ForumDe câtă energie are nevoie o vacă
Bovine pe pajişteÎntors recent dintr-o călătorie de documentare în străinătate, un coleg îmi reproşa că nu s-a putut înţelege cu cei de acolo în ceea ce priveşte cerinţele în energie ale unei vaci de lapte, deoarece exprimarea era foarte diferită. Bănuind că şi alţii au păţit la fel, ne-am propus să scriem despre acest indicator foarte important al alimentaţiei vacilor de lapte.
La noi, se utilizează UN (unitatea nutritivă) la această categorie de rumegătoare, pentru evaluarea necesarului energetic şi mai nou UNL (unitate nutritivă lapte).
Având în vedere că UN are ca etalon efectul în producţie de grăsime a 1 kg ovăz cu o anumită compoziţie chimică şi un echivalent energetic de 1414 Kcal EN (energie netă) de îngrăşare, în prezent s-a trecut la unităţile nutritive specifice unei anumite forme de producţie, respectiv UNL, care are ca etalon tot 1 kg de ovăz dar cu o valoare energetică de 1457 Kcal ENL (energie netă lapte).
Cum calculăm necesarul de energie?
Cerinţele energetice se pot prelua din normele de hrană sau se pot stabili orientativ pe baza următoarelor relaţii:
• pentru întreţinere: UN =1,1/100 Kg corp, respectiv UNL = 1,68 0,72 x greutatea în kg/100.
Pentru întreţinerea funcţiilor vitale în cazul unei vaci de 600 kg, necesarul exprimat în UN este de 6,6 iar în UNL este de 6,0.
• pentru producţia de lapte: 1 litru de lapte = 0,49 (0,50UN), respectiv 0,52 UNL; pentru o producţie de 25 litri de lapte este nevoie de 12,2 UN sau de 13,0 UNL.
Însumând aceste valori rezultă că pentru o vacă cu greutatea de 600 kg şi o producţie de lapte de 25 litri pe zi trebuie să asigurăm în funcţie de modul de exprimare 18,8 UN respectiv 19,0 UNL.
Dacă vrem să exprimăm aceste cerinţe după sistemul francez, respectiv în UFL (unitatea furajeră lapte), se poate utiliza formula de echivalare energetică de 1 UNL = 0,842 UFL iar cerinţele energetice ale vacii noastre vor fi de 16 UFL.
Dacă exprimăm cerinţele noastre energetice (19 UNL) în sistemul american (NRC), pe baza relaţiei 1 UNL = 1,457 Mcal ENL, rezultă un necesar de 27,7 Mcal ENL, iar dacă normăm direct, constatăm că cerinţele sunt de 28,2 Mcal ENL, deci la o diferenţă destul de redusă.
În cazul exprimării normei în KJ (kilojouli) sau MJ (megajouli), cunoscând că 1 Kcal = 4,184 KJ, respectiv 1 Mcal = 4,184 MJ rezultă că în acest sistem necesarul prezentat anterior este de 115,9 MJ.
Din cele prezentate se poate constata că este posibilă transformarea cerinţelor energetice dintr-un sistem în altul prin cunoaşterea coeficienţilor de echivalare dintre acestea.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006
Toate articolele scrise de
Dan Drinceanu
De ce „management”? Pentru că este un termen la modă, care atrage atenţia asupra necesităţii „gestionării”
În practica nutriţiei şi alimentaţiei rumegătoarelor de pretutindeni, cunoaşterea valorii proteice a nutreţur
Prognozele pentru iarna care vine nu sunt deloc liniştitoare pentru crescătorii de animale, care trebuie să fie pregă
Se ştie că în privinţa calităţii laptelui şi deci şi în stabilirea preţului acestuia o importanţă d
Chiar privind de pe autostradă îţi dai seama că te afli într-o ţară străină... şi din nou obsedanta &
• Însilozarea permite conservarea şi depozitarea porumbului plantă întreagă pe perioade obişnuite de
Întors recent dintr-o călătorie de documentare în străinătate, un coleg îmi reproşa că nu s-a put
Influenţa calităţii furajului prestarter asupra performanţelor şi a eficienţei economice de creştere a purceilor s
Zi şi noapte suntem avertizaţi, în special prin intermediul mass-media, că ne aflăm în plină criză econ
Unul dintre cei mai importanţi factori de care trebuie să ţinem cont la stabilirea cerinţelor energetice şi nutritiv
În statisticile sfârşitului de an 2006 întocmite de echipa tehnică a revistei Ferma nu m-am regăsit
Un bun fermier din judeţul Arad îmi spunea că a observat la vacile sale un apetit mai scăzut la consumul furajel
Ne aflăm într-o perioadă a anului când multe vaci din fermă se află în perioada de gestaţie avansa
Deşi în bucătăriile furajere ale fermelor de vaci de lapte se pot întâlni diferite „obiceiuri&
În goana după noutăţi descoperi, de multe ori, adevăruri de mult ştiute, care te fac să te întrebi de ce nu se aplic
Cerinţele în energie, respectiv conţinutul energetic al furajelor destinate unui rumegător, se exprimă în diferite sisCele mai citite azi
- ProCredit Bank garantează succesul în agricultură
- Sistem alternativ de producere a furajelor în fermele zootehnice
- Păşunea şi păşunatul raţional (I)
- Creşterea taurinelor în fermele organice şi în conversie (II)
- Cultura căpşunului
- Sarea în bucatele taurinelor
- Noile tractoare TAG
- Controlul ieslei poate identifica problemele de furajare într-o fermă
- Acvacultura, soluţie pentru reabilitarea serelor
- Zborul de curăţire la albine
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole