Home» Articole Zootehnie» Sfecla - furaj suculent pentru hrana rumegătoarelor, în sezonul rece

Sfecla - furaj suculent pentru hrana rumegătoarelor, în sezonul rece

Dan DRINCEANU, Călin JULEAN

Zootehnie,26 Nov 2009 - 14:00,0 comentarii

Sfeclă

Am observat că, în acest an, mulţi dintre fermieri au reintrodus sfecla furajeră în hrana rumegătoarelor şi de aceea am considerat că este util şi de interes să prezentăm acest sortiment furajer.

Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa) se caracterizează prin producţii mari de rădăcini, care pot să ajungă la peste 100 tone la hectar, în funcţie de soiul sau de hibridul cultivat.

În România, în prezent se cultivă sfeclă furajeră care asigură producţii ridicate la hectar, cu o compoziţie chimică orientativă de 9-14% SU, 0,8-1% PB, 1-1,2% CB, 5-8% SEN, 3-4,5% zahăr din extractive fără azot şi 0,5% GB. Compoziţia acesteia variază însă în funcţie de mai mulţi factori: climă, sol, cultivar, sau tehnologii de cultură folosite. Conţinutul în SU este principalul factor urmărit la producerea de sfeclă.

Datorită suculenţei şi a conţinutului mare în glucide uşor digestibile, sfecla furajeră este consumată cu plăcere de rumegătoarele de fermă, în cazul cărora digestibilitatea substanţelor organice (SO) din sfeclă este apreciată la 85,5%, aceasta favorizând lactogeneza.

Utilizarea prelungită a sfeclei furajere în hrană în perioada stabulaţiei de iarnă a rumegătoarelor asigură şi o bună valorificare a carotenului din celelalte furaje prevăzute în raţii sau a celui existent în rezervele organismului.

Valoarea nutritivă medie a sfeclei furajere este apreciată la 0,12-0,15 UN, 0,17 UNL, 0,18 UNC, şi 8,5-10 g PD, 7,6 g PDIN, 11,1 g PDIE la un kilogram.

Administrarea în hrană

Rădăcinile de sfeclă se păstrează timp de 4-6 luni în silozuri speciale, construite la suprafaţa solului. Întrucât este perisabilă, sfecla se va administra în hrana animalelor în primele luni ale perioadei de stabulaţie.

Furajul se utilizează în stare crudă, sub formă tocată, în următoarele cantităţi: 15-30 kg/zi/cap la vacile cu lapte, pentru care cantităţile mai ridicate determină reducerea conţinutului de grăsime din lapte; 2-3 kg/cap/zi la oi, iar ovinelor supuse îngrăşării li se administrează 4-5 kg/cap/zi.

Există câteva reguli generale privind folosirea în hrana rumegătoarelor a sfeclei, şi anume:

- introducerea treptată în hrană în decurs de 10-15 zile, începând cu cantităţi mici şi până la atingerea consumului prescris;
- curăţirea de impurităţi (pământ) prin spălare;
- tocarea se face cu cel mult două ore înainte de administrare, pentru a preveni oxidarea;
- la utilizare este necesară suplimentarea calciului cu 1,5-2 g carbonat de calciu (cretă furajeră)/kg furaj.

Controlul calităţii sfeclei urmăreşte ca aceasta să nu fie îngheţată, mucegăită, intrată în putrefacţie, impurificată cu nisip sau cu pământ aderent.

RECOMANDĂRI DE UTILIZARE A SFECLEI

- vaci în lactaţie: 15-30 kg;
- vaci în gestaţie: 10-15 kg;
- taurine adulte supuse recondiţionării: 20-30 kg;
- tineret taurin supus îngrăşării semiintensive sau extensive: 10-25 kg;
- tineret taurin femel de reproducţie de peste 12 luni: 10-15 kg;
- tineret taurin femel de 6-12 luni: 5-6 kg;
- tineret taurin de 3-6 luni: 1-2 kg;
- oi şi capre în lactaţie: 2-3 kg;
- oi şi capre în gestaţie, berbeci şi ţapi: 1-2 kg;
- tineret ovin şi caprin: 0,5-1 kg;
- în amestecurile furajere unice (AFU) destinate rumegătoarelor sfecla poate participa în proporţie de 30-40%.

SFECLA DE ZAHĂR

Uneori, în hrana animalelor se poate administra şi sfecla de zahăr (Beta vulgaris ssp. altissima), care conţine substanţe nutritive uşor digestibile, datorită procentului ridicat de glucide, aceasta fiind consumată cu plăcere de toate rumegătoarele. În comparaţie cu sfecla furajeră, aceasta este superioară atât în privinţa conţinutului în energie, cât şi a celui în proteină.

În hrana vacilor de lapte, în asociere cu nutreţul însilozat, cu fibroasele şi concentratele, sfecla de zahăr permite o dezvoltare excelentă a florei microbiene ruminale, astfel că digestia are loc în condiţii foarte bune.

Drept urmare, se obţin indici superiori în producţie şi în reproducţie. Cantităţile care se administrează la vaci nu trebuie să depăşească 1 kg sfeclă pentru fiecare kilogram de lapte obţinut, iar la tineretul femel destinat reproducţiei cantităţile se reduc la jumătate, în comparaţie cu cele recomandate vacilor în lactaţie.

0 Comentarii

ADAUGA COMENTARIUL TAU

Toate articolele scrise de

Dan DRINCEANU, Călin JULEAN

Furajarea ecologică a...

Zootehnie,18 Jun 2010 - 16:00,0 comentarii

Continuând seria de articole publicate în numerele anterioare ale revistei Ferma, despre întreținerea

Creşterea taurinelor în...

Zootehnie,09 Feb 2010 - 13:00,0 comentarii

Pentru ca o fermă să producă lapte atestat ecologic, întreg fluxul tehnologic trebuie să fie ecologic, pornind

Hrănirea şi...

Zootehnie,07 Jan 2010 - 16:00,2 comentarii

Considerăm că este de interes şi util pentru crescătorii de taurine să prezentăm, într-o serie de articole, încep

Sfecla - furaj suculent...

Zootehnie,26 Nov 2009 - 14:00,0 comentarii

Am observat că, în acest an, mulţi dintre fermieri au reintrodus sfecla furajeră în hrana rumegătoarelor şi de aceea

Celuloza în hrana...

Zootehnie,09 Jun 2009 - 22:00,0 comentarii

Cunoaşterea conţinutului în celuloză brută al raţiilor, în condiţiile reducerii proporţiei de nutreţuri voluminoas

Cele mai citite azi

Cele mai comentate azi

CULTURA ANULUI 2012

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?

VOTEAZA

Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!

Alte sondaje agricole

Plantaţii de salcie energetică, în practică

Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă

Sistemele GPS pentru agricultură

Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern

Acoperiri eficiente cu costuri minime

Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara

Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz

Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an

BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă

În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo

Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde

Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale

SCAPA de ambalaje!

În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide

E criză grea în cercetare

În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite

Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată

Energie cu panouri solare

Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice

Mai multe Tehnologii Agricole

Patrimoniul pastoral românesc mai are o şansă

La elaborarea acestei legi şi-a adus o contribuţie importantă, pe lângă specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Ministerului Administraţiei, reprezentanţi ai asociaţiilor şi crescătorilor de animale, prin elaborarea unor propuneri, precum şi renumiţi cercetători universitari din domeniile pratologiei şi tehnologiei de creştere a animalelor.

Legea-i „strâmbă” rău!

Aceştia afirmă că nu vor mai participa la şedinţele CNI până când problemele pe care le-au sesizat nu vor fi rezolvate.

Fermierii aleg în iulie

Primele alegeri pentru camerele agricole vor fi organizate în 24 iulie a.c., conform unui ordin al ministrului Agriculturii care aşteaptă aprobarea Guvernului, ne-a declarat Mihai Banu, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole.

Legislaţie: creşterea şi exploatarea păsărilor

Legislaţie generală

Ordinul din 16 martie 2010 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind înregistrarea/autorizarea sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniu sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi produselor procesate.

De ce nu se mai pot sacrifica animalele ca până acum?

Există două aspecte importante în ceea ce priveşte sacrificarea animalelor.

În primul rând, sacrificarea animalelor pentru consumul uman trebuie să respecte normele de igienă şi protecţie a consumatorilor. Animalele pot fi sacrificate numai în locuri special amenajate, prevăzute cu anumite condiţii de colectare a materialelor ce pot duce la contaminarea cărnii, cu utilităţi ce respectă normele de protecţie a mediului şi unde procesul de producţie permite evitarea riscurilor de contaminare şi îmbolnăvire.

Cine trişează, va plăti! reprezentanţii oierilor fac apel la corectitudine

Crescătorii de ovine şi de caprine au avut la dispoziţie mai puţin de o lună pentru a depune dosarul de solicitare a primei pe cap de animal la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), dacă punem la socoteală că timp de o săptămână APIA n-a prea luat cereri, pe de-o parte din cauza lipsei unei metodologii, apoi softul agenţiei s-a defectat la începutul campaniei.

Norme europene pentru sprijinirea agriculturii

Este vorba de necesitatea cunoaşterii prevederilor tratatului prin care ţara noastră a aderat la Uniune şi a principalelor dispoziţii ale legislaţiei comunitare care, de la 1 ianuarie a acestui an, a devenit parte componentă a legislaţiei româneşti. Cu convingerea că o prezentare a unora dintre aceste prevederi legale va fi utilă cititorilor revistei Ferma, începem, cu ediţia de faţă rubricii noastre, acest demers. Evident că ne vom referi, în primul rând, la acele reglementări care privesc domeniul agriculturii.

Hotarâre nr. 495 din 8 mai 2009
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 11 alin. (2) din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Articol unic. - Se stabileste nivelul reducerii sumei de rambursat din volumul creditului acordat in conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in activitati nonagricole, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, diferentiat in functie de tipul proiectului de investitii, potrivit anexei ce face parte integranta din prezenta hotarare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 74 din 25 iunie 2009
Avand in vedere:

-prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finantarea politicii agricole comune, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 209 din 11 august 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 277 din 21 octombrie 2005, ale Regulamentului (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 368 din 23 decembrie 2006, ale Regulamentului (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea si exploatarea durabila a resurselor piscicole in conformitate cu politica comuna in domeniul pescuitului, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 358 din 31 decembrie 2002, ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitatilor Europene, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, seria L, nr. 248 din 16 septembrie 2002, ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privitor la Fondul European pentru Pescuit, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 223 din 15 august 2006, ale Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 120 din 10 mai 2007, ale Programului National de Dezvoltare Rurala, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.831 din 16 iulie 2008, si ale Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007;

Ordonanţa de urgenţă nr. 73 din 24 iunie 2009
Avand in vedere necesitatea asigurarii activitatii de control oficial desfasurate in unitatile din domeniul alimentar de personalul de specialitate angajat pe perioada determinata, in conditiile legii, de catre directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, luand in considerare faptul ca blocarea realizarii activitatii de control oficial al producerii, transportului si comercializarii produselor alimentare, respectiv al trasabilitatii acestora pe intregul lant alimentar, in conditii adecvate cerintelor europene, este de natura a genera grave consecinte de ordin social si economic, in temeiul Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitatii cu legislatia privind hrana pentru animale si produsele alimentare si cu normele de sanatate animala si de bunastare a animalelor, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 191 in 28 mai 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Mai multe Agro Legislatie

Sfecla - furaj suculent pentru hrana rumegătoarelor, în sezonul rece

0 Comentarii

Toate articolele scrise de

Dan DRINCEANU, Călin JULEAN

Cele mai citite azi

Cele mai comentate azi

Abonare Newsletter

Poza zilei

Forum Agroinfo.ro