ForumRăvăşitul oilor la Bran
Oaie de BranÎn zilele de 29 şi 30 septembrie s-a desfăşurat la Bran o sărbătoare specifică oierilor - „Răvăşitul oilor”, altfel spus coborârea oilor de la munte şi împărţirea lor la proprietari.
Cu această ocazie s-a ţinut şi “Festivalul brânzei şi a pastramei”, într-o pitorească poiană situată la baza castelului Bran.
Sărbătoarea a fost organizată de Asociaţia crescătorilor de ovine şi caprine din judeţul Braşov, coordonată de Eugen Gonţea şi Primăria comunei Bran, condusă de primarul Gheorghe Hermeneanu.
Pastori... cu vechime
Păstoritul din zona Branului a făcut obiectul unor lucrări cu caracter etnografic şi social, fiind recunoscută drept un mare centru pastoral. Zona Branului este situată într-o regiune montană, mărginită de Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului, în sectorul nordic al Culoarului Rucăr-Bran şi se întinde pe o lungime de circa 16 km, în limitele administrative ale comunelor componente: Bran, Moieciu şi Fundata.
În Urbariul din anul 1820, se menţiona strict, pentru fiecare munte din această zonă, numărul de animale care pot păşuna, dovadă a grijii pe care locuitorii din această zonă o aveau pentru evitarea supraîncărcării păşunilor cu animale.
Brănenii au practicat cu precădere păstoritul pendulator, cu văratul în Munţii Bucegi şi în masivul Piatra Craiului şi iernatul în sat, dar şi un păstorit de transhumanţă, de către mocanii care deţineau circa patru-cinci mii de oi.
Ei au fost numiţi, prin îndeletnicirea lor păstorească, „Mocanii Moroieni”, care fraternizau cu „Mocanii Săceleni” şi cu „Mocanii Ţuţuieni”, din părţile Sibiului.
Brănenii şi transhumanţa
Sărbătoarea a început cu emisiunea radio în direct „Antena Satelor”, transmisă de la motelul Bran. La această emisiunea au participat cadre de conducere şi colaboratori de la DADR şi ANSVS Braşov şi circa 50 de crescători de oi din zonă.
Discuţiile s-au axat pe probleme legate de transhumanţa oilor, produse tradiţionale din lapte de oaie şi agroturism.
După o prezentare detaliată a implicaţiilor istorico-sociale ale transhumanţei, făcută de profesorul Ioan Prahoveanu, au urmat dezbateri aprinse.
Crescătorii şi-au exprimat nemulţumirea că pentru transhumanţă trebuie să obţină o autorizaţie, contracost, de la fiecare primărie de pe rută, demers care necesită mult timp şi mulţi bani.
După discuţie s-a conturat soluţia ca transhumanţa să fie şi la noi subvenţionată, cu 7 euro pe oaie, la fel ca şi în alte state europene, iar transportul oilor să se realizeze cu maşini specializate sau pe calea ferată.
Toţi crescătorii de oi prezenţi au susţinut că transhumanţa la munte implică mari riscuri, datorită creşterii numărului de urşi şi lupi, care devin tot mai agresivi, România fiind pe primul loc la cele două specii, situaţie care conduce treptat la depopularea oilor din munţi.
Produse tradiţionale din zona Branului
Discuţii interesante şi utile s-au purtat apoi pe tema produselor tradiţionale prelucrate în zonă, din lapte şi carne de oaie.
În Arhivele Naţionale, filiala Braşov, există numeroase documente care atestă că brânza de burduf, urda, caşul afumat, „bulzul de Bran” şi pastrama, au fost produse specifice satelor brănene.
În anul 1598, când Mihai Viteazu a trecut cu oştirile sale prin ţinutul Branului, a fost tratat cu păstrăv, „brânză de Bran” şi cu „frigărui de berbec”, foarte apreciate de delegaţia voievodală.
De-a lungul secolului al XIX-lea, Branul devenise cel mai important centru al vieţii pastorale. Mocanii de aici concurau cu mocanii săceleni şi mocanii ţuţuieni.
La începutul secolului al XX-lea, până în anul 1948, Branul deţinea monopolul privind şeptelul de oi, cai şi vaci. Mocanii moroieni, adică brănenii, deţineau cele mai multe târle de oi şi nenumărate stâni, ocupând munţii din Ţara Branului, Munţii Bucegi, Piatra Craiului şi munţii de pe Valea Prahovei.
Produsele tradiţionale specifice la brăneni au fost, sunt şi au tendinţa de menţinere şi în viitor, “brânza de burduf”, “urda dulce şi sărată”, “caşul afumat”, “telemeaua”, iar din carne “pastrama” şi “cârnaţii de oaie”.
Dintre aceste produse, cel mai cunoscut sortiment în ţară şi străinătate, este brânza de burduf conservată în coajă de brad, considerată o delicatesă.
Deşi aceste produse au căutare, toţi crescătorii de oi au fost de acord că pentru o şi mai bună valorificare a laptelui de oaie, în caşcavaluri superioare şi produse acidulate (iaurt, chefir), trebuie să mulgă mecanic oile şi să-şi facă brânzării conform normelor europene.
Majoritatea primăriilor din zonă şi din ţară însă au închiriat păşunile comunale numai pe un an, ori pentru a face o investiţie costisitoare într-o brânzărie modernă este nevoie ca aceste contracte de închiriere să se încheie pe cel puţin 10 ani, situaţie care ar conduce şi la întreţinerea şi la ameliorarea păşunilor.
Vânzări de mii de kilograme
În cursul zilei de 30 septembrie a fost organizată şi o expoziţie de ovine în care s-au prezentat exemplare performante de oi Ţurcană şi Ţigaie, cele mai frumoase fiind premiate.
De o amploare deosebită s-a bucurat însă prezentarea şi vânzarea de brânzeturi şi pastramă de oaie. Într-o atmosferă de veselie susţinută de ansambluri folclorice locale şi solişti de muzică populară, cei peste zece mii de participanţi au cumpărat mii de kilograme de brânză (20 lei/kg) şi pastramă (18 lei/kg).
Am plecat din zona Branului cu sentimentul că locuitorii de aici ştiu şi să muncească, şi să se distreze, şi să-şi dezvolte afacerile.
Articol publicat în revista Ferma nr. 09 (53) - octombrie 2007.
Cu această ocazie s-a ţinut şi “Festivalul brânzei şi a pastramei”, într-o pitorească poiană situată la baza castelului Bran.
Sărbătoarea a fost organizată de Asociaţia crescătorilor de ovine şi caprine din judeţul Braşov, coordonată de Eugen Gonţea şi Primăria comunei Bran, condusă de primarul Gheorghe Hermeneanu.
Pastori... cu vechime
Păstoritul din zona Branului a făcut obiectul unor lucrări cu caracter etnografic şi social, fiind recunoscută drept un mare centru pastoral. Zona Branului este situată într-o regiune montană, mărginită de Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului, în sectorul nordic al Culoarului Rucăr-Bran şi se întinde pe o lungime de circa 16 km, în limitele administrative ale comunelor componente: Bran, Moieciu şi Fundata.
În Urbariul din anul 1820, se menţiona strict, pentru fiecare munte din această zonă, numărul de animale care pot păşuna, dovadă a grijii pe care locuitorii din această zonă o aveau pentru evitarea supraîncărcării păşunilor cu animale.
Brănenii au practicat cu precădere păstoritul pendulator, cu văratul în Munţii Bucegi şi în masivul Piatra Craiului şi iernatul în sat, dar şi un păstorit de transhumanţă, de către mocanii care deţineau circa patru-cinci mii de oi.
Ei au fost numiţi, prin îndeletnicirea lor păstorească, „Mocanii Moroieni”, care fraternizau cu „Mocanii Săceleni” şi cu „Mocanii Ţuţuieni”, din părţile Sibiului.
Brănenii şi transhumanţa
Sărbătoarea a început cu emisiunea radio în direct „Antena Satelor”, transmisă de la motelul Bran. La această emisiunea au participat cadre de conducere şi colaboratori de la DADR şi ANSVS Braşov şi circa 50 de crescători de oi din zonă.
Discuţiile s-au axat pe probleme legate de transhumanţa oilor, produse tradiţionale din lapte de oaie şi agroturism.
După o prezentare detaliată a implicaţiilor istorico-sociale ale transhumanţei, făcută de profesorul Ioan Prahoveanu, au urmat dezbateri aprinse.
Crescătorii şi-au exprimat nemulţumirea că pentru transhumanţă trebuie să obţină o autorizaţie, contracost, de la fiecare primărie de pe rută, demers care necesită mult timp şi mulţi bani.
După discuţie s-a conturat soluţia ca transhumanţa să fie şi la noi subvenţionată, cu 7 euro pe oaie, la fel ca şi în alte state europene, iar transportul oilor să se realizeze cu maşini specializate sau pe calea ferată.
Toţi crescătorii de oi prezenţi au susţinut că transhumanţa la munte implică mari riscuri, datorită creşterii numărului de urşi şi lupi, care devin tot mai agresivi, România fiind pe primul loc la cele două specii, situaţie care conduce treptat la depopularea oilor din munţi.
Produse tradiţionale din zona Branului
Discuţii interesante şi utile s-au purtat apoi pe tema produselor tradiţionale prelucrate în zonă, din lapte şi carne de oaie.
În Arhivele Naţionale, filiala Braşov, există numeroase documente care atestă că brânza de burduf, urda, caşul afumat, „bulzul de Bran” şi pastrama, au fost produse specifice satelor brănene.
În anul 1598, când Mihai Viteazu a trecut cu oştirile sale prin ţinutul Branului, a fost tratat cu păstrăv, „brânză de Bran” şi cu „frigărui de berbec”, foarte apreciate de delegaţia voievodală.
De-a lungul secolului al XIX-lea, Branul devenise cel mai important centru al vieţii pastorale. Mocanii de aici concurau cu mocanii săceleni şi mocanii ţuţuieni.
La începutul secolului al XX-lea, până în anul 1948, Branul deţinea monopolul privind şeptelul de oi, cai şi vaci. Mocanii moroieni, adică brănenii, deţineau cele mai multe târle de oi şi nenumărate stâni, ocupând munţii din Ţara Branului, Munţii Bucegi, Piatra Craiului şi munţii de pe Valea Prahovei.
Produsele tradiţionale specifice la brăneni au fost, sunt şi au tendinţa de menţinere şi în viitor, “brânza de burduf”, “urda dulce şi sărată”, “caşul afumat”, “telemeaua”, iar din carne “pastrama” şi “cârnaţii de oaie”.
Dintre aceste produse, cel mai cunoscut sortiment în ţară şi străinătate, este brânza de burduf conservată în coajă de brad, considerată o delicatesă.
Deşi aceste produse au căutare, toţi crescătorii de oi au fost de acord că pentru o şi mai bună valorificare a laptelui de oaie, în caşcavaluri superioare şi produse acidulate (iaurt, chefir), trebuie să mulgă mecanic oile şi să-şi facă brânzării conform normelor europene.
Majoritatea primăriilor din zonă şi din ţară însă au închiriat păşunile comunale numai pe un an, ori pentru a face o investiţie costisitoare într-o brânzărie modernă este nevoie ca aceste contracte de închiriere să se încheie pe cel puţin 10 ani, situaţie care ar conduce şi la întreţinerea şi la ameliorarea păşunilor.
Vânzări de mii de kilograme
În cursul zilei de 30 septembrie a fost organizată şi o expoziţie de ovine în care s-au prezentat exemplare performante de oi Ţurcană şi Ţigaie, cele mai frumoase fiind premiate.
De o amploare deosebită s-a bucurat însă prezentarea şi vânzarea de brânzeturi şi pastramă de oaie. Într-o atmosferă de veselie susţinută de ansambluri folclorice locale şi solişti de muzică populară, cei peste zece mii de participanţi au cumpărat mii de kilograme de brânză (20 lei/kg) şi pastramă (18 lei/kg).
Am plecat din zona Branului cu sentimentul că locuitorii de aici ştiu şi să muncească, şi să se distreze, şi să-şi dezvolte afacerile.
Articol publicat în revista Ferma nr. 09 (53) - octombrie 2007.
Articole corelate
Sus, în deal, mi-e stâna...
Sunt oameni care au o chemare aparte spre un anumit domeniu. Pe unul dintre ei l-am întâlnit în Şardul Nirajului,... [ continuare ]
Sunt oameni care au o chemare aparte spre un anumit domeniu. Pe unul dintre ei l-am întâlnit în Şardul Nirajului,... [ continuare ] Zootehnie
Hrănirea automată cu...
Super Farm Land vă prezintă o soluţia practică pentru administrarea automată a laptelui la miei şi iezi. ... [ continuare ]
Super Farm Land vă prezintă o soluţia practică pentru administrarea automată a laptelui la miei şi iezi. ... [ continuare ]Altfel de calcule în ferma...
În sistemele moderne de creştere a suinelor, primul produs cuantificabil valoric este purcelul înţărcat, ... [ continuare ]
În sistemele moderne de creştere a suinelor, primul produs cuantificabil valoric este purcelul înţărcat, ... [ continuare ]Ciobănescul Mioritic -...
Alături de alte rase de animale de interes zootehnic, România se poate mândri şi cu cele patru rase ... [ continuare ]
Alături de alte rase de animale de interes zootehnic, România se poate mândri şi cu cele patru rase ... [ continuare ]Reducerea azotului din...
Fermele de păsări cu creştere intensivă pot constitui surse importante de efluenţi cu azot, fosfor şi ... [ continuare ]
Fermele de păsări cu creştere intensivă pot constitui surse importante de efluenţi cu azot, fosfor şi ... [ continuare ]În 2011, statul ia...
În ultima lună a anului, crescătorii de ovine şi caprine nu primiseră, încă, acea brumă de subvenţie ... [ continuare ]
În ultima lună a anului, crescătorii de ovine şi caprine nu primiseră, încă, acea brumă de subvenţie ... [ continuare ]Un nou aşternut adânc...
Răspunsul fermierilor la întrebarea: “Care este cel mai bun sistem de întreţinere a vacilor la ... [ continuare ]
Răspunsul fermierilor la întrebarea: “Care este cel mai bun sistem de întreţinere a vacilor la ... [ continuare ]Genetica WWS, premiată la...
Felicităm atât participanţii, cât şi câştigătorii celei de-a XVI-a ediţii a Expoziţiei IndAgra ... [ continuare ]
Felicităm atât participanţii, cât şi câştigătorii celei de-a XVI-a ediţii a Expoziţiei IndAgra ... [ continuare ]Costeşti: Festivalul oilor 
Crescătorii de ovine din Transilvania, şi nu numai, au aşteptat cu un viu interes expoziţia de ovine de la ... [ continuare ]
Crescătorii de ovine din Transilvania, şi nu numai, au aşteptat cu un viu interes expoziţia de ovine de la ... [ continuare ]Vierul PIC 426 Performer,...
Ca de fiecare dată la evenimentele organizate anual, echipa PIC România a prezentat, în cadrul ... [ continuare ]
Ca de fiecare dată la evenimentele organizate anual, echipa PIC România a prezentat, în cadrul ... [ continuare ]DEL-CA-MAG: 100% natural -...
Deţinătorii de ferme de vaci de lapte şi de viţei, dar şi de pui de carne, au acum la îndemână un ... [ continuare ]
Deţinătorii de ferme de vaci de lapte şi de viţei, dar şi de pui de carne, au acum la îndemână un ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- E criză grea în cercetare
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Noile tractoare TAG
- Rase performante de iepuri: Californian
- Pregătiţi-vă din timp pentru sezonul rece!
- Sarea în bucatele taurinelor
- Cum putem prepara păstrăvul?
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
Cele mai comentate azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
- MĂSURA 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- MAZĂREA FURAJERĂ (Pisum arvense)
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- „Eficienţă” maximă în accesarea fondurilor FEADR
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(10/2/2012 19:36:56)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
- PEDIGRIU.RO - REGISTRE GENEALOGIGE online(5/2/2012 20:15:2)
- Romania poate exporta carne de porc si produse(5/2/2012 11:38:49)
- Merita o investitie in cresterea bovinelor(2/2/2012 14:32:35)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVa multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
SCAPA de ambalaje!
E criză grea în cercetare
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Energie cu panouri solare
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Fiţi independent energetic!
Mai multe Tehnologii Agricole
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole