Cum se simt sub zăpadă grâul, orzul şi rapiţa?

Acoperite cu zăpada de sfârşit de ianuarie, culturile par a fi la dăpost de orice influenţă negativă, care le-ar putea dăuna în această perioadă. Ca orice anotimp, iarna este însă imprevizibilă, iar oscilaţiile de temperatură pot afecta plantele. Cum au reuşit până acum să păcălească iarna grâul, orzul şi rapiţa? Care este starea lor de dezvoltare?

Când, ce şi cum vor executa fermierii lucrările din luna martie? Iată câteva întrebări pe care le-am adresat producătorilor agricoli din diverse zone ale ţării. Practic, am stat de vorbă cu fermieri din Vest, Sud, Est şi Nord despre problemele pe care le au în acest moment şi cum le rezolvă, în funcţie de tehnologiile aplicate şi zona de cultură.

OLT
Căldura n-a decălit culturile

Longin Drăghicescu, SC Longin SRL, judeţul Olt

“În general, culturile au fost acoperite cu zăpadă, actualmente avem un strat de circa 10 centimetri, fiind astfel protejate de ger"

Teoretic, fermierii pot intra în câmp atunci când iarna dă semne de regres, undeva la începutul lui martie. Practic, data exactă a demarării lucrărilor este esenţială pentru eficienţa lucrărilor de fertilizare la păioase.
Longin Drăghicescu, directorul societăţii Longin SRL, apreciază că în judeţul Olt, până în prezent, condiţiile meteorologice nu au fost potrivnice culturilor agricole.

Ca atare, grâul, porumbul şi rapiţa din exploataţia societăţii se prezintă în stare bună, promiţând o dezvoltare adecvată în continuare. “O analiză riguroasă ne arată un stadiu corespunzător de dezvoltare pentru culturile de grâu şi orz.

De asemenea, la rapiţă, cultura arată bine, chiar dacă stadiul de dezvoltare este ceva mai mic faţă de cum ar fi putut fi la ora de faţă. Per ansamblu însă, noi suntem mulţumiţi şi optimişti”, afirmă Longin Drăghicescu.

În ceea ce priveşte efectele condiţiilor meteorologice, şeful exploataţiei din Olt declară: “În general, culturile au fost acoperite cu zăpadă, actualmente avem un strat de circa 10 centimetri, fiind astfel protejate de ger. Nici căldura de la mijlocul lunii ianuarie nu a afectat culturile, în sensul că nu le-a decălit.

În prezent, noaptea avem între -10 şi -15 grade Celsius, iar ziua se înregistrează temperaturi de circa 4-5 grade Celsius. Deocamdată, nu există motive majore de îngrijorare. Desigur, nimeni nu poate cunoaşte cu exactitate ce va veni, mai ales când este vorba de vreme…”.

Chiar dacă suntem în miezul iernii, cum se spune, aceasta nu înseamnă că fermierii dormitează. Dincolo de faptul că specialiştii sunt 24 de ore din 24 cu ochii pe culturi, managerii se pregătesc pentru demararea lucrărilor agricole din martie-aprilie 2011. Cum? “Executăm revizii şi reparaţii la tractoare şi utilaje, ne aprovizionăm cu inputuri şi facem calcule.

În martie o să procedăm la fertilizări faziale cu azot. Aceste lucrări o să le facem în două etape, probabil prima la începutul lunii şi următoarea după două-trei săptămâni, deoarece am constatat din experienţa anilor anteriori că este mult mai eficient aşa”, declară Longin Drăghicescu.

În opinia inginerului Drăghicescu, o decizie extrem de importantă pentru soarta viitoarelor recolte, fie că vorbim de fertilizări ori de lucrările din epoca I, este şi data intrării efective în câmp: “Acest lucru depinde, desigur, de starea vremii, fiind necesar ca timpul să permită intrarea în câmp cu utilajele. Însă, de asemenea, foarte importamt este ca noi să fim în orice moment pregătiţi să ieşim pe teren. Altfel, ce folos că avem condiţii prielnice, dacă noi nu le fructificăm?”.

Pentru inginerul Longin Drăghicescu, în agricultură nu se poate vorbi neapărat de o reţetă a succesului. El susţine că pentru a izbuti să faci performanţă, ai nevoie, poate în egală măsură, de bani, experienţă, noroc, inspiraţie, curaj şi răbdare. “Fără una din acestea nu ştiu dacă se poate. Fără bani, ştiţi că nu merge. Dar câteodată, vremea îţi poate da totul peste cap, deci ai nevoie şi de noroc.

Iar curaj îţi trebuie că să investeşti mereu fără a putea şti dinainte dacă şi cu ce folos…”, mărturiseşte Longin Drăghicescu.
Exploataţia condusă de interlocutorul nostru numără 1900 hectare cu grâu, 550 de hectare cu porumb şi 900 hectare cultivate cu rapiţă.

