Seceta „prăjeşte din profitul fermierilor”

Faţă de cum era în urmă cu 10-12 ani, spre exemplu, agricultura autohtonă pare renăscută din propria cenuşă. În 2011, în ciuda secetei din ultima vreme, România e pe plus. Fermierii vorbesc cu oarecare detaşare de recolte şi activităţi rentabile.

Ca o consecinţă, aceştia continuă să investească mai mult în utilaje, inputuri şi terenuri, ceea ce este foarte bine. Ce am mai aflat de la fermierii din principalele zone cerealiere ale ţării, cu privire la culturile de porumb şi floarea soarelui, citiţi în rândurile ce urmează.

CONSTANŢA
Apa, singurul „of”

Practic, noi avem un singur mare of, cu apa, în rest nu ne plângem de nimic...
Marcel Corbu, fermier Constanţa

În zona Constanţei, după cum ne mărturiseşte Marcel Corbu, managerul SC Lemagro, Negru-Vodă, producţiile de porumb şi floarea soarelui vor fi date şi în 2011 de... apa din sol. „Zona noastră continuă să sufere din cauza lipsei apei, mai ales la anumite culturi, cum este porumbul.

Totuşi, în 2011, putem spune că stăm puţin mai bine faţă de 2010, când am fost loviţi de o grindină care ne-a afectat destul de puternic. În 2011, am mai primit, nu cu mult timp urmă, între 15 şi 20 de litri de apă pe metru pătrat, ceea ce a contat extrem de mult”, explică Marcel Corbu.

Cu ajutorul Celui de Sus şi cu puţin noroc, 2011 va fi superior lui 2010 din punct de vedere al producţiilor obţinute. „Astfel, la porumb, preconizăm o creştere de producţie de la circa 5.000 kilograme de boabe pe hectar, cât am înregistrat anul trecut, la circa 6.000-7.000 kilograme de porumb pe hectar. Iar la floarea soarelui estimez producţii în jur de 3.000-3.500 kilograme pe hectar.

Anul trecut am avut între 3.100 kilograme pe hectar şi 3.300 kilograme pe hectar, în funcţie de sole. Sigur că am fi putut sta mai bine, atât la porumb cât şi la floarea soarelui, dacă am beneficia de irigaţii...”, declară Marcel Corbu.

Legat de sistemul de irigaţii, din păcate, fermierul constănţean nu ne poate da veşti bune. „Nu se aude nimic bun pe această linie, din nefericire pentru noi. Se ştie faptul că fosta infrastructură de irigaţii a fost distrusă aproape în totalitate, iar reabilitarea costă extrem de mult.

Suntem conştienţi şi noi de costurile uriaşe pe care le implică astfel de proiecte, însă partea proastă este că nu se mişcă absolut nimic. Aşa, continuăm să fim în continuare la mâna lui Dumnezeu tot timpul”, susţine Marcel Corbu.

Investiţii, an de an

Fermierul din Negru-Vodă este pregătit să „atace” campania de toamnă, deţinând utilaje şi spaţii de depozitare adecvate. „Producţia de floarea soarelui deja am contractat-o, cu 500 de dolari tona, iar porumbul o să-l depozitez până ce vom vedea cum îl putem valorifica mai bine. Noi deţinem spaţii de circa 25.000 de metri pătraţi, deci nu ne facem probleme”, afirmă Marcel Corbu.

Managerul Lemagro ne dă şi o veste foarte bună: va continua să investească şi în următorul an agricol cu circa 15 la sută mai mult decât în 2011. „De fapt, noi an de an creştem investiţiile cu circa 15 la sută, indiferent de producţiile obţinute, fiind conştienţi că altfel nu putem merge înainte. Pot să spun că exploataţiile noastre, care totalizează 2.000 de hectare, beneficiază de tehnologie de ultimă oră.

Confirmăm şi noi trendul bun pe care se află agricultura în ultima vreme”, mărturiseşte Marcel Corbu.
Actualmente, Lemagro deţine în exploatare 2.000 hectare de teren, din care 440 sunt cultivate cu floarea soarelui şi 120 de hectare sunt cu porumb.

BACĂU
Servicii cu terţii

Până acum observăm că majoritatea producătorilor nu se grăbesc să vândă, fiind în aşteptarea unui preţ bun
Dan Berbece, fermier Bacău

Dan Berbece, director Comcereal Bacău, apreciază că în 2011 va contabiliza producţii mai bune la porumb, comparativ cu 2010. „Estimez că în 2011 vom obţine 8.000 de kilograme de porumb pe hectar, faţă de 7.000 de kilograme, cât am avut anul trecut. Explicaţia este foarte simplă: anul în curs am beneficiat de ploi exact atunci când a fost nevoie de apă, în momentul legării”, declară Dan Berbece.

Directorul Comcereal Bacău spune că peste aproximativ 25-30 de zile va demara recoltarea porumbului. Deoarece societatea băcăoană deţine o suprafaţă mai mică de teren cultivată cu porumb, activitatea de recoltat va fi executată cu firme colaboratoare şi nu în regim propriu.

„Noi o să recoltăm porumbul cu terţii, care prestează servicii pentru noi, din cauză că nu am investit în utilaje performante. La cele 140 de hectare nu se rentează să cumpărăm utilaje de recoltat porumb. Pot să vă spun că ne-am dotat, în schimb, recent, cu o remorcă, necesară pentru transportul produselor”, declară Dan Berbece.

În privinţa preţului la porumb, reprezentantul Comcereal Bacău se aşteaptă ca acesta să oscileze între 0,6 şi 0,7 lei kilogramul. „Rămâne să urmărim ce o să se mai întâmple pe piaţă. În general, 2011 a fost un an agricol bun. Deocamdată, vedem că preţurile nu sunt stabile, fermierii preferă să-şi păstreze marfa în depozite până la semnale mai bune. Vom vedea...”, declară Dan Berbece.

Comcereal Bacău exploatează 350 de hectare de teren, din care 140 de hectare sunt cultivate cu porumb.

TIMIŞ
Anul 2011, mai slab

Pentru mine este clar: principalii factori care ne-au scăzut producţia sunt temperaturile mari şi lipsa precipitaţiilor
Nicolae Truscoaică, fermier Timiş

Pentru Nicolae Truscoaică, administratorul societăţii agricole Paul Chinezu din Satchinez, judeţul Timiş, 2011 este un an mai slab decât precedentul, cel puţin în ceea ce priveşte porumbul. „Pentru 2011, preconizez că vom obţine în jur de 6.000 kilograme de porumb pe hectar. Anul trecut am recoltat 9.000 de kilograme de porumb pe hectar, deci am stat mult mai bine”, declară Nicolae Truscoaică. Tot el explică şi cauzele diminuării producţiei de porumb: „Există două cauze, ambele climatice.

În primul rând, în 2011 temperaturile foarte mari, de 35 grade Celsius şi chiar 38 grade Celsius, au afectat destul de tare cultura de porumb. Apoi, în 2011 ne-am confruntat cu o lipsă de precipitaţii. Astfel, dacă în 2010 am beneficiat de 450-460 litri de apă pe metru pătrat, în 2011 am avut între 205 şi 210 litri de apă pe metru pătrat”, explică Nicolae Truscoaică.

Ironia este că în 2011 timişeanul a investit mai mult în porumb decât în 2010. „Anul trecut am dat 130 kilograme de azot, pe când în 2011 am crescut cantitatea de azot la 180 kilograme. Degeaba, că nu m-a ajutat. În condiţiile de faţă, singurul remediu ar fi irigarea. Ştim însă că asta nu se poate”, susţine Nicolae Truscoaică.

În ciuda rezultatelor mai modeste din 2011, timişeanul afirmă că va continua să investească în continuare în agricultură, cel puţin la fel de mult ca în 2010. „Deocamdată, am utilajele necesare pentru campania de recoltare a porumbului în aşa fel încât să finalizăm în timp util. Deţin două combine pentru boabe, respectiv o combină pentru ştiuleţi. Dacă va fi cazul, o să achiziţionăm şi alte utilaje agricole”, declară Nicolae Truscoaică.

Pentru 2011, fermierul estimează că, pentru a fi cât mai profitabil, ar trebui să vândă porumbul cu cel puţin 1-1,1 lei kilogramul. „Consider că preţul la porumb va fi de peste 0,8 lei kilogramul. Probabil că un preţ între 1 şi 1,1 lei kilogramul ne-ar acoperi cheltuielile şi ne-ar asigura un profit”, afirmă Nicolae Truscoaică.

Societatea agricolă Paul Chinezu deţine 1.100 hectare de teren, din care 386 de hectare sunt cultivate cu porumb.

IAŞI
Ploi pe săturate

Ploile, fertilizările şi grija noastră pentru culturi au făcut ca până la urmă să avem recolte ceva mai mari faţă de anul trecut
Aurel Placinschi, fermier Iaşi

Spre deosebire de alte zone ale ţării noastre, la Iaşi, cel puţin în arealul deţinut de societatea agricolă Moldova Ţigănaşi, ploaia n-a fost zgârcită cu culturile. „La noi putem spune că a plouat atât cât a fost nevoie, astfel că din acest punct de vedere nu ne putem plânge”, precizează Aurel Placinschi, directorul Moldova Ţigănaşi.

Beneficiind de condiţii climatice favorabile, Aurel Placinschi preconizează că recoltele din 2011 vor fi mai mari faţă de cele din 2010. „Astfel, estimez că la porumb vom obţine o producţie medie de 8.500-9.000 kilograme pe hectar, iar la floarea soarelui estimez o producţie de 3.000 kilograme pe hectar”, susţine Aurel Placinschi.

Deşi în 2011 plantele n-au suferit din cauza lipsei de apă, fermierii ieşeni nu se lasă însă la voia sorţii, astfel că încă din urmă cu câţiva ani ei plănuiesc să-şi pună la punct infrastructura de irigaţii. „Noi avem suprafaţă irigabilă, dar nu dispunem de infrastructura adecvată. De aceea, ne-am propus să refacem infrastructura cu pricina, prin investirea a circa 1,5-2 miliarde de lei. Aşa o să creştem suprafaţa irigabilă cu circa 50-70 de hectare pe an”, precizează Aurel Placinschi.

Cât priveşte evoluţia preţurilor la cereale, directorul Moldova Ţigănaşi apreciază că, actualmente, piaţa resimte o lipsă de porumb, ceea ce este un semnal bun pentru producători. Nu trebuie să fim însă nici prea optimişti. „La porumb este posibil ca preţul să ajungă în jur de 0,8 lei kilogramul, iar la floarea soarelui estimez un preţ de 1,5 lei kilogramul.

În acelaşi timp cred că pot să apară schimbări bruşte, neaşteptate, în funcţie de piaţa europeană. Rentabilitatea depinde de mai mulţi factori, de cât am cheltuit, de ce producţii obţinem, cum reuşim să vindem, ce calitate avem etc.”, susţine Aurel Placinschi.
Moldova Ţigănaşi deţine 4.500 de hectare, din care 500 hectare cu floarea soarelui, respectiv 1.500 hectare cultivate cu porumb.

INFO

RECOMANDĂRI
Cum evităm pierderile de randament?

Lucrarea de recoltare este o verigă tehnologică importantă care, neaplicată la timp, atunci când cultura o cere, poate conduce la pierderi de randament. Dr.ing. Nina Gheorghiţă, Director Marketing-Dezvoltare la Caussade Semences România SRL, ne prezintă câteva cauze care pot conduce la astfel de pierderi:

• supracoacerea culturii, care poate conduce la pierderi prin scuturare;

• instalarea unor boli, după maturitatea plantei, dat fiind faptul că aceasta nu mai este vie, iar mecanismele de apărare nu mai sunt active; aceste boli ridică probleme mai ales la cultura de floarea-soarelui, de aceea în situaţiile când recolta este ameninţată de patogeni precum Botrytis sau Sclerotinia, putem apela la aplicarea unor desicanţi, pentru a grăbi uscarea părţii vegetative a plantei, şi, implicit, recoltatul.

Aceste substanţe se aplică atunci când 50% din plante au calatidiile galbene cu început de brunificare şi umiditatea seminţelor a scăzut la 30-35%;

• căderea plantelor, mai ales în cazul hibrizilor de porumb la care tulpina se fistulizează; altfel spus, se goleşte tulpina de conţinut (măduvă), în faza de senescenţă, şi atunci scade rezistenţa la cădere.