Ziua porumbului la Semlac

Fiecare dintre companiile participante a avut câte trei hibrizi. În ziua precedentă evenimentului s-a recoltat şi s-a cântărit producţia de porumb, iar rezultatele au fost prezentate participanţilor.

După cuvântul de deschidere rostit de dl. Herţeg, gazda evenimentului, de Anna Kolakowska (F.N.P.S.M.S.) şi Viorel Matei, preşedintele FNPAR, a urmat o prezentare susţinută de Régis Doucet de la Arvalis - Institut du végétal din Franţa. Prelegerea a avut drept subiect: „Porumbul francez - Progres genetic şi adaptare la schimbările climatice”.

Peste 350 de persoane au fost prezente la eveniment, mai mulţi decât anul trecut, semn că acţiunea este apreciată de fermieri.

După prezentarea din cort, reprezentanţii companiilor au făcut o scurtă descriere a hibrizilor cultivaţi, la fiecare lot în parte.

A urmat o tombolă, la care fiecare companie prezentă a oferit premii consistente.
La finalul evenimentului au intrat în lanul de porumb combinele, urmate apoi de utilajele pentru pregătirea terenului fertilizat şi semănat (la rece, fără sămânţă).

Cum alegem cele mai bune soiuri?

Pentru a putea stabili ce hibrizi de porumb sunt indicaţi pentru o anumită zonă de cultură, la Institutul Arvalis se face evaluarea soiurilor. Pentru aceasta se parcurg trei etape:

- stabilirea nevoilor actuale şi viitoare pentru fiecare bazin de producţie, proces denumit „segmentare”;
- analizarea şi selectarea fluxului de hibrizi prin testări înainte şi după înscrierea în catalogul francez al soiurilor; se face analiza activităţii vegetative a plantei în funcţie de condiţiile climatice, stabilindu-se astfel valoarea agronomică, tehnologică şi de mediu.
- punerea la punct a unor tehnologii inovatoare pentru fiecare verigă tehnologică a ciclului de producţie.

Practic, prin activitatea institutului de influenţează orientarea selecţiei.
Alegerea celor mai bune soiuri de porumb se face în funcţie de criteriile ţintă. Acestea sunt:

- precocitatea şi ţinuta tulpinii;
- randamentul şi constanţa în producţie;
- valorificarea apei, toleranţa la stresul hidric;
- rezistenţa la helmintosporioză şi fusariozele ştiuletelui;
- valorificarea azotului;
- rezistenţa la frig (capacitatea de însămânţare timpurie);
- rezistenţa la dăunători.

Evaluarea progresului genetic în condiţii dificile se face prin calificarea nivelului de dificultate a testelor. Astfel, se urmăreşte atingerea potenţialului maxim în condiţii optime şi limitarea scăderii randamentului în condiţii dificile.

Pentru studierea comportamentului hibrizilor de porumb în condiţii de stress hidric, se urmăresc: efectele de eschivă, prin stadiul de exercitare a stresului, în funcţie de precocitatea plantelor şi de efectele de toleranţă intrinsecă, de rezistenţă la condiţiile de secetă.

În Franţa se cultivă peste 1,6 milioane hectare cu porumb pentru boabe, 1,4 milioane hectare porumb furajer, 65 de mii hectare porumb pentru sămânţă şi 25 mii hectare porumb dulce. Din totalul suprafeţei cultivate cu porumb, circa 630 de mii sunt irigate. Din totalul producţiei, în jur de 54% se exportă.

Producţia medie la porumb boabe în perioada 1951-2007, a fost de 13,85 tone la hectar. Se apreciază că aceste rezultate sunt datorate 64% progresului genetic şi 34% tehnologiei aplicate: irigaţii, îmbunătăţirea practicilor de cultură şi meţinerea controlului densităţii.

Rezultate obţinute la Semlac Hibrizii şi rezultatele obţinute la „Ziua porumbului” de către cele opt companii participante sunt prezentate în tabel. Desigur, fiecare companie şi-a ales hibrizii într-o perioadă în care nu se ştia exact care vor fi condiţiile meteo din acest an. De aici şi rezultatele diferite obţinute la hibrizii din aceeaşi clasă FAO.

Dl. Dan Herţeg, gazda evenimentului, s-a arătat mulţumit de recolta obţinută anul acesta: „Pentru zona noastră, anul acesta a fost unul . Am scăpat de calamităţi. Nu sunt în vârstă, dar sper să mai prind măcar încă o dată un an ca şi acesta. Am obţinut şi producţie dublă şi preţ dublu faţă de anul trecut.

Avem în fermă o dotare tehnică bună pentru cele o mie de hectare pe care le lucrăm. Practic, cu două semănători de opt rânduri la prăşitoare şi două semănători păioase, am terminat semănatul la grâu în cinci zile, iar la porumb şi floare în şapte zile. Achiziţionez sămânţă de la mai multe firme, folosesc hibrizi de porumb cu 300-400 FAO, de la maxim patru firme, hibrizi mai timpurii, cu o producţie de cel puţin 8-9 tone porumb boabe.

Prefer o producţie moderată, dar constantă. Ne este frică de secetă ca să mergem mai mult pe hibrizi mai tardivi, la care se obţin producţii de 14 tone, cum a fost anul acesta. Dar în condiţiile de anul trecut nu s-ar fi realizat aşa o recoltă”.

FRANCEZII CAUTĂ HIBRIDUL IDEAL

Régis Doucet, reprezentant Arvalis: „Evenimentul de azi a fost foarte bine organizat pe această platformă demonstrativă. Se vede că interesul fermierilor pentru progresul genetic este în creştere. Astfel de evenimente permit fermierilor să vadă felul în care fiecare hibrid valorifică condiţiile de sol şi climatice.

Am prezentat şi activitatea institutului, care poate fi extrapolată la nivelul altor ţări europene şi, bineînţeles, în România. Este necesar ca fiecare hibrid să fie testat în condiţiile locale.

Suntem în căutarea unui hibrid ideal care sa valorifice la maxim potenţialul genetic în condiţiile specifice fiecărei zone de cultură”.

REZULTATE OBŢINUTE LA „ZIUA PORUMBULUI” 2010 - SEMLAC