Calendarul lucrărilor agricole pentru culturile de câmp în luna lui Brumar

Meteorologii avertizează că la sfârşitul lunii noiembrie se aşterne zăpada. Volumul de lucrări restante dar şi cele curente pentru această perioadă este foarte mare, astfel că suntem obligaţi să analizăm cu grijă şi să ne stabilim termene de rezolvare real.

Continuăm semănatul grâului ?

Cei care, din motive multiple, nu au reuşit - deşi vremea a fost favorabilă - să-şi semene cu grâu întreaga suprafaţă propusă, nu trebuie încă să renunţe. Deşi fiecare zi de întârziere înseamnă diminuarea recoltei de anul viitor, semănatul trebuie continuat şi în zilele următoare.


Ce trebuie să ştie cei care se găsesc în această situaţie:

• se vor folosi, de preferinţă, soiuri create în ţara noastră, care sunt mai adaptate şi deci mai rezistente la condiţiile de vegetaţie mai puţin favorabile care vor urma;
• densitatea la semănat trebuie mărită la 600-700 boabe germinabile la mp;
• dacă semănatul se realizează în teren proaspăt arat, deci prea afânat, tăvălugirea după semănat grăbeşte răsăritul plantelor.

Controlul culturilor de toamnă

Controlul parcelelor în care semănatul s-a efectuat la timp trebuie făcut cu multă atenţie şi pe întreaga suprafa, pentru a putea fi identificate şi remediate imediat eventualele greşeli. În acelaşi timp, trebuie să controlată starea fitosanitară a culturilor, iar dacă au apărut boli sau dăunători să se ia măsurile care se impun, în funcţie de situaţia reală existentă.

Având în vedere că meteorologii prognozează o primăvară umedă, se impune ca, încă din aceste zile, să procedăm la efectuarea rigolelor de scurgere a apelor în exces, toate culturile de toamnă fiind foarte sensibile la băltirea apei. Este de preferat ca acum, pe suprafeţe mari, cu plugul cu un singur cap, iar pe suprafeţe mai mici cu sapa, să se deschisă rigole de colectare şi scurgere a apei, prevenind astfel efectuarea acestei lucrări în condiţii de stres, când apa deja bălteşte pe culturi.

Controlul produselor depozitate

Controlul produselor depozitate trebuie efectuat săptămânal, atât la produsele sub formă de boabe depozitate în vrac sau în saci, cât şi la silozurile de cartofi şi sfeclă. Controlul trebuie efectuat pe toată grosimea vracului, până la bază, pentru a depista apariţia cuiburilor calde, de la care extinderea degradării produsului nu mai presupune decât o problemă de timp.

Prima măsură care se impune este lopătarea energică a boabelor, lucrare prin care se realizează răcirea acestora pentru o perioadă de câteva luni. Dacă se constată prezenţa gărgăriţelor, a moliilor sau a altor dăunători, nu aşteptaţi extinderea atacului şi procedaţi imediat la înlăturarea lor, folosind substanţe potrivite, cu respectarea dozelor şi a regulilor de aplicare. Nu treceţi cu vederea rozătoarele care, pe lângă faptul că sunt mari consumatoare de produse, influenţează în rău calitatea acestora, prin excrementele şi părul lăsate în produsul depozitat.

Atenţie sporită trebuie acordată depozitelor în care păstrăm cartofi. Dacă sunt la lumină, se înverzesc, devin amari şi toxici pentru om şi animal. Temperatura optimă de păstrare este de 3-5 grade, iar umiditatea relativă a aerului, pentru a preveni zbârcirea, trebuie să fie cuprinsă între 85 şi 93%. Aceste elemente trebuie controlate permanent, pentru a preveni îndulcirea tuberculilor, dacă temperatura scade sub 3 grade sau încolţirea lor, dacă temperatura depăşeşte 5 grade.

Aceeaşi grijă trebuie acordată şi silozurilor cu butaşi de sfeclă, pentru a depista şi înlătura la timp focarele cu sfeclă putrezită sau atacată de diferite boli.

Efectuarea ogoarelor de toamnă

Ferestrele bune de lucru din această perioadă trebuie valorificate pentru efectuarea ogoarelor de toamnă. Nu se poate săvârşi o greşeală mai mare decât să se semene în primăvară sfeclă, cartofi, floarea soarelui, porumb sau alte culturi, în terenuri arate tot primăvara. Alegerea celor mai bune soiuri sau hibrizi pentru semănat, aplicarea unei cantităţi mai mari de îngrăşăminte sau alte măsuri tehnice, nu pot să înlocuiască efectul benefic al ogoarelor de toamnă.

