Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Când PIERDERILE de RECOLTĂ devin... SAMULASTRĂ

Publicat: 14 iulie 2017 - 13:03
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

„De ce plouă? De ce ninge? Cum se sparg ferestrele?” este un vers dintr-un vechi şlagăr de muzică uşoară care ne aduce aminte, cu inocenţa copilăriei, că numai cei ce-şi pun întrebări caută şi răspunsuri. Dar întrebările aduc, de regulă, neliniştea căutării răspunsului.

Am mai semnalat în paginile revistei Ferma pierderile mari la recoltarea culturii de floarea-soarelui. Însă pagubele au fost constatate abia în primăvara acestui an, pe baza samulastrei apărute în cultura următoare.

1-samulastra_b

Foto 1 - Cultură de porumb cu samulastră de floarea-soarelui   

2-samulastra_b

Foto 2 - Combatere defectuoasă a samulastrei de floarea-soarelui

3-samulastra_b

Foto 3 - Sorg cu samulastră de floarea-soarelui 

Care să fie cauzele acestor pierderi? Cu siguranţă sunt mai multe cauze, pentru că am constatat aceste pierderi în ferme diferite, în parcele diferite (foto 1 şi 3), după combine diferite, la hibrizi diferiţi, distribuţia samulastrei era peste tot, fără nici o regularitate. Contrar opiniei iniţiale, credem că viteza de lucru şi reglajul necorespunzător al combinei au avut o contribuţie mică la aceste pierderi de recoltare.

Este floarea-soarelui o buruiană greu de controlat?
S-ar putea spune că oricum de samulastra de floarea-soarelui se scapă uşor, avem o listă întreagă de erbicide pentru a rezolva problema. Teoretic. Practic… am avut situaţii în care eficacitatea erbicidării a fost contrastantă. Foto 2 (plan general şi medalion) este surprinsă după erbicidarea porumbului cu un amestec de două erbicide împotriva dicotiledonatelor, aproape în acelaşi loc ca şi foto 1. Sprayerul a fost un autopropulsat JD, deci o maşină foarte bună. De ce zone în care samulastra de floarea-soarelui a fost distrusă alternează cu zone în care samulastra este încă verde, afectată uşor de erbicid? De ce zonele cu eficienţă deficitară a erbicidului au o distribuţie aleatorie? Cum rămâne cu afirmaţia că „buruiana nu se mai hrăneşte”, când este evident că samulastra „ameţită” tot mai concurează porumbul pentru hrană, acesta fiind mult mai mic în aceste zone? De ce în alte parcele, aceeaşi combinaţie de erbicide a acţionat foarte bine (foto 3, dreapta)?

S-ar putea invoca multe motive, s-ar putea face speculaţii legate de densitatea samulastrei, de mărimea acesteia etc. Dar sparyerul împrăştie uniform erbicidul, indiferent de densitatea buruienii. Deci pe o buruiană ajunge aproximativ aceeaşi cantitate de erbicid. Şi s-a aplicat un amestec de erbicide. Devine floarea-soarelui o buruiană greu de controlat? Pentru că prezenţa acesteia acolo unde nu este dorită are aceleaşi consecinţe (foto 3, dreapta, sorgul are startul mai bun în zonele fără samulastră).

4-samulastra_b

Foto 4 - Floarea-soarelui îmburuienată 

5-samulastra_b

Foto 5 - Aceeaşi floarea-soarelui după erbicidare 

Tehnologiile trebuie adaptate, nu doar aplicate
Cunoaşterea de către fermier a parcelelor este foarte importantă. Acest lucru îi permite să înţeleagă cât să creadă, cât şi ce anume poate aplica dintre „ultimele tehnologii apărute” şi prezentate cu diverse ocazii. Aceste ultime tehnologii sunt bune dacă sunt puse în contextul potrivit.
Să luăm ca exemplu cultura de floarea-soarelui (foto 4 şi foto 5). Există tehnologii care permit combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate aproape intergral, în postemergenţă, dintr-o singură trecere, fără erbicidare preemergentă. Situaţia din foto 5 o dovedeşte. Dar la ce folosesc acestea fermierului dacă presiunea naturală de îmburuienare este uriaşă? Competiţia buruienilor cu planta de cultură este acerbă. Buruienile cresc şi ele până la momentul în care planta de cultură ajunge în faza de toleranţă pentru erbicid. Se erbicidează. Buruienile mor, deci prezentarea comercială este adevărată. Şi ce dacă? La ce mai foloseşte dacă avem o cultură debilitată? Cum arată plantele de floarea-soarelui în lipsa competiţiei cu buruienile vedeţi în foto 5 la marginea parcelei. Plantele debilitate mai pot recupera? Probabil tot aşa cum recuperăm şi noi decalajul faţă de vestul Europei...

6-samulastra_b
Căutăm culturi alternative
Pentru situaţia în care în primăvară se întârzie semănatul sau condiţiile nu sunt dintre cele mai bune, o alternativă poate fi cultura de sorg. Cu deficienţele specifice în controlul buruienilor.
Am semănat sorg. Am erbicidat preemergent, dar o parte a buruienilor a scăpat (foto 6, din cauza ploii). Răsare cultura, răsar şi buruienile, inclusiv cele graminee. Totuşi, căutăm soluţii de erbicidare în postemergenţă împotriva gramineelor. Căutarea dă rezultate, acestea se confirmă şi din alte surse (vezi tabel) şi apare speranţa: scăpăm de graminee! Se aduce erbicidul, se aplică şi... speranţa moare! Gramineele sunt bine-mersi! Şi chiar au mai răsărit după erbicidare (foto 7). Mai verificăm o dată: predomină Eriochloa, specie dată nominal ca fiind sensibilă în două din cele trei surse verificate (prospect comercializare produs). Sau de ce am devenit sceptici! Comparaţi cu aceeaşi parcelă cu sorg, dar zona erbicidată preemergent (foto 8).

7-samulastra_b

Foto 7 - Sorg după erbicidarea postemergentă

Situaţia obligă, pentru nivelul subvenţiei este bine, tehnologic este corect să revenim cu leguminoasele în structura de culturi. Însă, plante mai delicate nu pot fi puse chiar în orice loc. Ceea ce face ca, de voie, de nevoie, să fie redusă durata de rotaţie, chiar cu riscul de boli comune. În foto 9 avem o cultură de soia în monocultură, înfiinţată cu unele precauţii, inclusiv cu tratament la sol cu ciuperci parazite pe alte ciuperci patogene cu transmitere prin sol. Deşi ocazional au mai apărut plante bolnave, până acum este bine. Chiar foarte bine.
Vă dorim vreme şi vremuri bune!

8-samulastra_b

Foto 8 - Sorg erbicidat preemergent

9-samulastra_b

Foto 9 - Soia în monocultură

Text şi foto: Octavian şi Mirela GULER

Vizualizat: 1879 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

„Ziua grâului” Diosig 2017 - 1000 de participanţi

„Ziua grâului” Diosig 2017 - 1000 de participanţi

La „Ziua Grâului”, eveniment aflat la a 10-a ediţie şi organizat de către companiile Agroind Cauaceu, Agrotex Carei și Promat Tășnad, au participat anul acesta aproape 1000 de persoane, un nou record. Loturile demonstrative au cuprins 60 de soiuri de grâu, orz şi orzoaică, precum şi numeroase variante de fertilizare și tratamente fitosanitare. În platforma de la Diosig (Bihor) şi-au expus o parte din portofoliul de produse 52 de companii producătoare de seminţe, produse pentru protecţia plantelor şi utilaje agricole.

Case IH Agronomic Design Ţuţuianu a pariat pe New Holland Graul care da intre 8 si 10 tone/ha
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?