Sistem asociativ pentru creşterea viţelelor de reproducţie

 
 
1 2 3 4 5
Zootehnie, 30 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
Diagrama partenerilor şi asociaţilor Dairy Progeny Management

• Afacere în stil american



În perioada iunie 2000 - mai 2001 am avut ocazia să muncesc în SUA, într-o afacere relativ nouă şi acolo: creşterea viţelelor de reproducţie. Am lucrat într-o operaţiune care funcţiona asociativ, pentru creşterea viţelelor de reproducţie din rasele de lapte (95% Holstein) de la vârsta de 2-5 zile până la juninci cu 40-60 de zile înainte de fătare.

Organizaţia se numeşte Dairy Progeny Management, LLP şi este un parteneriat cu răspundere limitată între R&R Imdieke Farms şi un finanţator particular. Roger, fermierul cu care am lucrat, este partenerul principal al R&R Imdieke Farms, iar R&R Imdieke Farms este partenerul managerial al Dairy Progeny Management (DPM).

DPM încheie contracte de creştere a viţelelor de reproducţie cu fermele de vaci de lapte. Există două posibilităţi, fie crescătorul de vaci de lapte plăteşte către DPM o sumă de bani pe zi de creştere şi rămâne proprietarul animalului, fie DPM cumpără animalul de la ferma de vaci de lapte după care o revinde acesteia, cu condiţia ca identitatea animalului să fie păstrată.

DPM subcontractează creşterea animalelor unor crescători asociaţi, care asigură furajele, cazarea şi munca pentru animalele care sunt în custodia lor. În acest caz, R&R Imdieke Farms este la rândul său unul dintre cei cinci fermieri asociaţi cu care lucrează DPM (figura 1). DPM deţine doar animalele cumpărate de la fermierii de vaci de lapte şi un număr limitat de echipamente de birou. Ceilalţi patru crescători asociaţi, Butch, Warren, Randy şi Bob, sunt fermieri independenţi.

Misiunea DPM este de a creşte viţelele de reproducţie, exploatând la maxim potenţialul lor genetic, pentru a realiza un profit deopotrivă pentru fermele de vaci de lapte, crescătorii asociaţi şi DPM.
Fiecare dintre crescătorii asociaţi participă mai mult sau mai puţin la activităţile DPM, în funcţie de interesul şi abilităţile sale practice, disponibilul de pământ pentru producerea furajelor, disponibilul de locuri de cazare a animalelor şi resursele de forţă de muncă.

Acest lucru face ca fiecare crescător să se ocupe de o anumită fază de creştere a viţelelor. DPM supraveghează doar ca anumite standarde să fie îndeplinite de fiecare crescător pentru ca în final să se obţină animalele dorite. DPM şi crescătorii cad de comun acord asupra asigurării confortului, a stării de sănătate, a furajării animalelor, precum şi menţinerea evidenţelor în fiecare fermă. Aceste practici sunt formalizate prin contracte scrise. Conducerea oficială a evidenţelor este responsabilitatea DPM, iar comunicarea permanentă este crucială pentru a menţine programul reproductiv şi de vaccinare al animalelor.

 

Procesul de producţie

Mutarea animalelor dintr-o fermă în alta reprezintă veriga slabă a acestui sistem de producţie, dar s-a pus la punct un sistem ce permite ca acest lucru să se efectueze uşor şi care este însoţit de un program de vaccinare foarte strict aplicat.

1. Viţeii sugari sunt aduşi săptămânal în ferma lui Roger, unde la primire sunt cântăriţi şi trataţi, după care sunt cazaţi în boxe individuale amplasate în afara adăpostului. Ferma dispune de 100 de cuşti individuale. Tratamentul constă în injectarea i.m. a 2 ml de fier şi 2 ml de vitamina E şi seleniu şi s.c. a 2 ml de penicilină retard şi 1,5 ml de Micotil, precum şi administrarea intranazală de vaccin contra IBR.

În furajare se utilizează un substituent de lapte de foarte bună calitate care are inclus un coccidiostatic. Încă de la sosirea în fermă, viţeilor li se oferă la discreţie un calf starter de bună calitate şi apă. La vârsta de 30-35 zile majoritatea viţeilor sunt înţărcaţi. După o săptămână viţeilor li se oferă un furaj concentrat granulat, astfel că la vârsta de 40-45 zile viţeii sunt mutaţi în boxe colective în grupe de câte 6-7 capete. Aceste boxe sunt amplasate în fermele lui Roger şi Randy.

2. La vârsta de 3-4 luni viţeii sunt cântăriţi şi mutaţi la Warren unde stau până la vârsta de 7-8 luni. În funcţie de afluxul de viţei, vârsta de mutare de la Warren variază, deoarece acesta nu are decât 225 locuri de cazare, şi în plus nu are teren pentru bază furajeră, Warren cumpărând toate furajele necesare. Pentru a suplini această capacitate limitată de producţie Warren face toate transporturile de animale între fermele implicate în afacerea DPM, precum şi între DPM şi fermele de vaci de lapte. Atunci când Warren este prea plin viţelele sunt transferate la Roger.

3. De la Warren (Roger) viţelele sunt mutate în boxe de pregătire pentru montă la Roger sau la Butch. La sosire animalele sunt cântărite şi vaccinate. La vârsta de cca. 12 luni animalele sunt din nou cântărite, ocazie cu care se măsoară şi înălţimea la crupă pentru a verifica dacă sunt apte pentru admitere la reproducţie. Dacă sunt, atunci se mută într-o boxă specială pentru acest lucru.

4. Această boxă se află în ferma lui Randy. Viţele sunt însămânţate artificial de două ori cu material seminal de la taurii aleşi de către fermierii de vaci de lapte. Dacă nu rămân gestante după două IA, sunt mutate într-o boxă unde care vor fi montate de un taur autorizat. Din patru în patru săptămâni veterinarul vine şi face controlul gestaţiei. Viţelele confirmate gestante sunt marcate suplimentar în ureche cu un fluturaş colorat pentru a fi uşor de identificat. Cu ocazia controlului gestaţiei se face şi cântărirea animalelor şi măsurarea înălţimii la crupă.

5. În momentul confirmării gestaţiei viţelele sunt mutate în altă boxă la Randy, iar dacă este nevoie de mai mult spaţiu la Bob. Din acest moment majoritatea operaţiunilor sunt realizate şi trebuie doar ca animalele să crească şi să se menţină starea lor de sănătate. În această perioadă se acordă atenţie membrelor, ugerului şi a apariţiei unor posibile viţele nemontate. Cu 40-60 de zile înainte de fătare animalele sunt trecute prin răscol unde li se taie coada (dacă fermierul de vaci de lapte o cere) şi li se administrează vaccinurile.

Cu ocazia fiecărei mutări sau vaccinări a animalelor se completează un formular în care se trece numărul matricol şi operaţiunea efectuată. O copie din acest formular rămâne în ferma care dă animalul în custodie, una merge în ferma care primeşte animalul în custodie, şi una merge la DPM.
Poate că acest sistem nu este perfect, fiind influenţat de mulţi factori.

Factorul cel mai important de influenţă este însă omul. Fiecare crescător asociat trebuie să fie conştient că au un ţel comun şi anume să crească viţelele de reproducţie în mod profitabil pentru fiecare, astfel încât să maximizeze potenţialul genetic al acestora. Cheia cooperării între fermieri este comunicarea.

Să nu înţelegeţi cumva că între crescătorii asociaţi nu există disensiuni sau diferenţe de opinie, la care am asistat adesea în perioada de un an de zile petrecut împreună cu ei. Scopul comun tuturor - fiecare să câştige de pe urma creşterii viţelelor - îi menţine, însă, împreună.

De exemplu, Roger nu a fost niciodată mulţumit de dezordinea din ferma lui Randy. De câte ori ajungeam la Randy, Roger îmi atrăgea atenţia asupra acestui lucru. O dată l-am întrebat de ce continuă să-i trimită animale lui Randy, iar răspunsul a venit prompt şi fără ezitare, că nici un alt fermier din zonă nu poate obţine rezultatele pe care le obţine Randy. După un timp de „cercetare” am ajuns şi eu la aceeaşi concluzie. Randy era foarte dedicat animalelor şi spre exemplu, stătea toată noaptea să recolteze furajele în faza optimă, dacă era cazul.

Nu numai interesele erau comune acestor fermieri. Ei utilizau şi unele utilaje în comun. De exemplu, Randy şi Roger foloseau acelaşi camion de distribuit nutreţuri, deoarece fermele lor erau situate relativ aproape. Singura condiţie care s-a pus a fost că cel care îl strică îl şi repară.
Butch avea o remorcă pentru transportul animalelor pe care o utilizau toţi fermierii atunci când Warren era prea ocupat să facă transportul acestora. Fără nici o plată, doar cu condiţia ca remorca să „doarmă” acasă curată.

Acesta este „conceptul” asocierii, şi cred, motorul economiei americane. Am luat parte la multe întruniri ale crescătorilor de viţele de reproducţie din statul Minnesota, care sunt afiliaţi la o asociaţie naţională (Professional Dairy Heifer Growers Association), întruniri în care se discutau probleme de tehnologie, biosecuritate, reproducţie. De multe ori am văzut lupta acestora pentru piaţa de viţei, deoarece la nivelul anului 2001 industria laptelui nu era o afacere prea profitabilă în SUA.

Atunci l-am întrebat pe Roger de ce continuă să aibă legături, chiar şi cu colegii lui de breaslă cu care a avut chiar divergenţe. Răspunsul a fost „Noi, crescătorii de viţele din rasele de lapte, avem mai multe lucruri în comun decât în contradictoriu”.

Cred că asta este esenţa asocierii, a cooperării, şi anume ţelul comun, cu beneficii pentru toţi participanţii. Sună comunist?!

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Sistem asociativ pentru creşterea viţelelor de reproducţie
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Sistem asociativ pentru creşterea viţelelor de reproducţie
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 

Galerie de imagini

<
>
 
 
 

Articole corelate

Normarea producţiei de lapte
Zootehnie, 19 May 2010 - 13:00, 0 comentarii

Unul dintre cei mai importanţi factori de care trebuie să ţinem cont la stabilirea cerinţelor energetice şi... [ continuare ]

Criza se tratează cu bani!
Actualitate, 01 Jun 2010 - 14:00, 0 comentarii

Dar leacul european se atribuie selectiv, după legea românească... Hotărârea privind distribuirea sumei... [ continuare ]

În judeţul Neamţ,...
Afaceri Agricole, 28 Jun 2010 - 10:00, 0 comentarii

Bazele organizării şi implementării unui Program de Dezvoltare şi Exploatare a Taurinelor pentru Carne, pentru... [ continuare ]

“Zootehnia este o afacere...
Zootehnie, 28 Jun 2010 - 10:00, 0 comentarii

„Aici sunt casa şi viitorul meu...”

[ continuare ]
Bălţata Românească, la...
Dezvoltare rurala, 23 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii

Scriam în numărul trecut despre ferma de vaci de la Institutul Cartofului din Braşov, singura fermă de elită din... [ continuare ]

Zootehnie

Sistem asociativ pentru...
Ludovic Cziszter , 30 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
• Afacere în stil american [ continuare ]
Vacile preferă...
Simona EHMANN , 29 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Atunci când vorbim despre confortul vacilor de lapte, aducem frecvent în discuţie termenul ... [ continuare ]
Ovinele din rasa Romanov...
Ioan Pădeanu , 28 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
Şi În acest an, În perioada 3-6 iunie, la USAMV Timişoara, s-a desfăşurat o expoziţie Zootehnică cu ... [ continuare ]
Digestibilitatea furajelor...
Iacob CRĂCIUN , 26 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Din punct de vedere nutriţional, un furaj este caracterizat de conţinutul său nutritiv în substanţe ... [ continuare ]
Proiectarea structurii...
Ludovic Cziszter , 14 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul ... [ continuare ]
Managementul echilibrului... Ca de altfel în toate domeniile activităţii zootehnice, succesul performanţei fermelor de creştere şi ... [ continuare ]
Numărul de celule somatice...
Cornelia VINTILĂ , 12 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
În numărul trecut al revistei noastre am afirmat, cu argumente, că numărul de celule somatice din laptele muls ... [ continuare ]
Când investesc în ferma...
Ludovic Cziszter , 12 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ... [ continuare ]
Hrana caprelor în lactaţie
Sorin Octavian VOIA , 12 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Cerinţele nutriţionale ale caprelor în lactaţie sunt cele mai ridicate cantitativ şi calitativ, faţă de ... [ continuare ]
Am crescut porci într-o...
Ferma , 09 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Principalii indici urmăriţi în creşterea porcilor graşi au fost: • ingesta de nutreţ combinat; ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole