floarea soarelui şi porumbul.
Dacă aplicarea gunoiului de grajd nu este posibilă decât pentru o parte din suprafaţă, trebuie să ştim că cele mai mari sporuri le vom obţine fertilizând parcelele pe care vom planta cartofi şi pe cele în care vom semăna sfeclă de zahăr.
Este mai eficient ca la fertilizare să aplicăm gunoi de grajd în cantitate de 20 tone/ha, pentru două hectare, decât să fertilizăm un singur hectar cu 40 tone de gunoi/ha. Indiferent de specia de animale de la care provine gunoiul, eficienţa acestuia va fi cam aceeaşi, fie că este proaspăt, fie că este fermentat.
Îngrăşămintele cu fosfor sub formă de superfosfat, dar şi fosforitele, vor fi valorificate de culturile de primăvară numai dacă se introduc în pământ, sub arătura adâncă de toamnă. La fel se procedează şi cu sarea potasică, atât de necesară solurilor mai nisipoase şi celor din zonele de deal, spălate.
Îngrăşământul va fi valorificat bine numai dacă se introduce sub arătura de bază.
Aplicarea pe solurile acide a unor cantităţi de 4-5 tone/ha amendamente cu calciu contribuie la corectarea reacţiei acestor soluri şi asigură plantelor condiţii mai bune de valorificare a îngrăşămintelor aplicate.
Solurile acide sunt soluri bolnave, de aceea, mai întâi le vom însănătoşi, prin aplicarea de amendamente, abia apoi le vom spori fertilitatea prin aplicarea de îngrăşăminte. Dacă nu procedăm astfel şi aplicăm doar îngrăşăminte cu azot, cu fosfor şi cu potasiu, vom constata că sporurile de recoltă vor fi mai mici decât era posibil, consecinţe de evitat, ştiind cât de mult ne costă îngrăşămintele şi aplicarea acestora.
• Scarificarea sau afânarea adâncă a solului face parte din complexul de lucrări tehnice executate pe o anumită adâncime în profilul solului, cu scopul de a-i îmbunătăţi capacitatea de producţie.
Aceste lucrări urmăresc crearea şi păstrarea unui bilanţ şi regim optim al apei, al aerului şi al elementelor nutritive din sol în vederea asigurării cerinţelor normale de creştere a plantelor, prin valorificarea bună a potenţialului de producţie al solului.
Adâncimea minimă de efectuare a afânării este de 40-50 cm, iar cea maximă, între 70 şi 80 cm.
Scarificarea se face la umiditatea optimă a solului de 60-90% din intervalul umidităţii active. Executarea lucrării la o umiditate de peste 90% nu este recomandată, chiar dacă se realizează cu un consum mai mic de carburant.
Controlul produselor depozitate
Controlul atent şi permanent al produselor depozitate este esenţial, pentru a evita deprecierea acestora.
Atenţie deosebită trebuie să acordăm cartofilor, verificând în depozite sau în silozuri temperatura produsului depozitat şi umiditatea relativă a aerului, dar şi prin aerisirea încăperile. Evitaţi păstrarea la lumină, deoarece tuberculii devin amari şi toxici pentru om şi pentru animale.
Floarea soarelui recoltată mai târziu se păstrează în straturi subţiri şi se lopătează permanent, pentru a preveni râncezirea seminţelor.
Atenţie trebuie să acordăm şi porumbului păstrat sub formă de ştiuleţi, culeşi cu umiditate mai ridicată, care pot mucegăi.
Asiguraţi-vă că în pătule nu vor intra şobolanii, aceştia fiind purtători de boli pentru animale. În plus, ei produc pagube importante prin deprecierea produselor, cauzată de depunerile de excremente, de urină, de păr etc.
Controlul permanent al tuturor produselor depozitate se va face săptămânal, intervenind ori de câte ori este nevoie.
ÎNTREŢINEREA SEMĂNĂTURILOR DE TOAMNĂ
Dintre lucrările de îngrijire pentru culturile de toamnă care se mai pot efectua în noiembrie, amintim:
- executarea rigolelor pentru scurgerea apelor, acolo unde este pericol de băltire;
- pe terenurile unde s-a semănat grâu după grâu se va combate atacul gândacului ghebos, posibil să apară în lunile mai călduţe;
- menţinerea sub control a atacului rozătoarelor.
CONDIŢII LA AFÂNAREA ADÂNCĂ
Depistarea terenurilor care necesită afânare adâncă se face în funcţie de o serie de criterii de natură pedologică, climatică, geomorfologică, litologică etc.
Din punct de vedere pedologic, au prioritate solurile care sunt afectate de excesul de umiditate pluvială, dar şi solurile cu porozitate totală deficitară, cu un grad de tasare de peste 10% şi cu o permeabilitate scăzută pentru apă şi aer.
Din punct de vadere climatic, afânarea adâncă e posibilă şi necesară în zonele cu bilanţ excedentar de apă, în perioada octombrie - martie, şi în cele cu bilanţ deficitar, în intervalul iulie - septembrie.
Din punct de vedere geomorfologic, terenul trebuie să aibă o pantă sub 15%.
Din punct de vedere litologic, terenul trebuie să aibă un substrat şi o pantă care să nu favorizeze alunecările.
ŞTIAŢI CĂ ...
Fosforul, element important în viaţa plantelor, de care depinde mărimea şi calitatea recoltelor, nu circulă în sol sau circulă pe distanţe mici, motiv pentru care îngrăşămintele cu acest element trebuie aplicate din toamnă, sub arătură;
- din totalul fosforului aplicat ca îngrăşământ, mai puţin de 20% este folosit în primul an;
- aplicarea îngrăşămintelor cu fosfor în amestec cu cele organice măreşte mult solubilitatea acestuia;
- pentru a mări proporţia de fosfor solubil din gunoiul de grajd se recomandă fermentarea gunoiului împreună cu făină de fosfat tricalcic sau cu alt îngrăşământ cu fosfor;
- în prezenţa fosforului, azotul din îngrăşămintele aplicate va fi mai bine valorificat de plante;
- fosforul are un rol însemnat în transformările pe care le suferă hidraţii de carbon, precum şi în sinteza materiei proteice;
- reducerea conţinutului de fosfor în sol provoacă tulburări în vegetaţie, plantele îşi formează rădăcini scurte şi neramificate, rămân pitice, cerealele nu mai înfrăţesc, iar maturitatea va fi întârziată;
- fosforul sporeşte energia germinativă a seminţelor şi îmbunătăţeşte însuşirile de panificaţie ale grâului;
- fosforul măreşte recolta, îmbunătăţeşte calitatea recoltei şi măreşte rezistenţa la iernare a plantelor.
Toate articolele scrise de
Ioan Borcean

În cultura mare, prioritare sunt lucrări precum încheierea semănatului la floarea soarelui şi la porumb, s

Calendarul lucrărilor pentru culturile de câmp în plină primăvară prevede definitivarea planului de cultu

În această perioadă, grijile fermierilor sporesc, iar responsabilităţile sunt tot mai multe. Dintre acestea, ce

Odată intraţi în noul an, agenda de lucru a fermierilor este tot mai încărcată pe zi ce trece. Principale

La sfârşit de an, încă nu putem vorbi de semne bune pentru anul care vine. În condiţiile secetei din

În ultimii ani, la fiecare început de noiembrie, cultivatorii de grâu care nu au reuşit să-şi semene

După două luni şi mai bine în care nu a mai plouat în cele mai importante zone agricole ale ţării din es

În septembrie s-a finalizat recoltarea florii soarelui, în majoritatea zonelor de cultură. La porumb, campan

Calendarul lucrărilor agricole pentru cultura mare este foarte încărcat în perioada premergătoare lunilor

Principalele lucrări agricole pentru cultura mare în perioada următoare, care coincide cu cele mai călduroase in

Lucrările prioritare în ultima lună a primăverii în cultura mare sunt încheierea grabnică a semăna

La început de an, calendarul lucrărilor agricole la culturile de câmp va cuprinde obligatoriu condiţionarea

PE SCURT
• Se mai poate semăna grâu în noiembrie?
• Eliberarea grabnică a tuturor supra

