Agriplanta - RomAgroTec 2017
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cătălin GRIGORIU a PARIAT pe RAPIŢA contractată futures!

Publicat: 16 martie 2017 - 15:55
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

RAPIŢA ŞI GRÂUL, ÎN PERICOL? „Putem să ne dăm seama ce este cu anul agricol doar la începutul lunii aprilie, până acum sunt doar ipoteze, presupuneri, păreri. Sunt zvonuri că la nivelul ţării se vor întoarce până la 200 de mii de ha de rapiţă, şi circa 50 de mii de hectare de grâu”, ne-a declarat Cătălin Grigoriu, fermier băcăuan. 

Acesta suţine că în cazul Comfert, companie înfiinţată de el, care lucrează circa 7600 ha, din care 1500 de rapiţă, la momentul acesta, ca o părere, 90 la sută din suprafaţă va rămâne, iar cam 10 la sută, aproximativ 150 ha, vor fi întoarse şi în locul lor vor fi semănate culturi de primăvară.
Pentru angajaţii exploataţiei vegetale, în toamna trecută au fost unele probleme. „Pe de o parte a fost un început de sezon agricol secetos, după care a plouat şi nu am putut semăna din cauza umezelei. Am intrat cu semănătorile în câmp un pic mai târziu, plantele de cultură au răsărit mai greu, nici măcar în două frunze, iar în iarnă au fost câteva zile cu minus 20 de grade C. Oricum, una peste alta, faţă de alţi ani, în cazul meu specific, minim 90 la sută din cultura de rapiţă voi păstra”, a precizat băcăuanul.

Grâul nu arată fantastic...
... în ferma Comfert; este rar şi micuţ. „Am renunţat aproape în exclusivitate la genetică românească, am păstrat maxim 100 ha de Boema. Noi folosim numai sămânţă din Occident, cu preponderenţă Syngenta, Illiko, Moisson, testăm acum câte-un pic de la Saaten Union şi de la LG. Explicaţia este că la terenurile pe care le avem, niciodată sămânţa de grâu românească nu a făcut mai mult de 5,5 t/ha, iar 6 tone doar în anii cei mai buni. Cu o genetică din Occident am făcut peste 8 tone/ha, în aceleaşi condiţii de tehnologie”, a susţinut Cătălin Grigoriu, adăugând că în ferma vegetală nu se foloseşte tehnologie de tip intensiv, ci una medie, din raţiuni economice: pentru că se ştiu cheltuielile, iar veniturile nu! Întrucât nu se cunoaşte nici preţul de vânzare a recoltei şi nici producţia obţinută la hectar, atunci se încercă luarea unei atitudini economice preventive şi prudente.

Fişe tehnologice pe fiecare cultură
În această primăvară semănăturile vor ocupa 3000 ha, aproape jumătate floare şi jumătate porumb şi suprafeţe mai mici de culturi leguminoase: mazăre şi soia. Fertilizările au început cât a fost vremea prielnică, dar precipitaţiile căzute au zădărnicit lucrarea pentru aproape o săptămână.
Cătălin Grigoriu susţine că „Noi suntem extrem de bine organizaţi, avem fişe tehnologice pe fiecare cultură în parte, cu dată de începere şi de finalizare a lucrărilor agricole, a tratamentelor fitosanitare, fişe pe care le urmărim cu stricteţe”.

Rapiţă tânără_bClick pe poza pentru galerie!

Rapiţa, deja vândută pe contracte futures
„Din păcate nu avem spaţii de depozitare pentru a ne depozita toată producţia, deşi aşa ne-am fi dorit. Cam jumătate din ce producem vindem în momentul respectiv, iar din ce rămâne vindem la câteva luni de la recoltare. Şi bineînţeles, dacă piaţa preţurilor futures este una care ne avantajează, apelăm şi la aşa ceva”, ne-a declarat Grigoriu care ţinut să exemplifice: În acest an, circa trei sferturi din estimarea producţiei de rapiţă, este, deja, vândută pe contract futures cu un preţ cu 20 euro peste cel de astăzi. Am semnat pentru 381 euro/t, dusă la Slobozia. An de an tot aşa procedăm. Când consider că este un preţ decent, corect, la care să-mi acopăr cheltuielile şi la care să fac un profit, prefer să închei un contract futures pentru 50-70 la sută din cultura respectivă şi să nu rămân pradă lăcomiei sau a norocului!”

Vizualizat: 4082 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scapă sau nu rapiţa de îngheţurile din iarnă?

Scapă sau nu rapiţa de îngheţurile din iarnă?

Asta era marea dilemă a lui Szabo Zoltan, administratorul Societăţii Agricole Pădureni, din judeţul Arad, înaintea campaniei de primăvară, acesta temându-se că ar putea întoarce cultura. O parte din cele o sută de hectare însămânţate cu rapiţă în toamnă a suferit din cauza temperaturilor extrem de joase.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

Povestea porumbului de Cărpiniş LAPTE DE MĂGĂRIŢĂ DE LA STÂNĂ Naturevo - noi provocări tehnologice
Sezon agricol 2017

Cum apreciaţi startul noului sezon agricol 2017?