ARAD
Programarea lucrărilor, în funcţie de condiţiile meteo şi umiditate

Mihai Halaţ, Zădăreni, judeţul Arad

“Noi am început lucrările de fertilizare la rapiţă, alocând circa 200 de kilograme la hectar de Sulfammo

Există fermieri care la sfârşitul lunii ianuarie au început deja să execute lucrările de fertilizare la rapiţă. Unul dintre ei este Mihai Halaţ, interlocutorul nostru. Fermierul arădean spune că, deocamdată, culturile n-au fost afectate în mod negativ de condiţiile meteorologice din acest an agricol, iernarea decurgând în limite normale.

“Până acum, iernarea a decurs normal. Stratul de zăpadă de circa 20 de centimetri a protejat grâul şi rapiţa de ger. Dar iarna de faţă nu s-a evidenţiat nici prin temperaturi joase extreme, cea mai scăzută fiind de -15 grade Celsius, pentru o noapte saudouă”, susţine Mihai Halaţ.

În ceea ce priveşte lucrările de sezon, Mihai Halaţ spune că el îşi programează lucrările, ca regulă generală, în funcţie de doi factori: condiţiile meteo şi umiditatea.

Exact în ziua documentării noastre, arădeanul a început fertilizarea la rapiţă: “Chiar astăzi noi am început lucrările de fertilizare la rapiţă, alocând circa 200 de kilograme la hectar de Sulfammo, urmând ca la sfârşitul lunii aprilie să fertilizăm a doua oară rapiţa, cu 150-200 kilograme de azot. Cantitatea, vă mărturisesc, va depinde de banii disponibili la momentul respectiv”, explică Mihai Halaţ.

Cât priveşte lucrările aferente culturii de grâu, arădeanul afirmă că va proceda la executarea fertilizărilor doar în momentul în care timpul va permite. „Mă refer la faptul că, la grâu, aşteptăm să se împrimăvăreze puţin, probabil asta va fi undeva la sfârşitul lui februarie - începutul lui martie 2011. Iar în martie-aprilie, tot la grâu, o să erbicidăm”, susţine Mihai Halaţ.

În opinia sa, profitabilitatea unei exploataţii depinde într-o măsură covârşitoare de capacitatea de prevedere a condiţiilor meteorologice. „Cred că dacă am fi capabili să prevedem 80 la sută din starea vremii, acest lucru ar ajuta enorm agricultorii. Ştim însă că uneori, condiţiile meteo nu se pot anticipa nicicum...”, apreciază Mihai Halaţ.

Ferma arădeanului cuprinde 500 hectare de grâu şi 300 hectare cu rapiţă.

IAŞI
Semnale pozitive la densitatea şi starea culturilor

Aurel Placinski, Moldova Ţigănaşi, judeţul Iaşi

„La grâu executăm două fertilizări, una timpurie, respectiv a doua, mai târziu

Semnale pozitive vin şi din zona Moldovei în ceea ce priveşte stadiul de dezvoltare a culturilor de grâu, orz şi rapiţă pe perioada iernii. Având în vedere efectele condiţiilor meteorologice de până acum, Aurel Placinski, preşedintele societăţii Moldova Ţigănaşi, este optimist: „Inspecţiile şi analizele efectuate asupra culturilor de grâu, orz şi rapiţă, relevă o dezvoltare normală. Densitatea, starea culturilor, toate semnalele sunt pozitive”.

În martie, în afară de pregătirea pentru lucrările de însămânţare la celelalte porumb şi floarea soarelui, se vor executa fertilizări la grâu, orz şi rapiţă. „De regulă, fertilizările le facem atunci când planta intră în vegetaţie.

La grâu, executăm două fertilizări, una timpurie, respectiv a doua, mai târziu. Pentru rapiţă, aplicăm un tratament cu insecticide. Cantitatea de insecticide o decidem în funcţie de masa vegetală”, explică Aurel Placinski.

În principiu, reprezentantul Moldova Ţigănaşi are aşteptări mari pentru 2011. „Singura surpriză poate veni din partea vremii. Până acum, temperaturile au fost oarecum previzibile şi sub control. Sperăm că nu vom avea evenimente nedorite nici în perioada următoare, până la ieşirea din iarnă şi după aceea”, afirmă Aurel Placinski.

Societatea Moldova Ţigănaşi deţine în exploatare 900 hectare de grâu, 300 hectare de orz şi 570 hectare de rapiţă, la care se adaugă culturile de porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr (în total 3.000 de hectare).

VRANCEA
Am scăpat cu bine, mergem mai departe

Marian Stanciu, Agromec Sihlea, judeţul Vrancea

„Lucrările amânate din diverse motive ne costă scump mai târziu

În lipsa zăpezii, temperaturile de -18 grade Celsius din Vrancea ar fi fost fatale pentru culturi. În ciuda faptului că anul trecut culturile de grâu şi rapiţă din această zonă au intrat mai puţin dezvoltate în iarnă, au rezistat cu bine. „În momentul de faţă, grâul, orzul şi rapiţa sunt în stare bună. Dacă lucrurile vor merge bine în continuare, putem spera la recolte bune în 2011”, afirmă şeful Agromec Sihlea, Marian Stanciu.

