Pregătirea fermelor de vaci pentru iernare
Dacă toată vara şi până la sfârşitul toamnei ne-am axat pe activităţi de producere a furajelor în câmp, acum este momentul să ne concentrăm asupra lucrărilor care se fac în fermă şi să luăm măsuri de pregătire a acesteia pentru iernare.
• Adăpostul şi echipamentele. În adăposturile de animale se acoperă eventualele crăpături, pentru a evita curenţii mari de aer. Ştiţi vorba aceea: „fie cât de frig, numai vântul să nu bată!”
Atenţie, însă, aceasta nu înseamnă că vom renunţa la ventilaţia adăposturilor, care presupune schimbul de aer pentru a elimina umiditatea, noxele şi praful, dar şi pentru a dilua concentraţia de microorganisme. Adăposturile reci sunt foarte bune, dar nu şi cele umede.
Prin urmare, la fiecare 15 minute trebuie să înlocuim tot aerul din adăpost. De exemplu, dacă am un adăpost de 10 m lăţime, 50 m lungime şi 3 m înălţime, înseamnă că voi avea un volum de aer de 1500 mc, care trebuie evacuat la fiecare 15 minute, adică viteza de ventilare va fi de 100 mc/min. (1500 mc/15 min.). Acest lucru este destul de greu de realizat în adăposturile închise prevăzute cu guri de admisie a aerului curat şi cu coşuri de evacuare a aerului viciat.
În altă ordine de idei, ne vom asigura că uşile şi porţile funcţionează cum trebuie, ungându-le, că echipamentele funcţionează, reparându-le pe cele cu defecte, şi că apa nu pătrunde în interior.
Pregătirea pentru nopţile reci de iarnă este un alt aspect care nu trebuie neglijat.
Adăposturile se aprovizionează cu apă, iar în paralel vom verifica şi vom întreţine adăpătorile, prin curăţare şi izolare, dar şi sistemele antiîngheţ. Se vor goli ţevile de apă care nu se folosesc iarna.
În sala de muls, se verifică instalaţia de încălzire a apei, deoarece acum vom avea nevoie de mai multă apă caldă pentru spălarea instalaţiei de muls.
• Administrarea furajelor. Pentru a vă asigura că aveţi suficiente furaje în sezonul rece, verificaţi stocurile. Faceţi o analiză de compoziţie a acestora, cu scopul de a întocmi raţii echilibrate.
Pe baza acestora şi în funcţie de categoriile de animale din gospodărie, stabiliţi dacă stocul este suficient pentru o perioadă de 6 luni, atât cât s-ar putea să dureze iarna. Menţionăm că o vacă de 600 kg consumă circa 5-8 tone siloz, 1-1,5 tone fân şi 0,5-1 tonă de furaj concentrat într-o iarnă obişnuită de aproximativ 4-5 luni.
O atenţie deosebită trebuie să acordăm echilibrării raţiei, concomitent cu trecerea la utilizarea masivă a furajelor acidulate, recurgând obligatoriu la adaosul de substanţe tampon, cum ar fi carbonatul de calciu.
N-ar fi rău să diversificaţi puţin raţia, adăugând din când în când morcovi, sfeclă şi cartofi.
• Aşternutul trebuie să fie suficient şi depozitat într-un loc uşor accesibil, astfel încât confortul animalelor să nu aibă de suferit. Chiar dacă veţi folosi cantităţi mai mari de aşternut, cel întrebuinţat nu trebuie lăsat să se umezească.
Pe timp de iarnă, se recomadă folosirea aşternutului de paie. Dacă se va utiliza cel din nisip, acesta se va nivela mai des decât în perioada verii, deoarece este mai dur.
• Incinta fermei. Fiecare gospodar se asigură că în curtea fermei este ordine, ştiind că la venirea zăpezii, aceasta trebuie aşezată undeva.
De asemenea, se verifică drumurile din incinta fermei. Acolo unde în primăvara trecută aţi avut zone cu noroi, în care v-aţi împotmolit cu tractorul, acum este momentul să turnaţi balast. Atenţie deosebită se acordă drumurilor din jurul depozitelor de furaje: fânarul şi silozul.
Pregătirea efectivelor de animale
Acum este momentul ideal pentru a elimina din efectiv animalele reformate, în scopul de a reduce cheltuielile cu furajarea pe timp de iarnă. Pe de altă parte, trebuie să ne asigurăm că animalele din fermă vor face faţă vremii neprielnice, temperaturilor scăzute, lipsei soarelui şi schimbării hranei.
În primul rând trebui să apreciem condiţia animalelor, adică starea de întreţinere a acestora la un moment dat, precum şi cea de sănătate: exemplarele trebuie să aibă depozite de grăsime subcutanate, membre solide şi curăţate, ochi vioi, nas fără scurgeri, coadă activă.
Structura socială pe timp de iarnă trebui modificată, mai ales la întreţinerea legată, deoarece animalele vin în contact mai strâns unele cu altele, prin urmare relaţiile de dominare-subordonare sunt evidente.
Dacă vremea se încălzeşte, putem scoate animalele la padoc, verificând zonele alunecoase.
O atenţie sporită vom acorda paraziţilor externi. Dacă aceştia sunt mai greu de depistat, nu înseamnă că ei nu există.
De asemenea, depistarea căldurilor este mai dificilă, ziua fiind mai scurtă, iar vremea, rea, dar şi din cauza întreţinerii legate şi a membrelor necurăţate.
