Cultura mare în pragul desprimăvărării

PE SCURT

• Fertilizarea suplimentară a grâului, orzului, orzoaicei şi a rapiţei de toamnă

• Semănatului ovăzului de primăvară

• Semănatul orzoaicei de primăvară

• Semănatul mazării de câmp

• Controlul produselor depozitate

• Eliminarea excesului de apă de pe culturile de toamnă


Fertilizarea suplimentară

Semănatul grâului în această toamnă s-a desfăşurat pe o perioadă lungă de timp, începând cu intervalul optim pentru fiecare zonă şi prelungindu-se târziu, până la sfârşitul lunii noiembrie. Acum, în unele zone, culturile sunt răsărite şi pe unele suprafeţe chiar înfrăţite, în timp ce pe areale mari, culturile sunt doar în curs de răsărire.

În aceste condiţii, criteriile de bază care trebuie să fie luate în considerare la stabilirea dozelor de îngrăşăminte pentru fertilizarea suplimentară, sunt: starea de vegetaţie a culturilor la ieşirea din iarnă, dozele de îngrăşăminte aplicate în toamnă corelate cu starea de aprovizionare a solului, producţia planificată, precipitaţiile înregistrate în zona respectivă, soiul cultivat, fertilizarea făcută în anul anterior, planta premergătoare.

• Când grâul este rar în primăvară, se acţionează pentru stimularea înfrăţirii, astfel încât un număr mai mare de fraţi să fie fertili. În aceste situaţii, aplicarea îngrăşămintelor cu azot trebuie făcută cât mai devreme, iarna, pe sol încă îngheţat. Prin aceasta vom contribui şi la creşterea numărului de boabe în spic, astfel că se pot realiza producţii normale.

• Când densităţile sunt mari în primăvară, fertilizarea cu azot nu trebuie să acţioneze asupra înfrăţirii, ci numai asupra măririi numărului de boabe în spic. De aceea, în aceste situaţii, fertilizarea cu azot se întârzie, până când spicul în formare este deasupra zonei de înfrăţire.

• Dozele orientative de îngrăşăminte cu azot (kg s.a./ha) pe total perioadă de vegetaţie, în funcţie de stare de fertilitate a solului sunt: soluri cu fertilitate bună 80-100; soluri cu fertilitate mijlocie 100-120; soluri cu fertilitate slabă 120-140.

• Suprafeţele nefertilizate cu fosfor din toamnă, vor fi fertilizate suplimentar cu îngrăşăminte complexe de tipul 23:23:0; 16:10:0; 20:10:0; 23:23:23; 16:16:16; 20:10:10, asigurându-se 40-60 kg fosfor şi azot, urmând ca, până la împăiere, să se mai administreze 40-50 kg/ha azot.

• Pentru orzul de toamnă, dozele totale de azot vor fi de 80-120 kg/ha s.a. Depăşirea acestor niveluri de fertilizare determină sensibilizarea plantelor la cădere şi atacul bolilor.

• Necesarul de îngrăşăminte cu azot pentru rapiţa pentru ulei este cuprins între 80-180 kg/ha s.a., în funcţie de cartarea agrochimică, producţia planificată şi ceilalţi factori tehnologici.

Epoca de aplicare a îngrăşămintelor cu azot în primăvară este devreme, încă la sfârşitul iernii (februarie - martie), când avem certitudinea că gerurile nu mai pot compromite cultura. Acolo unde necesarul de fosfor şi potasiu s-a asigurat din toamnă, sub arătura de bază, în primăvară se vor aplica 60-100 kg/ha azot s.a. sub formă de azotat de amoniu, nitrocalcar sau sulfat de amoniu (rapiţa reacţionând foarte bine la fertilizarea cu sulf).

Dacă în toamnă nu s-a asigurat necesarul de fosfor şi potasiu, îngrăşămintele menţionate vor fi înlocuite cu îngrăşăminte complexe.