Sfârşitul şi începutul fiecărui an este un bun prilej de a face un bilanţ al activităţii noastre agrico

Până la această dată, lucrările precum semănatul grâului şi recoltatul porumbului, soiei şi sfeclei pe

În luna octombrie se dă „bătălia” pentru pâinea anului viitor, deoarece acum e momentul optim

În lunile septembrie şi octombrie ne bucurăm de strângerea recoltei la culturile importante cum sunt floare

Acum hotărâm cât de mare va fi recolta anului viitor la cerealele de toamnă.
• Recoltarea şi pă

În miezul toamnei trebuie să avem în vedere următoarele lucrări pentru cultura mare: efectuarea arăturilo

După o iarnă lungă şi grea în care unele culturi s-au compromis, iar altele au ajuns în primăvară cu de

Principalele lucrări în cultura mare specifice lunii iulie constau în valorificarea terenurilor acolo unde plantaţiil

Primăvara acestui an a fost mai puţin prietenoasă cu agricultorii, fiind excesiv de umedă şi răcoroasă, cu tempera

PE SCURT
• pregătirea patului germinativ şi semănatul culturilor din epoca I
• verificarea stării

În acest an, iarna şi-a prelungit şederea în toate regiunile ţării, iar frigul, zăpada şi ploile au &ic

PE SCURT
• Fertilizarea culturilor de toamnă
• Folosirea materialului rezidual de la fabricile

Ne aflăm în pragul desprimăvărării, o perioadă numai bună pentru a verifica starea de vegetaţie a culturilor

În această perioadă sunt importante lucrările de pregătire a terenului, fertilizare şi semănatul culturilor c

În prima lună a anului, fiecare agricultor conştiincios trebuie să aibă în vedere o serie de lucrări ese
• Semănatul grâului în condiţiile unei toamne secetoase• Încheierea recoltării porumbului şi păstrarea recol
Până când putem continua semănatul grâului?Pentru cultivatorii care, di
Principalele lucrări în cultura mare din acestă lună sunt cele de îngrijire a culturilor. Buruienile răpesc plantelor
Seceta, atât cea “a solului“, favorizată de precipitaţiile reduse, cât şi cea “atmosferică”, manifestată prin
Volumul lucrărilor pe care trebuie să le efectuăm în luna aprilie a acestui an este deosebit de mare, din cauza prelungi
Pe măsura încălzirii vremii, natura se trezeşte la viaţa activă, iar procesele de creştere a cerealelor de toamnă ş
La ceas de cumpănă, trebuie să hotărâm cu luciditate ce vom semăna în această primăvară. Fiecare, de-a lungul iern
• la gura sobei, visând cu ochii deschişi la recolta viitoare
• Fertilizarea culturilor de cereale de toamnă (grâu, orz, secară, triticale)• Combaterea şoarecilor de câmp
• controlul culturilor de toamnă;• fertilizarea culturilor de toamnă;
• pregătirea terenului pentru plantele

Indiferent că seminţele sunt depozitate în saci sau în vrac, cel puţin o dată pe săptămână este necesar a fi co
Semănatul grâului în această toamnă s-a desfăşurat pe o perioadă lungă de timp, începând cu intervalul optim pent
Pentru a asigura o depozitare adecvată produselor pe timpul iernii, trebuie să efectuăm controale săptămânale. În caz
Ordinea priorităţilor pentru cultura mare. Cum se prezintă grâul şi celelalte culturi semănate în toamnă în lunile
Meteorologii avertizează că la sfârşitul lunii noiembrie se aşterne zăpada. Volumul de lucrări restante dar şi cele
Grijile pentru recolta anului viitor încep deja din această perioadă. Recoltarea fasolei
. Recoltarea lintei
Cele mai citite azi
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Profitabilitate maximă cu combinele John Deere
- De la expoziţii, la prima bursă a oierilor
- Rapiţa de primăvară este o cultură rentabilă
- Păşunea şi păşunatul raţional (I)
- Trifoiul alb (Trifolium repens)
- Bunăstarea taurinelor din rasa Alb-albastră belgiană
- Cultura mare în Ianuarie - Februarie
- Cultura căpşunului

Forum





Flori de primăvară