Deşi în Vrancea au fost înregistrate temperaturi extrem de scăzute, de până la -18 grade Celsius, culturile au fost protejate de stratul de zăpadă. „Dacă nu era zăpadă suficientă, aveam probleme mari. Vă daţi seama, la -18 grade Celsius, ce se putea întâmpla! Dar am scăpat, mergem mai departe încrezători!”, susţine Marian Stanciu.

În martie, specialiştii Agromec vor executa fertilizări cu azotat de amoniu pentru grâu şi rapiţă. “Vom fertiliza cu 300 kilograme de azotat de amoniu. Sigur, era indicat să aplicăm şi îngrăşăminte, dar nu avem bani. La rapiţă, mai putem da îngrăşăminte şi după 25 martie”, spune Marian Stanciu. Deosebit de important, în opinia reprezentantului Agromec Sihlea, este ca fermierii să se aprovizioneze din timp cu inputurile necesare, dar şi să aibă utilajele gata de intrat în câmp.

„Este un lucru banal, dar unde mulţi greşesc. Mă refer atât la aprovizionarea din timp cu toată gama de produse, sămânţă dar şi la pregătirea utilajelor. E important ca, la momentul optim, totul să fie gata „de atac”, şi utilaje, şi produse. Amânările din diverse motive ne vor costa scump mai târziu”, afirmă Marian Stanciu.

SC Agromec Sihlea deţine în exploatare 280 hectare cu rapiţă şi 220 hectare cu grâu.

IAŞI
Temperaturile din iarnă fac diferenţa

Costică Postârnac, SC Apatele, judeţul Iaşi

“Nu există semnale negative până acum. Mai multe vom constata după ce plantele ies de sub zăpadă

În opinia lui Costică Postârnac, administratorul SC Apatele, până în prezent culturile de grâu şi rapiţă se prezintă în stare bună. “Nu există semnale negative pănă acum. Dar mai multe o să pot să vă spun după ce plantele ies de sub zăpadă. Părerea mea, şi în funcţie de experienţa anilor anteriori, e că dacă nu sunt temperaturi foarte scăzute, culturile se vor dezvolta normal”, susţine Costică Postârnac.

În privinţa lucrărilor din martie, şeful SC Apatele afirmă că acestea vor fi dictate în funcţie de starea culturilor la acel moment. „O să facem lucrările de fertilizare în funcţie de condiţiile meteorologice şi în funcţie de necesităţi. De exemplu, pot să vă spun că la grâu vom efectua fertilizări, iar la rapiţă o să aplicăm tratamente contra dăunătorilor”, declară administratorul Apatele.

Ţinând cont de experienţa dobândită în agricultură, Costică Postârnac consideră că hotărător pentru culturile de grâul şi rapiţă este evoluţia condiţiilor meterologice. „Temperaturile din iarnă fac diferenţa şi influenţează extraordinar de mult soarta viitoarelor recolte.

În urmă cu un an, de exemplu, am avut timp de două săptămâni temperaturi de până la -25 de grade Celsius, iar rapiţa a fost afectată pe cel puţin 15 la sută din suprafaţă. Dar iarna aceasta nu se poate compara cu altele, fiind una acceptabilă”, explică şeful SC Apatele.

Societatea situată în comuna cu acelaşi nume deţine 650 de hectare cu grâu şi 400 de hectare cultivate cu rapiţă.

COVASNA
Stare normală pentru grâu şi rapiţă

Laszlo Becsek, SC Biofarm, Sfântul Gheorghe

“Pentru înfiinţarea de la zero şi exploatarea a 350 de hectare de grâu, un fermier are nevoie de circa 300.000 de euro

După cum aflăm de la Laszlo Becsek, administrator SC Biofarm, culturile de grâu şi rapiţă n-au fost afectate până acum de condiţiile meteorologice. “Analizele noastre arată o stare normală de dezvoltare, atât pentru grâu cât şi pentru rapiţă. Ştim că iarna încă nu s-a terminat, dar mergem în direcţia bună”, susţine Laszlo Becsek.

În ceea ce priveşte lucrările din martie, reprezentantul Biofarm spune: “Vom face fertilizări, însă data exactă, volumul şi alte detalii le vom şti doar la momentul respectiv, în funcţie de condiţiile de pe teren”.

În opinia lui Laszlo Becsek, în ziua de astăzi a devenit tot mai dificilă şi mai costisitoare practicarea unei agriculturi performante. Pentru el, un factor însemnat din formula succesului din agricultură în reprezintă banii. “Banii sunt o condiţie fără de care nu se mai poate porni la drum. Spre exemplu, pentru înfiinţarea de la zero şi exploatarea a 350 de hectare de grâu, un fermier are nevoie de circa 300 de mii de euro, bani care acoperă utilajele şi inputurile.

În plus, el mai are nevoie de un depozit, remorci, costuri cu desfacerea şi altele. Apoi, dacă ai ghinionul şi dai peste un an prost, poţi să nu câştigi nimic. Ca să porneşti din nou anul viitor, ai nevoie de alţi bani. Dacă îi ai e bine, dar dacă nu, ce faci?”, se întreabă Laszlo Becsek.