• Foarte importantă este administrarea uniformă a îngrăşămintelor peste culturile de grâu, orz şi rapiţă. Eficacitatea fertiliozară se diminuează evident la repartizarea neuniformă. Din considerentele menţionate, se impune o reglare atentă a echipamentelor de fertilizare şi o jalonare perfectă pe tot timpul de lucru a maşinilor, acolo unde semănatul nu s-a făcut cu cărări tehnologice.


Vreme bună pentru agricultură

Prognoza vremii pentru următoarele două luni dată de către serviciile meteorologice ne conduce la concluzia că în luna februarie, în aproape toate zonele din ţară, vor fi perioade bune de lucru, iar în martie vor cădea cantităţi importante de precipitaţii.

În acest context este bine şi necesar să ne concentrăm pentru a valorifica fiecare zi bună de lucru din a doua lună a anului. Este necesar să încheiem imediat arăturile, suprafaţa nearată fiind aproximată la un milion de hectare. În acelaşi timp, pe măsură ce este cu putinţă, în funcţie de zvântarea solului, să pregătim terenul şi să semănam culturile din epoca I, urgenţa I, deci acele plante la care seminţele germinează la 1-3oC şi plantele rezistă la temperaturi de -5oC...-6oC, dacă aceste temperaturi sunt pentru o perioadă scurtă de timp.

Dintre plantele de cultură mare din această grupă, cultivate pe suprafeţe mai însemnate, amintim ovăzul, orzoaica de primăvară şi mazărea.


Semănatul ovăzului

În conformitate cu catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2007, deci valabil şi în prezent, lista soiurilor care se pot semăna cuprinde: G.K. Pillango, G.K. Zalan, Jeremy, Mureş şi Lovrin 1. Toate aceste soiuri valorifică bine condiţiile din toată ţara, datorită marii plasticităţi ecologice.

Ovăzul de primăvară se cultivă obişnuit după porumb, cartof, floarea soarelui. Nu se cultivă după el însuşi şi nici după sfeclă, având nematozii comuni.

Fertilizarea culturii se face pe solurile sărace cu N70-80P60, pe solurile brune cu N50-60P60, iar pe solurile fertile din seria cernoziomurilor cu N40-50P40. Pe solurile sărace în potasiu, se aplică şi 40-60 kg din acest element.

Lucrările solului sunt cele din tehnologia curentă, sămânţa se tratează pentru a preveni atacul de tăciune zburător şi îmbrăcat şi cu Vitavax 200 (2 kg/t), Vitavax FF (2,5 l/t). Dacă nu dispunem de Vitavax, foarte bune rezultate dă şi tratamentul cu formaldehidă, prin cufundare 7-10 minute în soluţie de 0,15% (350 ml de formaldehidă 40% în 150 l apă) sau prin stropire sau sudaţie cu soluţie apoasă de formaldehidă, folosind 100 l soluţie cu concentraţie de 0,15% pentru 300-350 kg sămânţă.

Perioada de semănat este în urgenţa I, când se poate ieşi la câmp, pentru a valorifica apa acumulată în sol.

Densitatea de semănat este de 450-550 boabe germinabile/m2, care se realizează cu 120-140 kg/ha sămânţă.

Distanţa între rânduri este de 10-12,5 cm, iar adâncimea de semănat 2-4 cm, nu mai adânc, deoarece are putere redusă de străbatere a stratului de sol.


Semănatul orzoaicei de primăvară

Soiurile recomandate, şi deci menţionate în catalogul oficial, sunt: Adonis, Annabell, Aspen, Auriga, Barke, Beatrix, Carrero, Cecillia, Dănuţa, Skarlett, Sunbeam, Sunrise, Turingia, Ursa, Xanadu.

Se cultivă după plante care lasă solul curat de buruieni, însă nu prea bogat în nitraţi, cum sunt: cartoful, sfecla, porumbul, dacă resturile rămase nu încurcă semănatul.

Fertilizarea se face în funcţie de fertilitatea solului, cu 30-60 kg/ha azot, 40-80 kg/ha fosfor şi 30-50 kg/ha potasiu. Tratarea seminţelor contra bolilor se face cu Gramavit 85 PSU (3 kg/t), Vitalin 85 PTS (3 kg/t), Vincit P (1,5 kg/t). Tratamentul cu Tirametox 90 PTS (3 kg/t) asigură protecţie atât pentru boli, cât şi pentru dăunători.

Semănatul trebuie realizat în urgenţa I, când se poate ieşi în câmp. Întârzierea semănatului reduce recolta, boabele rămân mici, scade conţinutul de amidon şi creşte cel de proteină.

Densitatea de semănat este de 450-500 boabe germinabile/m2 şi se realizează cu 160-200 kg/ha sămânţă. Distanţa de semănat între rânduri este de 12,5 cm, dar se poate reduce şi la 8-10 cm. Adâncimea de semănat este de 2-4 cm.


Semănatul mazării de câmp

În catalog sunt menţionate soiurile: Aurora, Dorica (anterior Dora), Mona şi Vedea. Se cultivă după cereale păioase şi unele prăşitoare, cum sunt: porumbul, cartoful, sfecla, floarea-soarelui. Bune rezultate se obţin şi după rapiţă.

Fertilizarea se face cu 20-50 kg/ha azot, 40-60 kg/ha fosfor, 40-60 kg/ha potasiu. Tratarea seminţelor se realizează frecvent cu Tiramet 60 PTS, (2 kg/t) cu două săptămâni înainte de semănat, iar în ziua semănatului se tratează cu preparatul bacterian Nitragin, folosind 4 flacoane pentru cantitatea de sămânţă care se seamănă la hectar.

Semănatul trebuie realizat imediat când se zvântă solul. Densitatea la semănat este de 125-140 boabe germinabile/m2, pentru a avea la recoltare 100-120 de plante/m2. Cantitatea de sămânţă necesară este de 250-300 kg/ha.

Distanţa între rânduri este de 12,5 cm, la adâncimea de 5-6 cm. Semănatul superficial, la numai 1-3 cm, este foarte dăunător, răsărirea este neuniformă, iar pagubele produse de păsări sunt foarte mari.


Controlul seminţelor depozitate

Dacă în perioada de iarnă intervalul dintre controalele periodice era bilunar, odată cu creşterea temperaturii, deci cu venirea primăverii, recomandăriile sunt ca observaţiile să se facă la intervale mai scurte, respectiv din 5 în 5 zile.

• Problema seminţelor pentru culturile care se seamănă în epoca a II-a în acest an este dificilă, cantităţile necesare nu sunt asigurate, datorită, în principal, necazurilor climatice din anul anterior. De aceea trebuie să luaţi, cât mai grabnic, o hotărâre definitivă privind planul de cultură, respectiv suprafeţele pe care le veţi semăna cu fiecare cultură, pentru a putea stabili necesarul de seminţe.

• Controlul culturilor de toamnă şi eliminarea apei din microdepresiuni este o măsură obligatorie. Cu cât se realizează mai repede, cu atât sunt mai mici pierderile de plante cauzate de asfixiere. Revenirea plantelor din zonele cu apă stagnantă vreme îndelungată este ireversibilă.


ŞTIAŢI CĂ...

• Pentru a avea eficacitate cât mai bună a îngrăşămintelor cu azot pe solurile acide, e bine să se aplice azotat de calciu, pe solurile neutre azotat de amoniu, iar pe solurile alcaline azotat de amoniu.

• Pentru culturile de toamnă, utilizarea îngrăşămintelor complexe nu este motivată decât acolo unde nu s-au aplicat în toamnă îngrăşăminte cu fosfor. Valorificarea fosforului din aceste îngrăşăminte este doar parţială, dar fosforul nevalorificat acum va fi preluat de plantele care urmează în rotaţie.

• Îngrăşămintele cu azot care conţin sulf (sulfatul de amoniu) sunt de preferat pentru rapiţa de ulei, dar numai pe solurile cu reacţie neutră sau alcalină.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(57)/2008