CONCURSUL ABONATULUI 2017
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Agronova: 1000 euro câștig la hectarul de lucernă

Publicat: 16 octombrie 2016 - 00:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ferma Agronova deține una dintre cele patru fabrici de uscare și balotare a lucernei existente în România. O investiție de aproximativ trei milioane de euro. Acum Agronova reușește să vândă balotul de lucernă la export cu 185 euro. Afacerea este profitabilă și pentru că ferma dispune de toate verigile lanțului de producție: cultura de lucernă, utilajele de cosit și de transport, precum și fabrica de uscare. La finalul ciclului de producție, un hectar de lucernă aduce un profit de 1.000 de euro.

Divulgarea secretelor unei afaceri poate fi păguboasă, însă la Agronova Gura Padinii, județul Olt, specialiștii au fost deschiși să-și prezinte cea mai profitabilă cultură din cadrul fermei, alături de lanțul de procesare și de valorificare. Ferma are în administrare 7.000 ha de teren, din care 4.000 ha sunt irigate. În total, 1.350 ha sunt cultivate cu lucernă, iar 1.150 ha sunt irigate. „Cea mai mare parte a suprafeței de lucernă este semănată la sfârșitul lui 2013, după care au urmat suprafețe mai mici, semănate atât toamna, cât și primăvara. 45% din suprafața cu lucernă este semănată pe terenuri nisipoase, cu humus sub 5%. În primăvara lui 2017 vrem să mărim cu 200 ha suprafața de lucernă. Vrem să ajungem la 2.000 ha de lucernă în câțiva ani”, spune Sorin Stănescu, inginerul horticol al Agronova.

Tehnologia unei culturi profitabile
La sfârșitul lunii septembrie, când am vizitat solele de la Agronova, lucerna se cosea a cincea oară în acest an. „Sperăm să ajungem la coasa a șaptea”, a spus Alin Dida, administratorul Agronova. Cositul se face până aproape de 25 octombrie, în funcție de cum este vremea. „Ne oprim cu cositul la temperaturi de 4-5 grade, nu intrăm cu lucerna mai mare de 25-30 cm în iarnă”, spune Sorin Stănescu.
În cultură sunt folosite trei varietăți de lucernă din Spania, una de la Maisadour și una de la Pioneer. „S-a evidențiat soiul Victoria de la Semillas Fito din Spania. Are două etaje de frunze trifoliate în plus”, a explicat Sorin Stănescu.
Din punct de vedere al fertilizării, fosforul și potasiul sunt administrate înainte de discuit. „Am folosit 500-600 kg de îngrășământ complex 18:46:0, fosforul este important pentru nodozitățile de la lucernă. Ultima trecere înainte de semănat o facem cu combinatorul. Semănatul se face cu semănători de păioase. Am încercat ca fertilizarea de bază să o facem o singură dată, prin încorporare. În vegetație am venit doar cu azot. După cea de-a doua coasă începem să fertilizăm cu câte 100-125 kg de azotat de amoniu. Folosim azotat de amoniu după fiecare coasă, până la a cincea coasă, ca să forțăm planta să producă. Cosim la 27-30 de zile”, a adăugat Sorin Stănescu.

Irigațiile sunt indispensabile
Succesul culturii de lucernă vine și din utilizarea irigațiilor. Se folosesc pivoții de irigații. Se udă cu o normă de 30 l/mp, iar un pivot udă 400 ha. Reușește să facă o tură completă în 7 zile. Din cauza pivotului de irigații, toate lucrările în lanul cu lucernă se fac în cerc.
„Se obțin 24-25 tone/ha de masă verde, din care rezultă 4,5 tone de fân pe hectar. La coasa a cincea avem un nivel de proteină de 18%, asta înseamnă calitatea I. La lucerna calitatea II, proteina este 16%. Din prima coasă scoatem și baloți cu proteină 14-15%. Dar 85% din lucerna pe care o avem are calitatea I”, a asigurat Sorin Stănescu. Având în vedere că aproape jumătate din suprafața cu lucernă este situată pe soluri nisipoase, „se constată o diferență de la 2 la 4 tone între lucerna pe nisip și cea pe sol normal”, a precizat Alin Dida.

 

Pablo Rodirguez SaezClick pe poza pentru galerie!

Fabrica funcționează la 35% din capacitate
De pe câmp, lucerna ajunge la fabrica de uscare și de balotare, investiție făcută de Agronova în 2014. În utilaje s-au investit două milioane de euro, iar construcția platformei și a locației a mai costat încă un milion de euro, în întregime din fonduri proprii. „Este o investiție productivă, care se autoamortizează. Am estimat o perioadă de amortizare de șapte ani, dar la cum merge, vom reuși să amortizăm mai devreme”, ne-a spus Pablo Rodriguez Saez (foto), administratorul fabricii de uscare și balotare. Cu o stație asemănătoare se mai pot lăuda doar alți trei mari producători din România: Agricost din Insula Mare a Brăilei, Maria Trading din județul Călărași și Interagro din județul Teleorman. Momentan, nu se mai pune problema investițiilor ulterioare în această fabrică, având în vedere că încărcătura ei nu este de sută la sută. „Fabrica are capacitate de 30.000 tone, noi procesăm 12.000 tone. Suntem la 35 la sută din capacitate”, ne-a lămurit Alin Dida.

Umiditatea optimă păstrării îndelungate
Fabrica este împărțită în trei linii de lucru: linia pentru deshidratarea lucernei, linia de balotare și linia de formare a peleților.
„Astfel putem avea două produse diferite pe platformă. Peleții sunt folosiți tot pentru noi, pentru uscarea lucernei”, a precizat Pablo Rodriguez Saez.
Din câmp, lucerna vine tăiată la 10 cm, cu o umiditate de 35-40%, iar scopul procesului de deshidratare este de a păstra întreg aparatul foliar al plantei și de a reduce umiditatea la 12 la sută. „La această umiditate, nu apare mucegai și balotul poate sta un an-doi fără probleme. Dacă umiditatea trece de 13-14 la sută, balotul mucegăiește, dar în trei luni. Pe aceasta o pot vinde la clienții care o consumă repede, până în trei luni”, a explicat Pablo Rodriguez Saez. Procesul de uscare durează 10-12 minute, dar durata operațiunii depinde de viteza transportoarelor și de umiditatea inițială.
Cuptorul pentru uscarea lucernei funcționează pe bază de peleți, pentru a menține temperaturi constante. „Peleții sunt din resturi vegetale. Practic se valorifică toate resturile vegetale din fermă. Iarna încercăm să facem un stoc de combustibil. De la prima coasă, fabrica funcționează non-stop. Capacitatea de procesare este la 14-15 tone/oră, dar depinde de umiditatea cu care vine din câmp. Umiditatea ideală este de 35 la sută”, a mai spus administratorul fabricii. Se folosesc 600 kg de peleți pentru uscarea unei cantități de 12-13 tone de lucernă/oră.
Din fluxul de procesare, rezultă baloți de doi metri cubi, care au 800 kg fiecare. „La o coasă, noi facem între 2,8 și 3,2 tone de fân/ hectar. Înseamnă 3-4 baloți/hectar”, a calculat Pablo Rodriguez Saez.

Ținta este vânzarea pe piața internă
90 la sută din producția obținută la Agronovae merge la export, iar umiditatea baloților este de 12 la sută. Anul acesta baloții au mers în Abu Dhabi, iar anul trecut au ajuns în Liban, Kuweit, Dubai, Arabia Saudită, China. În plus, o parte din peleții produși au ajuns în Grecia.
Prețul pentru export este de 180-185 euro/tona de fân, la calitatea I, cu proteină de 18%. „Pentru baloții de calitatea II, prețul scade cu 25 euro/tonă”, a lămurit Pablo Rodriguez Saez.
Deși prețul este ridicat, pe piața externă sunt doar șase clienți mari, iar dependența față de clienții foarte mari implică riscuri pe măsură. „Prețul pe piața internă este de 145 euro/balot. Se pierd banii la vânzarea pe piața internă, dar prefer să vând aici, că am clienții mai aproape. Momentan, piața internă nu poate să înghită această cantitate de lucernă. Fermele zootehnice, mai ales cele către care vindem noi, nu-și pot asuma prețul la care noi vindem. Visul meu este să vindem întreaga producție pe piața internă. Așa aș scăpa de clienții mari. Sunt buni, dar când nu mai cumpără, eu rămân cu producția. Iar ca să vând 15.000 tone pe piața internă, îmi trebuie cinci ani”, a estimat Pablo Rodriguez Saez.
O soluție ar fi investiția într-o fermă zootehnică, care ar putea valorifica mai bine lucerna produsă la Gura Padinii, dar lipsește forța de muncă, iar prețul cărnii este mic.

 

INVESTIȚII PE PROFIT, DAR ÎNCĂ NEAMORTIZATE
La partea de recuperare a invesțiilor de trei milioane de euro în fabrica de uscare și balotare a lucernei și cea de două milioane de euro pentru irigații, Agronova încă este în așteptare. Cu toate acestea, cultura de lucernă, la 185 euro/tona de fân, aduce cel mai bun profit: „costurile sunt de 1.000-1.200 euro în primul an, apoi în anul al doilea facem tratament cu fungicid și aplicăm îngrășăminte, cu costuri totale de 200-300 euro/an. Cu tot cu irigații și mecanizare ajungem la un cost de 600 euro/an. Dacă obținem 12 tone/ha de materie uscată, rezultă că din al doilea an până în al cincilea se câștigă 1.000 euro/ha”, a calculat Alin Dida.

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 18 (179) din 15-31 octombrie 2016

Vizualizat: 5550 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

BRÂNZA LUI VODĂ

BRÂNZA LUI VODĂ

Cășăria Petruvio este o manufactură înfiinţată în 2015, care produce brânză artizanală gourmet după reţete româneşti cu tradiţie, păstrate din generaţie în generaţie, încă de la 1600. Gustul, cremozitatea şi textura deosebite au făcut ca această brânză autohtonă să înnobileze mesele domnitorilor români de la Vodă Radu Mihnea, până la Vodă Ioan Cuza. De aici i se trage numele de "Brânza lui Vodă", spune producătorul.

reporter: Nicoleta Dragomir
operator imagine si montaj: Claudiu Borobei

LAPTE DE MĂGĂRIŢĂ DE LA STÂNĂ Naturevo - noi provocări tehnologice Trasabilitatea laptelui la Agrocomplex Lunca Paşcani
Prioritatea nr.1 in ferma mea

Care e prioritatea numarul 1 in ferma dumneavoastra?