ForumRezistenţa genetică a pomilor la boli şi dăunători
Mere coaptePe plan mondial, dar şi la noi în ţară, se fac eforturi considerabile în cercetare, pentru a găsi soluţii genetice de creare a rezistenţei pomilor şi arbuştilor fructiferi la boli, dăunători şi la alte forme de stres. Se urmăreşte, în principal, păstrarea echilibrului ecologic, care suferă în prezent tot mai multe modificări, din cauza tratamentelor intense cu pesticide şi a altor intervenţii tehnologice. Un deosebit interes îl prezintă programele de ameliorare, întreprinse tocmai cu scopul de a introduce progresul genetic în producţie, în vederea îmbunătăţirii sortimentelor.
Soiuri şi hibrizi “dotaţi” genetic
Calea cea mai sigură, eficace şi mai ieftină în prevenirea şi în combaterea bolilor şi a dăunătorilor este de a da naştere unor soiuri şi hibrizi rezistenţi. Astfel de lucrări se fac la noi în ţară, începând din anul 1950, dar cercetările în această direcţie au înregistrat o dezvoltare puternică abia după anul 1990, o dată cu elaborarea unui program naţional de perspectivă.
Progrese importante s-au realizat, îndeosebi, la specia măr, a cărei pondere şi al cărei aport în producţia mondială sunt însemnate, anual înregistrând peste 56 milioane de tone, în medie, dar şi la speciile păr, prun şi vişin.
Introducerea în cultură a soiurilor rezistente genetic la boli şi la dăunători, începută în anii ‘70 şi dezvoltată în ultimii ani ai mileniului trecut, are numeroase avantaje economice şi ecologice, deoarece permit reducerea cheltuielilor cu pesticidele, carburanţii şi cu energia, a costurilor privind tasarea solului, prin scăderea numărului de treceri cu tractorul în livadă, precum şi micşorarea poluării mediului înconjurător şi a fructelor.
Creşterea ponderii soiurilor cu rezistenţă genetică la boli presupune cunoaşterea strategiei de folosire corectă a acestora în noile plantaţii, respectiv amplasarea în diverse zone, precum şi modul de grupare a diferitelor soiuri cu gene de rezistenţă diferită, fapt ce determină o protecţie mai sigură împotriva posibilelor rase sau suşe mai virulente ale paraziţilor, care pot interveni ca mutaţii naturale.
Cercetare, în pas cu dezvoltarea pomiculturii
De asemenea, cerinţa dezvoltării pomiculturii, în viitor, pe terenuri improprii altor culturi, chiar pe terenuri în pantă, impune folosirea într-o măsură mai mare a unor astfel de soiuri, ca urmare a avantajelor biologice şi economice pe care le au: număr redus de tratamente, asimilaţie mai bună, datorită frunzişului sănătos, etc.
Odată cu introducerea în cultură a soiurilor rezistente genetic, apare necesitatea studierii cauzelor care ar duce la pierderea rezistenţei, având în vedere specializarea şi concentrarea pomiculturii în bazine mari, cu suprafeţe însemnate, cultivate cu un număr redus de soiuri. Printre aceste cauze, descoperite în urma cercetărilor de specialitate, se numără şi mobilitatea patogenului, scăderea rezistenţei plantei gazdă, precum şi influenţa condiţiilor de mediu, îndeosebi atunci când acestea sunt propice pentru dezvoltarea patogenului.
În mod logic şi practic, problema pierderii rezistenţei la boli, în general, şi la rapăn, în special, trebuie privită ca o permanentă competiţie între planta gazdă şi agentul patogen, în care diferitele condiţii de mediu pot influenţa pozitiv una din părţi, iar, în ultimă instanţă, provoacă pierderea, ca şi dobândirea rezistenţei, ceea ce implică modificarea mecanismului genetic care controlează aceste procese.
