Proiectarea structurii efectivului într-o fermă de vaci de lapte

Categorii de producţii

Atât dimensionarea fermei, cât şi planificarea furajării şi a costurilor de producţie şi a veniturilor dintr-o fermă de exploatare a vacilor pentru lapte, depind de structura efectivului de animale, pe categorii de producţie.

În creşterea bovinelor se folosesc următoarele categorii de producţie: vaci de lapte, care la rândul lor pot fi împărţite în vaci aflate în lactaţie sau în repaus mamar, viţei în vârstă de 0-3 luni, viţei în vârstă de 3-6 luni, tineret femel în vârstă de 6-12 luni, tineret femel în vârstă de 12-18 luni, tineret femel montat în vârstă de 18-21 luni, juninci, tineret mascul la îngrăşat, de diferite vârste, în funcţie de tehnologia de îngrăşare folosită, vaci la recondiţionat.

Înainte de a discuta despre structurarea unui efectiv de taurine dintr-o fermă, în raport cu categoriile menţionate anterior, trebuie să definim câţiva termeni. Este vorba despre modul de asigurare a tineretului taurin de înlocuire şi despre dinamica efectivului total de taurine.

Asigurarea tineretului de înlocuire

Dacă tineretul taurin femel de înlocuire se creşte în ferma proprie, atunci sistemul se numeşte fermă cu circuit închis. Dacă se cumpără tineretul femel pentru înlocuirea vacilor reformate atunci sistemul poartă denumirea de fermă cu circuit deschis. În fermele cu circuit închis, surplusul de viţele care există la un moment dat, se poate valorifica fie ca viţele, juninci, vaci primipare sau se pot însămânţa cu material seminal de la rasele de carne şi valorificate pentru producţia de carne împreună cu viţeii lor.

Tăuraşii care nu se reţin pentru reproducţie, se pot îngrăşa în fermă sau se pot vinde pentru carne, la diferite vârste şi greutăţi, în funcţie de cererea pieţii. Vacile reformate se pot îngrăşa în fermă sau se pot vinde fermelor de îngrăşare specializate.

În fermele cu circuit deschis, ponderea cea mai mare din efectivul fermei îl deţine categoria vaci de lapte. Viţelele sunt reţinute în fermă până la vârsta de 7 zile (perioada colostrală). Ele pot fi vândute sau transferate unor ferme specializate în creşterea viţelelor de reproducţie. În cazul în care se vând, ferma le va cumpăra înapoi, cel mai probabil cu circa 2-3 luni înainte de fătare. Dacă se transferă, atunci ferma de exploatare a vacilor de lapte va plăti costurile de creştere a viţelelor până la returnare. Tăuraşii vor fi menţinuţi în fermă o perioadă cât mai scurtă de timp, preferabil 3-5 zile. Vacile reformate se vor vinde unor ferme de îngrăşare, fără a fi recondiţionate.

Dinamica efectivului de taurine

În ceea ce priveşte dinamica efectivului de taurine, femele se pot împărţi în ferme cu reproducţie simplă atunci când efectivul matcă rămâne constant de la un an la altul sau ferme cu reproducţie lărgită dacă se doreşte creşterea de la un an la altul a efectivului matcă până la atingerea numărului de animale dorit.

Această descriere a tipurilor de ferme poate fi detaliată şi mai mult dacă se ia în considerare situaţia fermei la un moment dat. Proiectarea structurii efectivului de taurine se poate realiza pentru ferme existente, caz în care proprietarul optează pentru modernizare sau pentru înfiinţarea unei noi ferme. Politica Planului Naţional de Dezvoltare Rurală se bazează pe modernizarea fermelor existente.

Elemente tehnice

Pentru proiectarea (calculul) structurii efectivului dintr-o fermă avem nevoie de următoarele elemente tehnice:

• modul de asigurare a tineretului femel de înlocuire (circuit închis sau deschis)
• caracterul reproducţiei (reproducţie simplă sau lărgită)
• procentul anual de reformă la vaci
• procentul de natalitate
• procentul de pierderi la tineretul taurin, pe categorii
• vârsta de vânzare a surplusului de viţele
• vârsta de vânzare a tăuraşilor
• durata recondiţionării vacilor reformate.

Procentul anual de reformă la vaci se situează între 20 şi 33%, în funcţie de durata de exploatare a vacilor, de vârsta primei fătări a viţelelor, de intensitatea activităţii de reproducţie, de tehnologia de exploatare folosită, de gradul de ameliorare a populaţiei de animale din fermă. În cazul în care procentul anual de reformă la vaci este de 20% se va înlocui întregul efectiv matcă o dată la cinci ani, iar dacă este de 33% atunci o dată la trei ani.

Procentul de natalitate la taurine variază între 80% şi 90%. Un procent bun de atins într-o fermă este de 85%.

În funcţie de tehnologia de creştere a tineretului taurin femel, procentul de pierderi acceptat este de 3-8% la viţeii în vârstă de până la 3 luni, de 2-6% la tineretul femel cuprins între vârsta de 3 şi 18 luni şi de circa 2-3% la tineretul femel în vârstă de peste 18 luni.

Pentru exemplificare, vom calcula structura efectivului de animale pentru o fermă nou-înfiinţată, cu capacitatea de 50 de capete, cu circuit închis, cu reproducţie simplă, care îşi creşte singură tineretul femel de înlocuire, îngraşă tăuraşii până la vârsta de 18 luni şi recondiţionează vacile reformate în fermă timp de 3 luni înainte de a le vinde către abator.

Ca indicatori tehnici s-au luat în calcul următorii:

• procent anual de reformă la vaci 33%
• natalitate 84%
• pierderi la viţei 5%
• pierderi la tineretul femel 3-18 luni 4%
• pierderi la tineretul femel 18-24 luni 5%
• surplusul de viţele se vinde ca juninci
• sacrificări de necesitate la tăuraşii la îngrăşat 5% în perioada de vârstă 6-12 luni şi 5% în perioada 12-18 luni.

Etape de lucru

1. Calculul efectivului de taurine rulat anual pe categorii

Pornind de la efectivul de 50 vaci, din care anual fată 84%, înseamnă că vom avea anual 42 de viţei. Raportul ideal între sexe la fătare este de 1:1, adică se vor naşte proporţional acelaşi număr de viţele şi tăuraşi (21 capete). Pornind de la aceste date, se merge de la o categorie la alta scăzând pierderile prin mortalitate la tineret, respectiv sacrificările de necesitate la îngrăşare. Astfel, vom obţine numărul total de taurine care va fi rulat prin categorii pe tot parcursul unui an (tabelul 1).

Pentru exemplificare, vom calcula efectivul rulat anual pentru categoria tineret femel 3-6 luni. Dacă anual se vor naşte 21 de viţele, luând în considerare procentul de mortalitate, înseamnă că în categoria 3-6 luni vor fi 20 viţele, conform formulei 21 - (21*5/100) = 19,95 adică circa 20 capete.

2. Calcularea structurii numerice a efectivului

Structura sau ponderea numerică reprezintă numărul de animale din fiecare categorie care se găseşte în orice moment în fermă, în condiţiile în care fătările sunt repartizate relativ uniform, pe tot parcursul anului. Pentru acest calcul trebuie să cunoaştem durata de staţionare a unui animal într-o categorie de vârstă. Pentru exemplificare, vom calcula ponderea numerică pentru categoria tineret femel 3-6 luni.

Viţelele stau în această categorie 3 luni. Atunci, dacă pe durata unui an calendaristic prin această categorie vor trece 20 de capete, în fiecare lună se vor afla 5 capete, conform formulei 20 * 3/12 = 5. Similar se calculează şi pentru celelalte categorii.

3. Calculul ponderii fiecărei categorii din efectivul de reproducţie

Pentru acesta se raportează procentual structura numerică a fiecărei categorii din efectivul de reproducţie la suma tuturor categoriilor. Din efectivul de reproducţie nu fac parte animalele aflate la îngrăşat. Astfel, din numărul de 106 capete taurine care se găsesc în orice moment în fermă, 5 capete sunt în categoria tineret femel 3-6 luni, deci o proporţie de 4,7%, conform formulei 5 * 100/106 = 4,7%.

4. Calculul ponderii fiecărei categorii din efectivul total

Calculul ponderii fiecărei categorii din efectivul total de taurine al fermei se calculează în mod similar, doar că raportarea se va face la numărul total de animale care se găsesc în fermă, şi anume 129 capete.

Astfel, tineretul femel 3-6 luni va avea o pondere de 3,9% din efectivul total de taurine, conform formulei 5 * 100/129 = 3,9%.

În ultimul rând al tabelului 1 se prezintă numărul de juninci disponibile pentru vânzare. Deoarece procentul anual de reformă la vaci este de 33%, înseamnă că 17 vaci sunt reformate si recondiţionate anual (50 * 33/100). Din totalul anual de 18 capete juninci disponibile, rămâne pentru vânzare doar o junincă anual.

Din datele tabelului 1 se poate observa că, la acest tip de fermă, vacile au o pondere de 47,2% din efectivul de reproducţie şi de 38,8% din efectivul total de taurine. În mod similar, vom vedea în articolele următoare, se vor repartiza şi costurile de producţie, respectiv veniturile. Ca urmare, dacă un fermier doreşte să obţină profituri mari din exploatarea vacilor de lapte, prin creşterea volumului de lapte vândut trebuie să mărească proporţia vacilor din ferma sa. Acest lucru îl poate face prin specializarea fermei, respectiv reducerea ponderii celorlalte categorii de vârstă.

Dacă schimbăm datele problemei şi vom calcula structura efectivului de taurine pentru o ferma de 50 capete vaci, cu circuit închis, dar care nu îngraşă şi recondiţionează animalele, în fermă, iar tăuraşii îi vinde la vârsta de 3 luni, atunci proporţia fiecărei categorii de taurine din fermă se schimbă (tabelul 2).

Efectivul total este egal cu efectivul de reproducţie. Creşte ponderea vacilor, dar în acelaşi timp şi a celorlalte categorii.

În cazul unei ferme specializate, cu circuit deschis, care livrează toţi viţeii din fermă la vârsta de o săptămână, şi cumpără juninci cu 3 luni înainte de fătare, structura efectivului se schimbă radical (tabelul 3). Ponderea vacilor creşte la aproape 90%, scade ponderea viţeilor la 3,5% şi sunt eliminate categoriile de tineret femel de reproducţie. Numărul de taurine existent în orice moment în fermă va fi de 56 capete.

DEFINIŢIE

Prin structura efectivului de taurine se înţelege ponderea numerică sau procentuală a diferitelor categorii de taurine din totalul efectivului existent.

Tabelul 1
Structura efectivului de taurine pentru o fermă de 50 de capete cu circuit închis şi îngrăşarea în fermă

Tabelul 2
Structura efectivului de taurine pentru o fermă de 50 de capete cu circuit închis fără îngrăşare

Tabelul 3
Structura efectivului de taurine pentru o fermă de 50 de capete cu circuit deschis

Articol publicat în revista Ferma nr. 3(58)/2008