Forum2010 e anul porumbului
Preţurile estimative ale porumbului şi florii soarelui, în septembrie 2010Într-un an de zile preţul porumbului s-a dublat, iar producţiile fermierilor români vor fi în 2010 mai mari cu circa 20 la sută decât cele din 2009.
Dacă la acestea adăugăm o cerere europeană aflată pe un trend ascendent, avem tabloul simplificat al pieţei porumbului autohton din 2010. Cu rezerva că lucrurile nu vor suferi schimbări radicale în perioada care a mai rămas până la finalizarea recoltării.
Cifrele spun că 2010 poate fi anul porumbului, un an în care fermierii îndrăzneţi au şanse să scoată bani frumoşi de pe urma acestei culturi. În acest an, se pare, producătorii au de partea lor cel puţin două avantaje: vremea şi piaţa europeană. Ambele ţin, se pare, de condiţiile meteorologice din ultima perioadă, favorabile românilor. Ploile au rodit culturile patriei, seceta a pârjolit terenurile Rusiei. Însă pentru a pune mâna efectiv pe bani, fermierii trebuie, desigur, să ştie să fructifice actuala conjunctură economică regională.
Pentru a lua pulsul pieţei agricole autohtone, am stat de vorbă cu jucători din principalele bazine cerealiere din ţară. Am încercat astfel să aflăm direct de la fermieri ce producţii vor înregistra anul acesta şi care va fi, în opinia lor, evoluţia preţurilor la porumb, dar şi de unde poate vorbi un producător român de rentabilitate.
FNPAR
Viorel Matei, preşedinte Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR): „2010 este anul porumbului”
Din capul locului, Viorel Matei consideră că 2010 este anul porumbului. El vorbeşte chiar şi de recolte de 10.000-11.000 de kilograme de porumb pe hectar, la fermierii care au lucrat „ca la carte”. „Producţiile de porumb din 2010 sunt, în medie, cu circa 20 la sută mai mari decât cele din 2009. Acum avem frecvent recolte de 6.000 kilograme, de 8.000 kilograme de porumb la hectar, dar cred că media e în jur de 7.000 kilograme porumb la hectar. Desigur, există şi recolte de 10.000 de kilograme de porumb la hectar, ori chiar de 11.000 kilograme, în special acolo unde au fost hibrizi de calitate şi au fost date îngrăşăminte”, apreciază şeful FNPAR.
Urmând trendul vremii, porumbul a ajuns să coste între 0,5 lei şi 0,6 lei kilogramul, cu tendinţă de creştere în continuare, după cum spun unii agricultori. Dincolo de preţul ca atare, reprezentantul FNPAR observă altceva: faptul că, pentru prima dată de la integrarea în piaţa UE, porumbul nostru costă aproape la fel ca cel din Germania ori din Franţa.
Pentru Viorel Matei, acest lucru este, înainte de toate, un semne de normalitate: „Fiind cu toţii în Uniunea Europeană, de acum avem peste tot preţuri asemănătoare. Spre deosebire de anul trecut, de exemplu, când în România porumbul era 96 de euro tona, iar în Franţa, acelaşi porumb se vindea cu 127 euro tona”.
În ceea ce priveşte preţul propriu-zis al porumbului, preşedintele FNPAR apreciază că 0,6 lei kilogramul este „un preţ normal, deşi ar putea fi şi mai mare”. Mai ales că, argumentează Viorel Matei, cam toate s-au scumpit în ultima vreme, cu raportare, desigur, la rentabilitatea fermierilor.
Pe lângă producţiile din 2010, fermierii români mai pot avea un motiv de satisfacţie: anul acesta cererea de porumb pare să acopere „foamea” de desfacere a producătorilor români: porumbul merge bine la export. „Observ că porumbul se caută ca pâinea caldă, mulţi producători vânzând imediat după recoltare, la preţuri bune”, spune Viorel Matei. O bună parte din producţie ajunge în Ungaria şi în ţările învecinate, cel puţin în primă fază, ceea ce înseamnă că europenii stau mai rău decât noi la acest capitol.
ARAD
Ilie Dobândă, Secusigiu, judeţul Arad: „Soluţia se numeşte Ungaria”
Pentru arădeanul Ilie Dobândă, anul 2010 este bun, dar nu unul foarte bun. „Spun asta deoarece estimăm o producţie medie de 5.000-6.000 kilograme porumb la hectar, în timp ce noi avem un potenţial mult mai mare. După părerea mea, căldurile din vară, arşiţa din anumite perioade a afectat porumbul în zona noastră”, susţine Ilie Dobândă.
În schimb, preţul porumbului se apropie de 0,7 lei kilogramul, deci este mai mare în Arad faţă de alte regiuni. Şi, conform unor surse din piaţă, acesta poate continua să crească. Explicaţia: cererea de porumb din Ungaria, aflată pe un trend ascendent. „Eu încă nu am recoltat, dar am informaţii că porumbul se vinde cu 0,7 lei kilogramul.
Cunosc cazuri când s-au încheiat contracte cu preţuri cuprinse între 180 şi 200 de euro tona, cu destinaţia Ungaria. Din acest motiv, nici nu îmi fac griji în privinţa valorificării porumbului”, explică Ilie Dobândă.
Aşadar, în 2010, arădenii par să fi rezolvat problema valorificării porumbului, prin cererea mare venită din Ungaria.
BOTOŞANI
Dumitru Avădanei, Manoleasa, judeţul Botoşani: „Rentabilitate, la 1 leu kilogramul”
Deşi încă n-a apucat să recolteze, Dumitru Avădanei din Botoşani se aşteaptă la o producţie medie de 10.000 kilograme la hectar, adică ceva mai bine faţă de anul trecut. „Estimez ca anul acesta să am o producţie de 10.000 kilograme la hectar. În 2009 am recoltat 8.000 de kilograme la hectar. Evident că sunt foarte mulţumit. Secretul a constat în folosirea unui hibrid românesc şi, desigur, în ploile căzute în cantitatea şi la momentul potrivit”, mărturiseşte botoşăneanul.
Cât priveşte preţul porumbului, Dumitru Avădanei prevede că acesta va creşte în continuare. „Actualmente, în zona noastră porumbul costă 0,6 lei kilogramul şi va mai creşte. În unele zone ale ţării sunt producţii slabe, ceea ce înseamnă că va exista cerere pentru porumb”, susţine interlocutorul nostru.
Legat de rentabilitatea culturii de porumb, Dumitru Avădanei consideră că un preţ de un leu per kilogram ar acoperi toate costurile de producţie, generând în plus profit pentru fermier.
„După calculele mele, porumbul ar fi rentabil dacă aş vinde la preţul de un leu kilogramul. Sigur, marea problemă a fermierilor rămâne desfacerea. Unde să ne mai vindem produsele când statul a falimentat fabricile şi complexele de creştere a animalelor? Vedeţi, aici e problema...”, susţine botoşăneanul.
În opinia sa, ar trebui ca România să aibe de îndată o strategie de dezvoltare agricolă, care să constituie cartea de căpătâi a agriculturii autohtone. „Avem nevoie de o strategie agricolă concepută de specialişti, nu de politicieni. Aceasta să cuprindă elementele de bază: necesarul, cererea, posibilităţile etc., toate create ştiinţific, nu de către politicieni, care nu se pricep la nimic, de fapt...”, concluzionează Dumitru Avădanei.
ALBA
Emil Marian, fermier, judeţul Alba: „Se observă o creştere constantă a cererii”
Fermierul din Alba susţine că anul acesta a obţinut o producţie mai bună decât cea de anul trecut, cu circa o mie de kilograme. „În 2010, mă bazez pe 6.500-6.000 de kilograme de porumb la hectar, deci mai mare cu o mie de kilograme comparativ cu 2009. Am fost ajutaţi, după mine, de ploi şi de clima favorabilă în general. Adevărul e că 2010 este un an favorabil porumbului”, spune Emil Marian din Alba.
Şi când vine vorba de preţ, fermierul este categoric: comparativ cu 2009, în 2010 preţul porumbului s-a dublat. „Practic, preţul porumbului a crescut de la 0,35 lei kilogramul, cât a fost anul trecut, la 0,6 lei kilogramul, cât este în prezent. Sigur, bine ar fi dacă acest preţ s-ar menţine şi pe viitor...”, susţine Emil Marian.
În ceea ce priveşte rentabilitatea culturii de porumb, Emil Marian consideră că un preţ de 0,6 lei acoperă costurile de producţie. „Eu cred că 0,6 lei kilogramul de porumb este un preţ care îi permite fermierului să obţină şi un mic profit, după ce îşi acoperă cheltuielile de producţie”, explică agricultorul.