Gene de rezistenţă, din specii sălbatice
Cunoaşterea surselor de rezistenţă la diferite boli şi insecte dăunătoare este importantă pentru lucrările de ameliorare care vizează crearea de soiuri cu astfel de calităţi. De aceea este important să le identificăm pe acestea şi să le colectăm în centre de cercetare care au în program acest obiectiv.
Crearea de soiuri cu rezistenţă verticală şi orizontală presupune transferul genei sau genelor de rezistenţă la noile soiuri, fapt care nu e uşor de realizat. Principala dificultate constă în aceea că, în general, genele de rezistenţă se găsesc în speciile sălbatice, care au fructe mici, astringente şi necomestibile.
Pentru a se ajunge la soiuri comerciale, acceptabile din punct de vedere al aspectului şi al calităţii lor gustative este nevoie de hibridări repetate (backcross-uri). De altfel, această metodă este cea mai utilizată şi, totodată, şi cea mai eficace în încorporarea genelor pentru rezistenţa verticală.
Aceste soiuri noi, cu rezistenţă genetică, vor folosi atât specialiştilor din producţie, dar şi amatorilor care vor să cultive pomi sau arbuşti fructiferi de valoare, reducând semnificativ cheltuielile, precum şi celor care doresc să obţină fructe ecologice, mai puţin poluate chimic.
DĂUNĂTORI AI POMILOR FRUCTIFERI
Pomii fructiferi se numără printre plantele cultivate, predispuse atacului unui mare număr de dăunători. Astfel, numai la măr, în literatura de specialitate sunt descrise peste 150 de boli şi de dăunători, din cei aproximativ 500 de presupuşi atacatori ai acestei specii.
• La măr: rapănul (Endostigme inaequalis), făinarea (Podosphaera leucotricha), arsura bacteriană (Erwinia amylovora), cancerul ramurilor (Nectria galligena - Cylindrocarpon mali), putregaiul coletului (Phytophtora cactorum), rugina (Gymnosporangium juniperi virginianae), păduchele lânos (Eriosoma lanigerum), păianjenul roşu (Panonychus ulmi), păduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus), viermele merelor (Carpocapsa pomonella);
• La păr: rapănul (Venturia pirina), arsura bacteriană (Erwinia amylovora), psilla (Psylla pyri), pătarea brună (Fabraea maculata), pătarea albă (Septorioza şi Mycosphaerella sentina), fumagină (Capnodium salicinum);
• La prun: plum-poxul, pătarea bacteriană (Xanthomonas pruni), pătarea roşie (Polystigma rubrum);
• La piersic: cancerul bacterian (Pseudomonas syringae, Pseudomonas prunorum), cancerul ramurilor (Fusicoccum amygdali), cancerul rădăcinilor (Agrobacterium tumefaciens), pătarea foliară bacteriană (Xanthomonas pruni), mucegaiul inelar (Sclerotinia sp.), uscarea şi cancerul ramurilor (Coryneum beijerinckii - Clasterosporium carpophilum), monilia (Monilia laxa şi Monilia fructicola), făinarea (Sphaeroteca pannosa), băşicarea frunzelor (Taphrina deformans), afidele (Myzus persicae), nematozii radiculari (Pratylenchus penetrans, Meloidogyne incognito);
• La cais: mucegaiul inelar (Monilia laxa), pătarea foliară bacteriană (Xanthomonas pruni);
• La cireş: cancerul bacterian (Pseudomonas mors-prunorum), putregaiul uscat (Sclerotinia laxa), pătarea purpurie a frunzelor (Coccomyces hiemalis);
• La castan: cancerul scoarţei (Endothia parasitica);
• La căpşun: pătarea foliară (Mycosphaerela fragariae), colapsul (Verticillium sp., Phytophtora fragariae), antracnoza (Colletotrichum fragariae), făinarea (Sphaerotheca macularis), putregaiul brun (Phytophtora cactorum), mucegaiul cenuşiu (Botrytis cinerea), afidele (Chaetosiphon sp.) păianjenul (Tetranychus urticae), nematozii foliari (Aphelenchoides fragariae).
Articol publicat în revista Ferma nr. 2(69)/2009
Toate articolele scrise de
Antonia Ivaşcu
Pentru ţara noastră cultura piersicului a avut şi are o deosebită însemnătate economică, datorită faptului c
Piersicul depinde în foarte mare măsură de condiţiile de mediu şi de sol. Astfel, în zonele cu ierni grel
Soiul este principalul factor al producţiei de fructe, pomicultura devenind rentabilă pe măsură ce în cultură
În perioada de repaus a pomilor fructiferi, scăderea temperaturii sub limita de rezistenţă a speciilor are efect
După extragerea din fruct, seminţele şi sâmburii trec printr-un proces de condiţionare în vederea păstr
În luna mai a acestui an, o delegaţie a Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (IS
În ultimii ani, pentru obţinerea de producţii timpurii de piersic, exceptând utilizarea soiurilor cu aceast
Pentru înfiinţarea unor plantaţii pomicole viabile şi cu productivitate sporită este absolut obligatorie aleger
Pe măsură ce se apropie primăvara, activitatea în pepiniere se intensifică. În această perioadă, şi &i
Cunoscută pentru efectele ei terapeutice deosebite încă din antichitate, cătina albă este considerată una dint
În prima lună a anului, în pepiniere se face controlul şi dirijarea postmaturaţiei seminţelor şi sâ
Specie pomicolă cu importante valenţe ecologice şi economice, nucul este apreciat din cele mai vechi timpuri pentru va
În luna Octombrie se încheie recoltatul merelor şi al perelor de toamnă, şi aceasta cât mai repede p
În luna septembrie, preocuparea de bază a pomicultorului este îndreptată spre recoltarea şi valorificarea
Având în vedere că luna august este una dintre cele mai bogate perioade ale anului în fructe şi legum
Luna iulie în pomicultură coincide cu cea mai bogată perioadă a anului, întrucât acum se efectuează
Agricultura este considerată a fi principalul utilizator de apă în lume, iar pe viitor ea va absoarbe şi mai mult ace
În general, pomicultorul doreşte să cultive în livada proprie cât mai multe specii de pomi fructiferi
Pe plan mondial, dar şi la noi în ţară, se fac eforturi considerabile în cercetare, pentru a găsi soluţi
Etapa de formare a fructului este precedată de procesul de fecundare, fenomen înlesnit prin transportul şi fixare
Se apropie sfârşitul iernii, prin urmare putem începe încă de pe acum lucrările de primăvară speci
Vizitarea livezilor în scop recreativ, aşa cum se practică de mulţi ani în America, a devenit în ult
În perioada 2006-2009, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) a avut o sarcin
În miez de toamnă, culegerea roadelor din livezi este aproape încheiată, cu excepţia fructelor din soiurile cu coacere 
În fiecare lună calendaristică am recomandat fermierilor diverse lucrări agrotehnice importante pentru pregătirea şi s
Normarea încărcăturii de rod a pomilor fructiferi este o lucrare absolut necesară la piersic, prun, cais, măr şi chiar
În cursul lunii martie, executarea lucrărilor din livadă este strâns legată de condiţiile de climă, astfel încât o 
Etapele care trebuie parcurse la înfiinţarea unei plantaţii de pomi, ca de altfel şi atunci când dorim să plantăm doa
Pomicultura anului 2009, în ţara noastră, se găseşte, din păcate, încă divizată şi dispersată în mai multe felurCele mai citite azi
- Rezistenţa genetică a pomilor la boli şi dăunători
- Noua gamă de combine Axial-Flow de la CASE IH
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Roirea naturală necontrolată provoacă mari pierderi productive în stupine
- România riscă să piardă 50% din banii pentru acvacultură
- Pregătiţi-vă din timp pentru sezonul rece!
- Soarta albinelor, reflectată în producţia de miere
- Estimări privind evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul 12-25 mai 2010
- Vine primăvara…
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole