Valbon
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Campionii productivității, fără pic de irigații

Publicat: 16 octombrie 2016 - 19:04
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ca în fiecare an din ultimii șapte, în luna septembrie a.c. ferma Elsit administrată de Nicolae Sitaru, în comuna Orezu, județul Ialomița, a găzduit Ziua Porumbului. Au venit peste o mie de fermieri, precum și ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. Chiar și într-un an dificil, cum a fost 2016, producțiile obținute au fost bune, dar devine tot mai necesar un sistem de irigații funcțional.

La Ziua Porumbului au participat 14 producători de sămânță, iar producțiile obținute au variat între 4.900 kg/ha și 9.800 kg/ha, rezultate bune în condițiile unei culturi neirigate și a unei cantități de precipitații de 333 litri/mp. Competiția a fost strânsă, între primii cinci hibrizi diferența de producție fiind de numai 400 kg. „Eu am o medie de 8.200 kg/ha. Am hibrizi aleși de la toate companiile, după ce le-am văzut rezultatele tocmai în loturile din anii precedenți la Ziua Porumbului”, a precizat Nicolae Sitaru, vicepreședinte LAPAR și gazda evenimentului.
La finalul vizitei, concluzia desprinsă de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a fost că fără un sistem de irigații funcțional, nu se poate depăși nivelul de producție actual: „în condițiile în care sistemul de irigații nu este dezvoltat, producțiile de 7-9 tone/ha sunt peste așteptări. Dar foarte important este ca sistemul de irigații să funcționeze ca să avem certitudine. Altfel, vom ajunge să depindem de resurse de apă sau de hibrizi care știu să utilizeze mai bine apa”.

 ziua-porumbului-3Click pe poza pentru galerie!

Densitatea optimă în condiții de neirigat
Cultura premergătoare a fost floarea-soarelui, în 2014, și grâul, în 2015. Semănatul s-a făcut la o densitate de 70.000 de boabe/ha. „Am testat diferite densități de-a lungul timpului și am constatat că pentru zona noastră, 70.000 de boabe/ha este o densitate care ne satisface cel mai bine în condiții de neirigat. Dacă erau condiții de irigat, probabil mergeam pe 80.000 de plante/ha”, spune Nicolae Sitaru.
Ca lucrări de pregătire a solului s-au făcut: o dezmiriștire în iulie-august 2015, o arătură la 30 cm în octombrie 2015, urmată de discuit. În primăvară, înainte de pregătirea patului germinativ, s-a fertilizat cu 281,5 kg/ha de azotat de amoniu, iar concomitent cu semănatul, s-a fertilizat cu îngrășământ complex 18:46:0 (95 kg/ha de produs comercial). S-au făcut trei tratamente cu erbicid. Nu au fost făcute lucrări de prășit mecanic și nici tratamente cu insecticide și fungicide.

Producții de peste 9 t/ha, la neirigat
Scopul principal la Orezu este identificarea de soluții tehnologice și de hibrizi care să aducă producții mai mari, chiar și în condițiile unor ani dificili precum 2016. Numărul companiilor care au participat la Ziua Porumbului în 2016 a ajuns la 14, fiecare alegând câte șase hibrizi din portofoliu. Au fost în total 84 de hibrizi, iar recoltarea s-a făcut în două repetiții. 13 hibrizi au avut producții de peste 9 tone/ha, iar 32 au avut producții între 8 și 9 tone/ha. Din punct de vedere al grupelor de maturitate, au fost hibrizi de la FAO 260, la FAO 600, majoritatea companiilor alegând hibrizi în intervalul 350-450 FAO.
Cea mai mare producție, de 9.800 kg/ha, a fost obținută de hibridul DKC 5141 (FAO 450) de la Monsanto. {i locul doi în topul producțiilor a revenit tot geneticii Monsanto, cu hibridul DKC 3969 (FAO 320), care a înregistrat 9.456 kg/ha, la umiditatea de 14%.
O stabilitate a producției s-a remarcat la Pioneer, toți cei șase hibrizi raportând producții de peste 9 tone/ha. Cel mai bine s-a clasat P9537 (FAO 350), cu 9.358 kg/ha, urmat de P0023 (FAO 410), cu 9.317 kg/ha. „Patru dintre hibrizi sunt din grupe de maturitate FAO 330-430, iar în România hibrizii din acest interval de maturitate ocupă 55% din suprafață. Această gamă foarte timpurie este una de compromis. În momentul în care România va avea sistem de irigații, se va trece la maturități de 450-500 FAO, care aduc alte producții”, spune Jean Ionescu, director general Pioneer România.
S-au întâmplat și incidente, cum este cazul Kamparis, propus de KWS Semințe. Producția obținută la Orezu a fost de numai 6.113 kg/ha, deși restul hibrizilor aduși de companie au avut producții între 7.691 kg/ha (Konfites - FAO 460) și 8.907 kg/ha (Kinemas - FAO 350). „Kamparis este un hibrid nou lansat în portofoliul KWS și a fost în top 5 dintre cei mai vânduți în România. Avem rezultate foarte bune cu el”, a explicat Adriana Popteanu, reprezentant KWS Semințe. {i Nicolae Sitaru a explicat că producția mică este un incident: „Îl am și eu în cultură; și cu rezultate bune. Este posibil ca hibridul să nu fi fost suficient de uscat și să nu se fi bătut bine la recoltat”.
Cea mai mică producție, de 4.900 kg/ha a fost înregistrată de hibridul MAS 70 F (FAO 600). Explicația vine din faptul că anul 2016, fiind unul dificil, a favorizat producții mai mari pentru hibrizii mai timpurii.

 ziua-porumbului-2Click pe poza pentru galerie!

Prezențe noi
La ediția din acest an au fost două companii noui: Donau Saat și AS Hibridi. În ambele cazuri, producțiile au fost promițătoare. Spre exmplu, 4 din cei 6 hibrizi propuși de Donau Saat au adus producții de peste 8 tone/ha. „Suntem mulțumiți pentru prima participare și pentru că suntem în lista scurtă de opțiuni pentru primăvara următoare. Față de Austria, performanțele sunt diferite, la fel și lista de produse”, spune Alina Volintiru, director de marketing și vânzări la Donau Saat.
Pentru AS Hibridi, companie din Serbia, producțiile au fost mai reduse, între 6.777 și 7.697 kg/ha, dar este mulțumitor pentru primul an. „Dacă erau densități mai mici, aveam producții mai bune. Vom face corecții anul următor”, spune Emilian Lotreanu, reprezentant AS Hibridi în România.

Cercetarea autohtonă a lipsit în câmpurile Elsit
Au fost remarcate și minusuri la Ziua Porumbului. Una dintre cele mai mari absențe a fost cercetarea românească, nici unul dintre institutele de cercetări autohtone nefiind prezent. „Mă surprinde absența INCDA Fundulea, un institut de referință pentru cercetarea românească”, s-a exprimat Achim Irimescu. În schimb, cercetarea privată, prin Procera România, a adus spre testare 6 hibrizi de porumb, iar producțiile obținute au variat între 6.400 și 7.800 kg/ha. „Agricultorii trebuie să se pregătească pentru noi provocări în ceea ce privește schimbările climatice, dar cred că fără sprijinul serios al cercetării nu vor reuși. Trebuie să facem ceva pentru cercetare, pentru a veni în sprijinul producătorilor. Din păcate, cercetarea din România a ajuns să fie sub nivelul producătorilor performanți”, a spus Achim Irimescu. Ministrul Agriculturii a ținut să explice și care este cauza, respectiv situația critică a cercetării din România: suprafețele de la institutele de cercetări au scăzut de la 390.000 ha la 30.000 ha, numărul cercetătorilor s-a redus de la 3.000 la 300.
Dacă cercetarea din România nu a fost prezentă, cea din Republica Moldova și-a prezentat rezultatele, și încă unele foarte bune. Institutul de la Porumbeni, venit pentru al treilea an la Ziua Porumbului, a adus 6 hibrizi, dintre care Porumbeni 458 MRF (FAO 450) a avut producții de 9.066 kg/ha.

 ziua-porumbului-1Click pe poza pentru galerie!

PROPUNERI PENTRU UN SISTEM DE IRIGAȚII FUNCȚIONAL
România are cea mai mare suprafață cultivată cu porumb din Europa, dar randamentele sunt sub cele ale fermierilor europeni. Nu numai cercetarea este responsabilă pentru a crește performanța, ci și existența unui sistem de irigații. Ca propunere, Achim Irimescu ia în calcul varianta lacurilor de acumulare, după modelul existent în Turcia. „Trebuie să stabilim un nou sistem privind irigațiile. Nu este normal să lăsăm apa să se adune și apoi să o pompăm pe sistemul de irigații. Turcia are obiectiv să facă 1.000 de lacuri de acumulare, pentru a iriga cu costuri minime; și în 3 ani au făcut 200 de lacuri. Sunt deja o serie de lacuri la nivelul țării care ar trebui preluate de MADR. Costă să le decolmatăm, dar reprezintă o sursă de apă. Dacă politicul nu se așază la masă și nu ia măsuri serioase pe etape, să refacem lacurile, să construim noi lacuri, ne vom plânge și peste zece ani că nu avem sistem de irigații. Sunt convins că sistemul anterior de irigații nu este viabil și nu va da rezultate”, a explicat Achim Irimescu.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 18 (179) din 15-31 octombrie 2016

Vizualizat: 410 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

Cosul cu lavanda IPSO Agricultură la Agraria 2017 MEWI la Agraria 2017
Sezon agricol 2017

Cum apreciaţi startul noului sezon agricol 2017?