În 2010, din câte s-ar părea, producătorii n-ar trebui să aibă probleme cu valorificarea porumbului, observându-se o creştere constantă a cererii. „La porumb există cerere. Rămâne să vedem cum vor mai evolua lucrurile, deocamdată e bine...”, spune Emil Marian.
OLT
Vlăduţ Bădoiu, fermier, judeţul Olt: „Rentabilitatea e dată de investiţii şi de noroc”
Cu toate că încă nu a finalizat recoltatul porumbului, Vlăduţ Bădoiu spune că n-are cum să obţină sub 6.000 kilograme de porumb la hectar. „Am toate motivele să cred că anul acesta o să am o medie de cel puţin 6.000 de kilograme porumb la hectar, ceea ce înseamnă mai mult cu circa 1.500 kilograme la hectar comparativ cu anul trecut. Condiţiile meteo ne-au ajutat anul acesta. Poate dacă am fi folosit alte soiuri am fi obţinut recolte mult mai mari, dar noi suntem mulţumiţi şi aşa”, apreciază olteanul.
Vlăduţ Bădoiu afirmă că preţul va fi format, în cele din urmă, tot de conjunctura cerere-oferă. „În prezent, prin zona noastră se practică preţuri cuprinse între 0,6 şi 0,7 de lei pentru kilogramul de porumb, dar toţi se aşteaptă ca preţurile să mai urce ceva, probabil după recoltare. Acum, adevărul, vă daţi seama, nimeni nu-l poate şti. Eu cred că preţul depinde de jocul cerere-ofertă. Dacă producţia totală în zonă va fi mai mică, posibil ca preţul să crească şi mai repede. Am auzit că în vestul ţării vin firme din Ungaria şi Austria şi cumpără angro...”, susţine fermierul.
Când îl întrebăm despre rentabilitate, Vlăduţ Bădoiu spune că aceasta este dată de investiţiile făcute în cultură. „Poţi să fii rentabil cu 5.000 kilograme de porumb la hectar, după cum poţi ieşi pe minus cu 7.000 kilograme de porumb la hectar. Poţi să ai noroc, ori poţi avea ghinion! Eu, de exemplu, anul acesta, ies rentabil dacă scot 6.000 kilograme de porumb la hectar şi reuşesc să-l vând cu 0,6 lei kilogramul”, explică Vlăduţ Bădoiu.
O concluzie optimistă
Majoritatea fermierilor români sunt optimişti în ceea ce priveşte piaţa porumbului. Cel puţin asta lasă să se vadă din discuţiile purtate cu ei. Până în prezent, toate semnele conduc spre un bilanţ pozitiv în ceea ce priveşte porumbul. La o producţie de 6.000 kilograme la hectar, în anumite condiţii, o exploataţie de porumb poate fi rentabilă.
Sigur că este încă loc de mai bine. Ideea e însă că în 2010, cei care au lucrat corespunzător vor putea face profit.