Aratul de toamnă târziu nu măreşte cu mult provizia de azotaţi din sol, pentru că la sfârşitul toamnei şi în timpul iernii activitatea microorganismelor scade sau încetează. Totuşi, prin arătura de toamnă târzie se favorizează în sol alte procese importante, şi anume: refacerea structurii prin acţiunea îngheţului şi a dezgheţului, distrugerea buruienilor şi acumularea unei cantităţi mai mari de apă. Aratul de toamnă mai mare avantajul că uşurează lucrările din primăvară şi permite pregătirea din vreme a terenului şi semănatul la timp a culturilor de primăvară.

Încorporarea gunoiului de grajd

Întreaga cantitate de gunoi de grajd, proaspăt sau fermentat trebuie dusă în câmp, împrăştiată uniform şi încorporată sub brazdă. Pentru a acoperi o suprafaţă cât mai mare este de preferat să ne limităm la cantităţi de 20-25 tone/ha. Prioritare vor fi suprafeţele pe care nu s-a mai aplicat gunoi de mai mult de patru ani.

Dintre plantele de cultură mare, cele care răspund cu cele mai mari sporuri de recoltă sunt cartofii, sfecla, porumbul şi floarea soarelui.

Este bine de ştiut că îngrăşămintele organice sunt şi purtătoare de energie calorică pentru microorganismele din sol, pe lângă faptul că sunt purtătoare de elemente nutritive pentru plante. Gunoiul de grajd este considerat un îngrăşământ complet, pentru că restituie solului toate elementele de care plantele au nevoie.

Corectarea reacţiei solurilor din zona de deal

În zonele colinare, cu soluri cu reacţie acidă, în care valoarea pH-ului este mai mică de 5, 8, se impune aplicarea de 3-5 tone/ha de amendamente cu calciu. Pe aceste soluri, dacă nu se aplică amendamente cu calciu, nici îngrăşămintele pe care le aplicăm nu vor fi valorificate eficient de către plante. Dacă nu putem aplica pe solurile sărace din zona de deal atât gunoi de grajd cât şi amendamente cu calciu, atunci este de preferat ca pe unele să aplicăm amendamente, pe altele gunoi de grajd, iar în anul următor le vom roti.

Fertilizarea sub brazdă cu îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu

Îngrăşămintele singulare cu fosfor, sub formă de superfosfat sau fosforite, precum şi cele cu potasiu, sub formă de sare potasică, sunt greu solubile, astfel că trebuie să fie introduse sub brazdă.

Dacă aceste îngrăşăminte se aplică în primăvară şi se încorporează în sol cu grapele cu discuri, atunci vor fi valorificate doar parţial de către culturi. Pe suprafeţele pe care nu s-au mai aplicat în ultimii ani îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu este bine de ştiut că nici îngrăşămintele cu azot, date la pregătirea solului sau în vegetaţie, nu vor conduce la obţinerea unor sporuri eficiente.

Cei care nu pot să aplice din toamnă îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu pentru culturile de primăvară este bine să-şi procure, de-a lungul iernii, îngrăşăminte complexe pe care să le aplice la pregătirea patului germinativ. Fosforul şi potasiul din îngrăşămintele complexe sunt mai uşor asimilabile, comparativ cu cele din superfosfat, fosforite sau sare potasică.

NU UITA

Cine valorifică fiecare ceas bun de lucru din luna lui Brumar va putea sta liniştit, la gura sobei, în timpul frumoaselor sărbători din iarnă care se apropie.

Rezistaţi şi nu vindeţi acum, ieftin, grâul şi porumbul din recolta acestui an, valoarea lor va creşte semnificativ în lunile viitoare.

ŞTIAŢI CĂ. . .

• Pentru a putea calcula cantităţile de gunoi de grajd din platforme sau grămezi, se admit următoarele cantităţi pentru un metru cub:

* gunoi de grajd nefermentat afânat: 300-400 kg
* gunoi de grajd nefermentat tasat: 700 kg
* gunoi de grajd semifermentat: 800 kg
* gunoi de grajd umed şi fermentat: 900 kg


• Conţinutul de elemente nutritive din gunoiul de grajd fermentat, nefermentat, gunoi de păsări, urină şi must de grajd:

* gunoiul de grajd nefermentat are: substanţă organică 21%, azot total 0, 45%, fosfor 0, 20%, potasiu 0, 60% şi calciu 0, 45%;
* gunoiul de grajd fermentat timp de 3 luni conţine: substanţă organică 17%, azot total 0, 54%, fosfor 0, 25%, potasiu 0, 70% şi calciu 0, 60%;
* gunoiul de păsări conţine: 1, 7% azot, 1, 6% fosfor, 0, 9% potasiu, 2% calciu, fiind deci de trei ori mai bogat în azot decât gunoiul de grajd;
* urină şi must de grajd de bovine: substanţă organică 3, 5%, azot 0, 58%, fosfor 0, 05%, potasiu 1, 30%, calciu 0, 06%;
* urină şi must de grajd de porcine: substanţă organică 2, 8%, azot 0, 43%, fosfor 0, 07%, potasiu 0, 83%, calciu 0, 01%.