Se monitorizează numărul de celule somatice din lapte, precum şi cel al germenilor, care poate să crească, din cauza ugerelor murdare, mai ales la întreţinerea legată.
PROIECTUL WELANIMAL: NOUTĂŢI
În numărul din luna februarie 2009 al revistei Ferma vă prezentam câteva idei despre proiectul WelAnimal, finanţat prin programul „Leonardo da Vinci” a comunităţii Europene, privind transferul de inovaţie, obiectivul fiind crearea de cursuri cu acces on-line, pe internet, pentru toţi cei interesaţi de problematica bunăstării animale (fermieri, muncitori din abatoare, consultanţi etc.).
Iată că proiectul se apropie de sfârşit, încheindu-se în luna decembrie a acestui an. Până atunci, veţi putea găsi pe site-ul www.welanimal.aku.edu.tr toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru a urma aceste cursuri.
Agenţia naţională turcă „Leonardo da Vinci” a catalogat proiectul drept cea mai bună aplicaţie, observaţia fiind făcută de două ori anul acesta, în aprilie şi în octombrie.
În prezent, pe site găsiţi multe informaţii, chiar şi în limba română sau maghiară, dacă după ce aţi intrat pe pagina principală, care este în limba engleză, faceţi „click” pe steagul României, sau pe cel al Ungariei, afişat în dreapta paginii, sus.
Aici găsiţi prezentări ale partenerilor, fotografii de la întâlniri, articolele prezentate la cele două conferinţe ţinute în cadrul proiectului: prima în octombrie 2008, la Mosonmagyaróvár, Ungaria, şi a doua în mai 2009, la Timişoara).
La conferinţa din România am avut ca invitat pe Donald Broom, profesor de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, acesta fiind unul dintre specialiştii în bunăstare animală de renume mondial.
Până în luna decembrie veţi găsi pe site şi cursurile, forma de prezentare în PowerPoint, inclusiv în limba română, având următoarele tematici: „Bunăstarea animalelor de fermă şi siguranţa alimentară”, „Bunăstarea animalelor de fermă şi mediul înconjurător”, „Bunăstarea animalelor de fermă şi economicitatea”.
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateZootehnie
Atunci când ne hotărâm să utilizăm un plan de alăptare la viţelele sugare din rasele de lapte, ... [ continuare ]
Nivelul ureei din lapte ne ajută să estimăm indirect cantitatea şi calitatea proteinelor din raţia de hrană a ... [ continuare ]
La sate, urzica este o plantă apreciată din mai multe puncte de vedere. Odată cu venirea primăverii, e culeasă şi ... [ continuare ]
Răsfoind prin notiţele luate în urma vizitării fermelor acum mai bine de zece ani, am identificat un subiect ... [ continuare ]
Anul trecut, spre sfârşitul toamnei, mieii de lapte s-au vândut, în special pe piaţa italiană, ca ... [ continuare ]
În ultima zi a lunii martie a avut loc, la Miercurea Ciuc, primul simpozion pe tema creşterii bovinelor de carne ... [ continuare ]
În perioada 24-25 martie a.c., Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România ... [ continuare ]
M-am hotărât să scriu acest articol în urma unei vizite făcute în ferma unui crescător de vieri de reproducţie ... [ continuare ]
În ziua de 24 februarie a.c., în localitatea braşoveană Moeciu de Jos, Consiliul Director al Federaţiei Oierilor ... [ continuare ]
Apropiata sesiune de depunere a cererilor pentru CNDP ar putea fi testul de responsabilitate a asociaţiilor ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- GRÂUL – Triticum aestivum L
- Bunăstarea taurinelor din rasa Alb-albastră belgiană
- Cultura fasolei în sere şi în solariile calde
- Pioneer: program de cercetare pentru lucernă
- Biomasă, bioenergie, biocombustibili
- "Ce ne dau albinele: asta avem şi din asta trăim"
- Cărăbaşa va fi omologată oficial în 2009
- Güttler Green Master - nou accesoriu pentru tăvălugii Güttler Standard
- Maşini de erbicidat Berthoud
- Trifoiul alb (Trifolium repens)
Cele mai comentate azi
- Barabula e mai preţuită decât “mirabila sămânţă”
- Cum a „confiscat” ministrul Fuia un eveniment ştiinţific!
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Prima microfermă de găini ouătoare „free range”
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- Ciobanescul de Bucovina o MINCIUNA imensa(19/5/2012 8:12:49)
- Expozitie internationala de ciobanesti romanesti Targoviste 20.05.2012(19/5/2012 8:1:2)
- Bovine de carne - generalitati(17/5/2012 7:21:27)
- Subventii bovine - situatia actuala si perspective(9/5/2012 2:55:13)
- REVISTA MOLDA MAGAZIN(1/5/2012 9:34:24)
- Stefanescu Cristian ACHR president(1/5/2012 9:30:16)
- Anunturi- Cumparari bovine(22/4/2012 23:31:11)
- Poze din ferma(20/4/2012 12:37:32)
- Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania(13/4/2012 13:37:15)
- CRV lanseaza site-ul HGenetics.ro(13/4/2012 13:32:23)
Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2012?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Urmând tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă trebuie să crească semnificativ. În acest scop, pentru alimentarea cu energie pe plan intern, în afară de centralele solare, eoliene şi hidrocentrale, un rol însemnat îl vor juca şi centralele energetice şi termice de ardere, alimentate cu biomasă
Sistemele GPS pentru agricultură
Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Flori de primăvară