Galerie de imagini
Toate articolele scrise de
Cosmin Trif
După pornirea în vegetaţie a plantelor, fermierii caută soluţii prin care pot accelera dezvoltarea culturilor d
De felul în care sunt executate lucrările de semănat depinde mai târziu evoluţia plantelor
Capitalul reprezintă un element fundamental în dezvoltarea oricărei activităţi agricole, căci nimic nu se poat
În lipsa precipitaţiilor, specialiştii agronomi, împreună cu fermierii, caută soluţii care pot limita di
Scăpaţi de emoţiile unei ierni atipice, în comparaţie cu anii anteriori, fermierii inventariază starea de vege
Primele măsuri agrotehnice pe care le iau fermierii pentru a porni cu dreptul campania agricolă de primăvară
În timp ce sunt cu ochii pe grâu şi pe ce-a mai rămas din rapiţă, fermierii încep să-şi pregătea
După o prohibiţie de şapte ani, Comisia Europeană a decis că de anul acesta fermierii români pot relua exportu
Interviu cu Ioan Ladoşi, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc (PRP)
Apa nu poate fi înlocuită cu nimic în agricultură, însă există câteva măsuri agro-tehnologic
După pagubele înregistrate la culturile de toamnă, îndeosebi la rapiţă, fermierii îşi concep struc
La recesiune şi problemele curente, fermierii sunt nevoiţi să mai adauge un inamic: seceta pedologică, considerată d
Dacă în urmă cu un an, fermierii acuzau lipsa precipitaţiilor, acum, pagubele provocate de secetă în cult
La recesiune şi problemele curente, fermierii sunt nevoiţi să mai adauge un inamic: seceta pedologică, considerată d
Deşi traversăm o perioadă mai puţin stabilă economic, viticultorii raportează rezultate bune. În 2011, ei au
În timp ce unii alocă resurse considerabile pentru construcţia de supermarketuri şi mall-uri, o companie italian
Vremea recoltelor a cam trecut pentru culturile de câmp, cu mici excepţii la sfeclă sau porumb. De acum, alta est
Pentru ca activitatea de cultivare a legumelor şi fructelor să fie rentabilă, fermierii au nevoie să-şi depoziteze p
La rapiţă, în cel mai bun caz, fermierii întorc între 40 şi 60 la sută din suprafaţa cultivată, iar în cel mai
Traversăm o perioadă atipică din punct de vedere climatic, după unele opinii nemaiîntâlnită chiar în ultimii 20 d
În ziua de 23 septembrie, KWS Seminţe România a organizat o acţiune de popularizare a hibrizilor de porumb, pe loturi
Investitiile romanesti in bioenergie continua, de data aceasta cu o fabrica de bioetanol si biogaz, prima unitate
Va mai aminititi de sintagma BRIC ( denumire data tarilor emergente aflate in proces accelerat de dezv
Deşi în urmă cu şase luni consemnam evoluţii bune a culturilor, fermierii încheie campania de recoltare c
Mai pot fi salvate culturile în condiţii de secetă extremă? Revista „Recolte bogate” vă oferă secr
La momentul recoltării, în vara anului 2011, grâul s-a vândut cu 165-170 de euro tona, pentru ca &icir
Menirea Ministerului Fondurilor Europene este clara: atragerea de cati mai multi bani europeni, prin “rupere
Într-un an agricol cu recolte bune, agricultorii reclamă lipsa sistemelor de irigaţii şi incertitudinea pieţei. Totu
Între seceriş şi supravegherea culturilor de porumb şi floare, e vremea calculelor pentru producătorii agricoli
Campania de recoltare a cerealelor este aproape finalizată. Scăpaţi de grija privind strângerea roadelor câ
Lipsa ploilor poate fi suplinită prin irigaţii. Însă irigaţiile înseamnă bani. Ce se întâmpl
Lucian Buzdugan, director general al SC TCE 3 Brazi Brăila, face o succintă caracterizare a evoluţiei condiţiilor met
Culturile de primăvară intră într-o perioadă de acalmie în ceea ce priveşte lucrările agricole, î
Apa face legea în 2011. Calitatea recoltelor de grâu, orz şi rapiţă depinde direct proporţional de nivelu
De ştiinţa întreţinerii culturilor de porumb şi de floarea soarelui în prima parte a verii, cu accent pe
În timp ce reprezentanţii Ministerului Agriculturii afirmă că o bancă funciară de stat ar putea avea menirea d
Un dicton consacrat spune că „Informaţia înseamnă putere”. În orice caz, mai ales în agr
Pe o piaţă concurenţială din ce în ce mai dificilă, crescătorii români de bovine luptă din greu să su
În această perioadă, fermierii analizează rezultatele speciilor de cultură din loturile experimentale, fac comp
Odată cu reintrarea în vegetaţie a culturilor semănate în toamnă, fermierii fac bilanţul pierderilor cau
Băncile se întrec în promovarea de oferte de refinanţare a creditelor, dacă e să le crezi, care de care m
În ultima vreme am fost bombardaţi cu ştiri alarmante despre scumpirea alimentelor fără foarte multe explicaţi
Observăm cum reclamele care îi îndeamnă pe fermieri să solicite credite agricole se înmulţesc ca ci
Cu ochii mereu pe starea de vegetaţie a culturilor de toamnă, fermierii îşi fac acum şi ultimele socoteli şi p
Iarna e pe sfârşite şi fermierii abia aşteaptă să se vadă cu grâul, orzul şi cu rapiţa reintrate &ici
Adaptarea legislaţiei româneşti bancare la reglementările europene (“vestita” OUG 50/ 2010 privind r
După cum se ştie, în ultima vreme, băncile au dus o politică de reducere a dobânzilor bancare la depozite
Aflăm că nici un fermier român nu vrea să vândă grâu la preţ de intervenţie.
În vreme ce preţurile la legume cresc, legumicultorii autohtoni avertizează că sunt în pragul falimentului
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent
De pe urma nebuniei creşterii preţurilor la carburanţi, dar şi datorita normelor de reducere a poluării vor câ
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) ne informează că în perioada 1-11 martie 2011, di
După cum se ştie, România are de îndeplinit obligaţii punctuale privind consumul de energie din surse rege
A devenit o oarecare modă în ultima vreme, ca jucători media să prezinte diferite reportaje remember despre cum
Recent, 70 de fermieri din Nădlac, judeţul Arad, au sărbătorit într-un mod anume bucuria de a fi fermier, re&ic
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demareaza cea mai amplă campanie de informare a fermieri
Grupul de producători Paradisul Legumelor din Curtici a fost promovat ca un proiect pilot, model revoluţionar pentru le
Cum se simt sub zăpadă Cu un ochi pe termometru şi cu celălalt pe culturi, fermierii speră într-o iarnă favor
Ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, plănuieşte revigorarea turismului autohton inclusiv prin
Conform INS, citat de www.businessday.ro, actualmente, în România se înregistrează cea mai scăzută r
Mai nou, citim şi vedem zilnic la TV despre scumpirile alimentelor, care ne vor “lovi” puternic la buzunar.<
Presa şi nu numai, anunţă o nouă invazie a străinilor, care cumpără “pe rupte” teren agricol în
Deţineţi o exploataţie agricolă şi vă gândiţi să vă produceţi în regie proprie energia necesară fe
Dintre toate domeniile, în cadrul forurilor UE, agricultura este cel mai reglementat.
Recent, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a afirmat că România ar putea hrăni 80 de milioane de oameni. N
Un tractor pregătit din iarnă înseamnă mai puţine bătăi de cap pentru fermieri la primăvară
După ce am prezentat oferte şi soluţii ale dealerilor, dorim să consemnăm şi punctul de vedere al fermierilor, bene
Fără know-how, utilaje şi bani nu e posibil să câştigi. În lipsa lor, e sigur că pierzi!
“Pioneer” aduce modelul american Pioneer Farmer’s Club în România. E vorba de un Club &icir
Într-o recentă emisiune TV, pe tema creşterii preţurilor la alimente a participat, ca invitat, (şi) Adrian Răd
Calitatea recoltelor începe să se decidă cu mult timp înainte de însămânţat. Ca să ai ce cul
Anul agricol 2010 împarte fermierii în două categorii: câştigători, respectiv perdanţi. De data ace
În zilele de 18, 19 şi 20 noiembrie 2010, Timişoara va fi gazda “RoEnergy South-East Europe 2010” - T
Într-un an de zile preţul porumbului s-a dublat, iar producţiile fermierilor români vor fi în 2010 ma
Mergând pe modelul supermarketurilor, fermierii oferă produse agricole la preţuri promoţionale, în câ
Aparent, fermierii români sunt mulţumiţi de noile preţuri la cereale. Ce se întamplă însă cu anima
Smithfield, prin diviziile Smithfield Ferme şi Smithfield Prod, derulează un inedit program “Din nou la şcoală&
Sondând piaţa pentru a afla preţurile la care se tranzacţionează porumbul în momentul de faţă am rămas
Anul trecut pe vremea asta pe piaţa occidentală porumbul costă circa 130 euro tona, pe când la noi aveam un pre
Agromalim 2010 a fost (şi) data aceasta un succes. Deşi în primele două zile nu a “plouat” cu vizita
Dacă e să credem presa internaţională, ciobanii italieni o duc rău din cauză că românii falsifică etichetel
Cea mai cumplită secetă din ultimii 130 de ani din Rusia, a bulversat piaţa mondială a cerealelor. Practic, principal
Ultimul trend în materie de investiţii ar putea fi zona energiilor regenerabile. Fie că vorbim de energia eolian
Publicaţiile financiare sunt “dominate” de disputa dintre clienţii care au contractat credite la diferite b
Mihail Dumitru a fost înlocuit, aşadar, cu Valeriu Tabără. Specialistul în Politici Agrare, agreat de CE,
Ploi multe, calitate mai slabă. Pe lângă climă, preţurile sunt influenţate şi de recesiune. Teoretic, marfa p
Să fii plătit cu mii de euro lunar şi să ai rezultate zero: aceasta a fost, dacă vă vine să credeţi, o parte din
Recentele măsuri de austeritate luate de Guvern dar şi inundaţiile sunt pe cale să genereze scumpiri în lanţ a
În agricultură, criza economică este resimţită diferit, în funcţie de domeniul de activitate, dar şi de
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul
Conform unor surse implicate în activităţi agricole, piaţa neagră a cerealelor a ajuns să deţină o cotă de
Producătorii români de pui se plâng că bulgarii îi bagă în faliment cu produse “contraf
Citeam astăzi un articol în revista Piaţa despre o întâlnire a retailerilor pe o temă deosebit de im
Până acum, marile lanţuri de retail obişnuiau să-şi deschidă magazine doar în localităţi cu populaţi
Apare şi în România, la scară largă, valorificarea vinului în varianta “punga în cutie&r
Conform oficialilor de la Garda Financiară Arad, per total, prejudiciul generat de traficul cu cereale şi produsele agr
Recent, Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a spus că ninsorile ar putea contribui la
În ciuda crizei economice, aflăm că anul trecut piaţa produselor lactate a fost la acelaşi nivel cu cel î
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) ne anunţă triumfalist faptul că circa 7.000 de fermier
În ţările europene dezvoltate, cum este Anglia, bunaoara, nu numai companiile agricole o duc bine, în sensu
Retailerii spun că, pentru a putea colabora cu fermierii români, aceştia trebuie să respecte cu stricteţe cinci
Preţul grâului de panificaţie din cele trei mari bazine cerealiere ale României diferă destul de mult, con
Recent, în urma unor discuţii purtate cu fermierii am constatat că unii dintre ei încă nu ştiu ce ar treb
Aflăm că peste 600 de intreprinzători români sunt nevoiţi să renunţe la visul lor de a demara o afacere cu ba
Conform unui comunicat de ultimă oră, aflăm că România va primi din partea Comisiei Europene 200 de milioane de
Una dintre cauzele neabsorţiei mai mari a fondurilor europene ţine, fără îndoaială, de incapacitatea fermieril
Îngroziţi de creşterea exasperantă a costurilor, producătorii vin cu soluţia salvatoare: taxarea inversă a TV
Aşadar, începem săptămâna cu două veşti, una proastă, respectiv una foarte proastă:
Una dintre modalităţile de finanţare a fermelor agricole este leasingul. Din păcate şi această cale este accesibil
Începând cu data de 06.11.2009, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) eliberează adeverinţe penAgenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) cheamă toţi fermierii cu probleme ( cazurile unde există După câteva variante, Emil Boc s-a oprit la Mihail Dumitru, ca fiind omul ideal, in situaţia dată, pentru portofoliul AgConform Gândul, pentru postul de ministru al Agriculturii, în noul cabinet Boc, a fost nominalizat PD-L-istul
Din cele circa 3-4 milioane de români, câţi estimăm că lucrează în străinatate, o parte înse
La prima vedere, un job la APIA înseamnă un loc călduţ, bine plătit, unde nici nu te “omori” cu luc
În timp ce unii alarmează populaţia, dând drept sigure scumpiri drastice ale alimentelor, alţii, dimpotriv
Ceea ce spuneam în urmă cu câteva săptămâni, iată, este pe cale să se întâmple: superm
Recent, la Pecica, în judeţul Arad a demarat un proiect intitulat “Agricultura fără frontiere”, care
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) spune că, până în prezent, 72,75 la sută d
Actualmente, preţul porumbului a ajuns la circa 0,5 lei kilogramul. Ne amintim că, în septembrie 2009, adică în urmă cNominalizarea lui Dacian Cioloş pentru postul de comisar pe Agricultură în Comisia Europeană a generat, după cum era
Chiar dacă poate mai timid, asistăm, în ultima vreme, la o schimbare de management în rândul unor producători agricoliFermierii români n-au putut contracta niciodată un credit bancar prea uşor. Dovada unor venituri certe şi garan
În lucrarea Centrului Român de Politici Europene (CRPE), “O ţară şi două agriculturi, România şi reforma PoliticiiDupă cum probabil aţi aflat, recent, Guvernul, în colaborare cu forurile europene au demarat un proces de achiziţionare Am dat peste un articol interesant pe tema promovării produselor româneşti. Poate vă amintiţi că şi cu alte ocazii s-O veche zicală românească spune că, înainte de a deschide punga, este mai bine sa deschizi ochii.A devenit oarecum o modă în ultima vreme să se vorbească despre uriaşul potenţial agricol al României, care, potrivitRaportul „O ţara şi două agriculturi - România şi reforma Politicii Agricole Comune a UE”, realizat de Centrul RomÎn urmă cu două zile primul ministru Emil Boc se arăta îngrijorat de faptul că, spunea şeful Guvernului, “multe sumÎn momentul de faţă, potrivit unor statistici, în România circa 30 la sută din suprafaţa agricolă este nelucrată. IÎn timp ce programul “Rabla” pentru autoturisme a suferit modificări consistente (beneficiarii vor primi bani mai mulConform evidenţei Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), din data de 6 noiembrie 2009 şi pânăCeea ce trebuia să se petreacă de 20 de ani încoace, iată, s-a săvârşit în urmă cu două zile: mă refer la reglemeNu cred că se mai îndoieşte cineva astăzi de avantajul tehnologiei. Cum este internetul, bunăoară. Astfel, în ultima Următoarea propunere pentru postul de ministru al Agriculturii, de data aceasta în cabinetul Negoiţă, este deputatul PD-Când am conceput acest blog am decis ca Banii Fermierului să fie un spaţiu destinat în totalitate, după cum ii spune şFermierii români au senzaţia că trăiesc un coşmar. Deşi există legi care le dă dreptul la subvenţii, pentru a-şi pDeşi avantajele grupării fermierilor în forme asociative sunt incontestabile, până în prezent, producătorii români nDe ce în acest moment kilogramul de porumb costă circa 0,4 lei şi nu 0,5 ori 0,6 lei kilogramul, aşa cum şi-ar dori ferConform unui comunicat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultura (APIA), statul cumpără cereale (grâu, Am găsit, pe un blog, un mic ghid de supravieţuire pe timp de criză şi m-am gândit cum ar putea folosi fermierii românZilele acestea politicienii fac şi desfac pe candidaţi la fotoliile de miniştrii. După cum ştim, Adrian Rădulescu, can
Aurel Birtolonu din Arad, de meserie constructor, a deprins încă de copil tainele cultivării viei. Regimul comunist l-a vCu ocazia unor întâlniri avute cu diverşi fermieri am observat că puţini dintre ei ştiu care sunt băncile specializat
Bătălia pentru cucerirea de noi pieţe de desfacere e veche de când lumea. Ceea ce se schimbă sunt doar jucătorii, prod
Un sondaj Insomar, dat recent publicităţii, relevă aspecte tulburătoare cu privire la mediul rural românesc, precum şi
În ultima perioadă s-a constatat o oarecare stagnare a preţurilor, atât la cereale, cât şi la legume şi fructe, acest
Ca şi în numerele precedente, continuăm prezentarea opiniilor colaboratorilor revistei Ferma, implicaţi în agricultură
Să fie, oare, criza economică o şansă de a acorda, măcar acum, sub ameninţarea sumbră a foametei generalizate, mai mu
Românul din vestul ţării a găsit un remediu inedit pentru propriul buzunar, atunci când, spre exemplu, preţul cărnii 
În toiul iernii, gândurile fermierilor sunt canalizate fără îndoială spre noul an agricol. Desigur, ceea ce intereseaz
Este sau nu este criză în economia românească? Da, dacă ne uităm că din ce în ce mai mulţi conaţionali sunt dispon
Atât de mult invocata „criză economică” pare să facă deja primele victime în ţara noastră, în rândul crescătoCele mai citite azi
- Cât investim şi cât putem câştiga din creşterea păstrăvului
- Creşterea păstrăvului
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Fertilizarea heleşteielor de creştere a crapului cu îngrăşăminte chimice
- Rase performante de iepuri: Californian
- Taxarea inversă a sfeclei
- Păstrăvul se poate reproduce şi de două ori pe an!
- Ameliorarea producţiei de lapte în turma de capre
- Păşunea şi păşunatul raţional (I)
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole