Valbon
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Ţurcana pură T.A. 100

Publicat: 25 mai 2017 - 19:38
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

• relativităţi de abordare a selecţiei rasei

Susţin că ar fi de dorit ca Registrul Genealogic al rasei Ţurcană să fie unic pe ţară, la fel ca şi la rasele elaborate de ovine, pentru a exista o abordare aproximativ unitară a acestei probleme în întreaga Românie!

Ţurcană Oacheşă

Pe teritoriul României se acordă deja Sprijinul financiar cuplat cu producţiile în zootehnie (SCZ), inclusiv pentru specia ovine. Tebuie înţeles că acest sprijin financiar e greşit interpretat.

Selecţia de rasă vs. selecţia bazată pe rigori tehnice
A spune că SCZ ar reprezenta o subvenţie atribuită necondiţionat deţinătorilor de ovine de la un anumit număr de ovine în sus este o mare greşeală; căci, în cazul fiecărei rase de ovine înscrisă în Registrul Genealogic de rasă, conform selecţiei care se realizează după toate rigorile tehnice aferente, şi numai cu respectarea unui standard de rasă, cerinţele tehnice sunt prioritare faţă de numărul de ovine deţinut de acelaşi crescător, chiar dacă prevederile legale nu respectă ordinea menţionată, dând impresia că numărul de ovine deţinute este cea mai importantă condiţie. Focalizând prezentele comentarii pe rasa Ţurcană, care de fapt face obiectul acestui text, lucrurile sunt mult mai complicate decât în cazul raselor elaborate de ovine, care de la începutul formării lor s-au încadrat în anumite rigori tehnice. Adică, dacă selecţia de rasă se face cu respectarea diverselor preferinţe personale faţă de această rasă naturală de ovine, niciodată nu se va putea ajunge la omogenitatea impusă de noţiunea de rasă.

O singură Carte de Rasă pentru Ţurcană
În acest context ar fi de dorit ca Registrul Genealogic al rasei Ţurcană să fie unic pe ţară la fel ca la rasele elaborate de ovine, pentru a exista o abordare aproximativ unitară a acestei probleme în întreaga Românie. Am folosit cuvântul „aproximativ”, deoarece unicitatea oricum nu este realizată în procent de sută la sută, câtă vreme procesul de selecţie al rasei în cauză trece şi prin „filtrul” controlorilor COP, care au (fiecare în parte) stilul lor de abordare a problemei la care am făcut referire, oricum diferit faţă de selecţia realizată într-un centru de selecţie unde abordările diferite nu au loc.
Fiind o problemă unanim recunoscută, diversificarea rasei naturale Ţurcană atât în direcţia producţiei de lapte, cât şi în direcţia producţiei de carne, înfiinţarea celui de-al doilea Registru Genealogic al rasei Ţurcană pe lângă asociaţia „Dacia” Orăştioara de Sus, care promovează tipul de Ţurcană bucălaie cu cel mai mare Spor Mediu Zilnic, pare să fie justificată, mai cu seamă că acest tip de Ţurcană nu se încadrează la Ţurcana pură T.A. 100. Dar, dacă Registrele Genealogice ale rasei Ţurcană vor fi în continuare înmulţite, va trebui să le dăm dreptate celor care strigă în gura mare că COP-ul la ovinele din România se face doar din pix, în funcţie de relaţiile care există cu cei care decid managementul raselor de animale din România.

 

VARIETĂŢILE DE ŢURCANĂ DESCIND DIN OAIA VALAHĂ
Ţurcana pură T.A. 100, recunoscută oficial - cel puţin de reţeaua A.N.Z. „Prof. Dr. G.K. Constantinescu” şi de inspectorii Controlului Oficial al Producţiilor (COP) autorizaţi în acest sens -, reprezintă forma selecţionată a Ţurcanei, rasă formată în mod natural. Căci rasa naturală Ţurcană, provenind din mai multe varietăţi, ecotipuri sau populaţii de ovine, care descind din Oaia din perioada 200 î.Hr. - 500 d.Hr., reprezintă ramura Carpatică desprinsă din Oaia Valahă, având ca rudenii apropiate ramura Dinarică şi ramura Macedoneană, şi doar ca rudenii îndepărtate anumite rase din Spania, Italia sau Anglia. Precizările acestea nu s-au făcut pentru a ne depăşi calitatea de Controlori COP la ovine, ci pentru a se şti că „oile Ţurcane” nu pot fi întâlnite pe teritoriul altor ţări numai dacă au fost importate din România. Adică, afirmaţiile unor tineri care au lucrat în Spania sau Italia în domeniul oieritului spunând că acolo erau „tot Ţurcane de-ale noastre” sunt greşite.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 57 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Sisteme de recoltat propuse de MEWI

Sisteme de recoltat propuse de MEWI

Directorul de vânzări al companiei MEWI, Leontin Coca, ne-a vorbit cu ocazia expoziţiei AgriPlanta-RomAgroTec, de la Fundulea, despre soluţiile pe care fermierii le au la dispoziţie înaintea campaniei de recoltat.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgroConcept şi-a prezentat gama de combine şi hedere Colectorul de bolovani Soluţiile NHR Agropartners înaintea secerişului
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?