ForumSus, în deal, mi-e stâna şi mi-e casa...
Crescător cu turmă de ţurcaneGlumeţ, dar harnic
Sandor Kovacs, în vârstă de 40 de ani, este proprietarul unei stâne de oi de toată frumuseţea. Cadrul natural în care este amplasată stâna, precum şi simplitatea şi bunul gust al construcţiilor, te fac să-ţi doreşti, orăşean fiind, măcar o mică vacanţă în acele splendide locuri.
Sandor este un cioban jovial, gata mereu să spună o glumă sau să istorisească o păţanie cu lupi sau urşi, evenimente pe care le trăieşte frecvent la stână. Dar în spatele aerului vesel se ascunde un temperament de om muncitor, care, indiferent de greutăţi, merge înainte.
A început oieritul cu trei oi şi un berbec în 1987. Acum are un efectiv de patru sute de ovine, din care 320 oi mame, rasa Ţurcană.
La stână are un generator de curent şi patru fântâni, care-i sigură necesarul de apă. Are 60 de hectare de teren proprietate personală şi 30 de hectare luate în arendă. Păşunile sale nu sunt stropite decât de ploia care cade din cer.
Totul e natural. Nimic chimic nu atinge stâna lui Sandor. Laptele muls manual este făcut caş, iar acesta este vândut la un magazin din Târgu Mureş.
Problema numărul unu pe care o are Sandor, ca de altfel majoritatea crescătorilor de ovine, este valorificarea mieilor. Sandor îi vinde pe unde apucă.
La piaţă, de Paşte, la intermediari, ba odată chiar un arab, cumpărător direct, i-a trecut pragul pentru a-i cumpăra mieii. Este ajutat la treburile stânei de trei ciobani şi de familie, soţia şi cei trei copii ai lor.
Munceşte din zori până-n seară, dar are satisfacţia că face ceea ce îi place şi că trăieşte bine de pe urma muncii depuse.
Turma lui Sandor arată impecabil, păşunile la fel. Cei şapte câini care asigură paza la stână sunt şi ei nişte exemplare deosebite. „Câinii sunt foarte importanţi la o stână. Trebuie să fie şi impunători ca prezenţă, dar şi eficienţi. Cu dulăii mei nu mi-e frică nici de lupi, şi nici de urs”, ne spune Snador, mângâindu-şi cu drag patrupedele.
Birocraţia i-a încurcat socotelile
De când ţara noastră a intrat în UE, Sandor ştie că trebuie să respecte nişte reguli noi. Dar nu vede modalitatea prin care poate să facă asta. A încercat să acceseze un program Sapard, dar din cauza faptului că nu are intabulat tot terenul pe numele lui, nu a reuşit.
S-a lovit de barierele birocratice, care l-au plimbat de la un serviciu la altul şi l-au făcut să renunţe. Cel puţin pentru moment. Intenţionează totuşi, ca pe viitor, să acceseze un program de finanţare pentru modernizarea stânei.
De asemenea, a depus cerere pentru brevetarea caşului pe care-l face drept produs tradiţional. A absolvit şi un curs de prelucrare a laptelui, organizat de OJCA Mureş.
Cu acest curs şi cu faptul că are peste trei sute de capete, a reuşit să se încadreze la subvenţia pentru exploataţii agricole. „Înainte, câştigul ciobanului a fost mielul. Anul trecut a fost subvenţia. Să vedem ce o să fie anul acesta”, se întreabă Sandor.
Greu cu mentalitatea oamenilor...
De o lună de zile, Sandor face parte din Asociaţia Regională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine de pe Valea Nirajului şi Valea Târnavei. În asociaţie este primit orice crescător care are cel puţin 25 de caprine sau 50 de ovine.
Momentan, nu este definitivat numărul de membri, dar planurile de viitor sunt clar stabilite. Asociaţia îşi propune înfiinţarea unei fabrici de procesare a laptelui şi obţinerea unui brand de renume.
De asemenea, se intenţionează şi achiziţionarea unor linii de abatorizare mobile, care să treacă pe le toţi oierii şi, în momentul în care se adună o cantitate suficientă de carne, aceasta să fie livrată direct unor beneficiari, eliminându-se astfel paguba produsă de intermediari.
Un alt scop declarat este realizarea unei baze de date computerizată, care să indice permanent efectivele dispuse pentru sacrificare, precum şi cantităţile de lapte livrate.
Totul va duce spre o negociere directă cu cumpărătorii şi spre o creştere a preţului pe care membrii asociaţiei îl vor obţine pentru produsele lor.
Dar, pentru că mereu există un dar, mai e de lucru la mentalitatea oamenilor. „Când vrea unul ceva, nu vrea altul. Nu reuşim încă să ne punem de acord în multe privinţe, dar sunt convins că, în final, oamenii vor înţelege că doar împreună ne putem impune punctul de vedere şi doar dacă suntem puternici putem să nu ne mai lăsăm jecmăniţi de bişniţarii care îşi însuşesc, fără muncă, aproape 50% din beneficiul nostru”, ne spune, cu optimism, Sandor Kovacs.
Articol publicat în revista Ferma nr. 09 (53) - octombrie 2007.
Articole corelate
Asociaţia Judeţeană de ovine şi caprine OVIS BANATIM Timiş a organizat, în... [ continuare ] Zootehnie
Atunci când ne hotărâm să utilizăm un plan de alăptare la viţelele sugare din rasele de lapte, ... [ continuare ]
Nivelul ureei din lapte ne ajută să estimăm indirect cantitatea şi calitatea proteinelor din raţia de hrană a ... [ continuare ]
La sate, urzica este o plantă apreciată din mai multe puncte de vedere. Odată cu venirea primăverii, e culeasă şi ... [ continuare ]
Răsfoind prin notiţele luate în urma vizitării fermelor acum mai bine de zece ani, am identificat un subiect ... [ continuare ]
Anul trecut, spre sfârşitul toamnei, mieii de lapte s-au vândut, în special pe piaţa italiană, ca ... [ continuare ]
În ultima zi a lunii martie a avut loc, la Miercurea Ciuc, primul simpozion pe tema creşterii bovinelor de carne ... [ continuare ]
În perioada 24-25 martie a.c., Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România ... [ continuare ]
M-am hotărât să scriu acest articol în urma unei vizite făcute în ferma unui crescător de vieri de reproducţie ... [ continuare ]
În ziua de 24 februarie a.c., în localitatea braşoveană Moeciu de Jos, Consiliul Director al Federaţiei Oierilor ... [ continuare ]
Apropiata sesiune de depunere a cererilor pentru CNDP ar putea fi testul de responsabilitate a asociaţiilor ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Creşterea taurinelor în fermele organice şi în conversie (II)
- Cât investim şi cât putem câştiga din creşterea păstrăvului
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Trifoiul alb (Trifolium repens)
- Cultura fasolei în sere şi în solariile calde
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Bunăstarea taurinelor din rasa Alb-albastră belgiană
- Pioneer: program de cercetare pentru lucernă
- "Ce ne dau albinele: asta avem şi din asta trăim"
Cele mai comentate azi
- Barabula e mai preţuită decât “mirabila sămânţă”
- Cum a „confiscat” ministrul Fuia un eveniment ştiinţific!
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Prima microfermă de găini ouătoare „free range”
Abonare Newsletter
Poza zilei
Flori de primăvarăForum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole