Valbon
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

RAPIŢA, afectată de GER şi PRECIPITAŢII! Ce se mai poate face?

Publicat: 21 aprilie 2017 - 12:27
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
După îndreptarea vremii, tratamentele cu fungicide şi îngrăşăminte foliare sunt obligatorii!

Aşa cum au avertizat şi specialiştii meteorologi, regimul de temperaturi scăzute, în anumite zone ale ţării aproape de pragul de îngheţ şi cantităţile sub formă de precipitaţii, mai ales cele sub formă de lapoviţă şi ninsoare au afectat, cu siguranţă, în mai mică sau mai mare măsură, rapiţa, pomii fructiferi şi viţa-de-vie, dar şi culturile de primăvară (floarea-soarelui şi porumbul) care abia au început să răsară. 

„Nu avem cum să luptăm cu temperatura scăzută! Dacă ne referim la rapiţă, această plantă de cultură în această perioadă se află în fenofaze de dezvoltare dintre cele mai sensibile. În momentul de faţă, cred că este înflorită mai mult de 20 %. Dacă temperatura scade sub 0 grade, atunci florile or să avorteze, mai ales cele care sunt deschise sau în curs de înflorire. Pot să avorteze şi silicvele neformate sau cele proaspăt formate de o zi-două. Silicvele care au mai multe zile 2-3 zile cel puţin nu vor avorta, decât dacă ajunge zăpada şi va sta acolo pe ele câteva ore. Sau - şi mai grav – dacă se menţine foarte mult timp temperatura scăzută, adică îngheţ la sol, atunci pot fi şi pierderi de plante. Un alt fenomen este fisurarea tulpinilor cauza de scăderea temperaturii chiar şi pentru câteva ore. Crăpăturile sunt vizibile pe tulpină. Asta este primul lucru pe care trebuie să-l caute fermierul după ce se îndreaptă vremea şi revine la normal. La rapiţă este un mic avantaj faptul că ea lăstăreşte puternic şi atunci vin lăstarii noi formaţi compensează o parte din pierderi”, ne-a declarat Ion Savulescu, director tehnic DuPont.

rapita sub zapada_b

Atunci, ce-i de făcut?
„Ar trebui în mod normal aplicat un fungicid de protecţie pentru că toate organele afectate sunt porţi de intrare pentru boli. Noi avem în portofoliu Acanto Plus, unul dintre cele mai bune fungicide pentru perioada asta. Nu este singurul în piaţă, sunt şi alte produse similare. De asemenea, ar trebui stimulate culturile cu îngrăşăminte specifice şi cu un un fertilizant foliar. Cea mai simplă soluţie ar fi ca fermierii să se orienteze spre un produs care să aibă de toate: şi azot, şi microelemente pentru că plantele se află în colaps, în deficit de nutriţie”, a precizat Ion Săvulescu.
Un alt produs nou intrat în portofoliul ADAMA este Custodia 320 SC, un fungicid pentru combaterea bolilor din culturile de rapiţă, al căror substanţe active sunt Tebuconazol 200 g/L + Azoxistrobin 120 g/L, recomandat a se aplica foliar, folosindu-se volume normale de soluţie la hectar (200 – 400 L/ha).
De asemenea, biostimulatorul ASFAC BCO-4 ce poate conduce la o creştere de 20,4%, la rapiţă rezultând un spor de producţie calculat la 890 kg seminţe/ha.

Zăpada mieilor – lovitură la silicve?!
O poziţie asemănătoare o afirmă şi departamentul tehnic al Monsanto. Spicuim din analiza specialiştilor acestei prestigioasei companii care consideră că îngheţurile târzii de primăvară pot deveni riscuri climatice prin consecinţele lor, adesea imprevizibile.
Rapiţa de toamnă, în această perioadă este expusă la pierderi de producţie din cauza fenofazei în care se află.
Componentele producţiei la această cultură sunt: numărul de silicve, numărul de seminţe/silicvă şi MMB. Înflorirea este fenofaza critică, în care toate aceste componente sunt influenţate.

Având o înflorire nedeterminată (un caracter de “buruiană”) iniţiază mai mulţi muguri decât numărul de silicve fertile; numeroase flori nu se dezvoltă sau avortează, în funcţie de capacitatea de hrănire a plantei şi de condiţiile de mediu. Totuşi, în condiţii de stres de frig sau îngheţ survenite la înflorire, există o mare capacitate de înlocuire a florilor distruse cu florile care altfel ar avorta.
Îngheţul în perioada înfloririi determinӑ avortarea florilor deschise la momentul în care survine acesta. Mugurii şi silicvele situate pe tulpină, sub nivelul florilor afectate continua să se dezvolte normal.
Compensarea producţiei se face adesea prin producerea de noi muguri florali pe noi ramificaţii ale inflorescenţei, mai mult decât prin creşterea MMB.
Dacă îngheţul survine la începutul înfloririi, de obicei, scăderea de recoltă este minoră.

Simptome imediate:
¤ avortarea florilor (la îngheţuri severe, avortează şi mugurii florali): porţiuni dezgolite (fără flori) pe tija florală; uneori axa inflorescenţei se răsuceşte la nivelul afectat;
¤ tulpini curbate, de culoare purpurie;
¤ crăparea tulpinilor;
¤ albirea frunzelor (la temperature sub -5 grade C);
¤ frângerea tulpinilor (zăpadă abundentă, vânt şi îngheţ sever).

Simptome de compensare:
¤ ramificarea mai abundentă;
¤ creşterea numărului de silicve pe racemele laterale inferioare;
¤ alungirea perioadei de înflorire;
¤ MMB poate să scadă (mai ales în condiţii de nutriţie deficitară şi stres hidric după înflorire).

Evaluarea culturii după îngheţ / recomandări:
Impact minor:
¤ Simptome: plante verticale, cu puţine tulpini şi ramificaţii curbate; unele flori avortate;
¤ Recomandare: tratament cu fungicide pentru a preveni dezvoltarea bolilor (Botrytis cinerea) şi optimizarea fertilizării (pentru a mări MMB);
¤ Pierderi de recoltă nesemnificative.
Impact mediu:
¤ Plante moderat doborâte, cu tulpini curbate şi crăpate; flori şi muguri avortaţi, frunze albite;
¤ Recomandare: tratament cu fungicide pentru a preveni dezvoltarea bolilor (Botrytis cinerea) şi optimizarea fertilizării (pentru a mări MMB);
¤ Pierderi mici de recoltă (max. 20%, pe baza experienţei noastre din Polonia şi Franţa).

Impact sever:
¤ Numeroase plante cӑzute, cu tulpini şi ramificaţii frânte; flori avortate;
¤ Recomandare: evaluare atentă a situaţiei; întoarcerea culturii poate fi o variantă;
¤ Mari pierderi de recoltă.

Vizualizat: 6025 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Să readucem zborul în stupina lui Mitică!

Să readucem zborul în stupina lui Mitică!

Odată ce ai avut albine, nu mai poţi trăi fără ele. “Microbul” nu te părăseşte toată viaţa, spun apicultorii. Ce te faci însă când, peste noapte, îţi vezi albinele moarte, stupii goi şi nici o putere să găseşti vinovatul?!
Necazul s-a întâmplat în comuna timişeană Gottlob. Nici bine nu au ieşit albinele la polenizat pomii abia înfloriţi, că nenorocirea s-a abătut asupra lor. Dumitru Murariu îngrijea cu pasiune şi dăruire cele 25 de familii de albine ale sale, iar în grădina lui îşi ţineau stupii şi câţiva prieteni de-ai lui. Pe 10 aprilie a.c., când şi-a vizitat stupina, Dumitru a rămas înmărmurit: albinele erau aproape toate moarte, unele agonizau tremurând. Semn de otrăvire!

Reporter: PAULA CIUPAG
Imagine: CLAUDIU BOROBEI

Cosul cu lavanda IPSO Agricultură la Agraria 2017 MEWI la Agraria 2017
Sezon agricol 2017

Cum apreciaţi startul noului sezon agricol 2017?