Pasiune să fie! Iar dacă vin şi bani, cu atât mai bine
Asociaţia Crescătorilor de Iepuri şi Animale de Blană din Timişoara a împlinit în 2007 o sută de ani de existenţă. Înainte de Revoluţia din 1989, asociaţia cuprindea şi sectoarele de creştere a porumbeilor şi a păsărilor, iar numărul membrilor se apropia de patru sute. După 89, cele trei tipuri de activităţi s-au despărţit.
Asociaţia timişoreană are în prezent afiliaţi peste 40 de crescători de iepuri, tendinţa fiind de uşoară creştere, iar efectivele deţinute de aceştia ajung la câteva sute de animale, în medie cam două sute/persoană, potrivit preşedintelui asociaţiei, Ioan Marincu, membru de peste 30 de ani, şi preşedinte al acestei structuri din 2007.
„În trecut, crescătorii de iepuri bănăţeni nu urmăreau neapărat câştigul, iar cei mai mulţi dintre aceştia erau cetăţeni de etnie germană, care treptet s-au cam restras din România. Acum, am rămas noi, un grup de pasionaţi,” spune Ioan Marincu.
De fapt, pentru a avea constanţă în această activitate, nu trebuie să ţinteşti câştiguri foarte mari, cel puţin pentru început. „Diferenta dintre creşterea iepurilor privită ca hobby şi cea privită ca afacere este următoarea: cel care creşte un număr foarte mare de iepuri cu intenţia de a-i vinde o face pentru bani. Dacă nu-i merge afacerea într-o lună, acesta lichidează crescătoria şi începe altă activitate. Pe când noi urmărim un profit minim, iar aceasta nu este scopul în sine”, ne-a explicat Marincu.
Poate deveni creşterea iepurilor o afacere de succes?
În regimul trecut crescătoriile de stat preluau iepuri şi de la crescătorii particulari în schimbul unor sume de bani. Aceştia, la rândul lor primeau pe asociaţie porumb, orz, chiar şi grâu sub formă de spărtură, dar şi cuşti, la preţuri modice. Iepurii se sacrificau în abatoarele de stat, iar piaţa de desfacere a produselor era Occidentul.
În prezent, crescătorii timişoreni neavând ferme de mare producţie, nici sprijin real din partea statului, nu reuşesc să asigure constant un număr suficient de mare de animale, care să fie valorificate în industria cărnii din alte ţări.
Încercări în acest sens au fost, chiar înainte de 89, când crescătorii bănăţeni au pus bazele unei colaborări cu Germania: ei să crească iepurii, iar nemţii să-i valorifice pe pieţele lor, însă n-a reuşit, deoarece, susţine Marincu, nemţii sunt destul de pretenţioşi, apoi cantitatea de carne pe care o puteau oferi crescătorii autohtoni era nesatisfăcătoare pentru cererea de acolo, iar afacerea nu era rentabilă nici pentru crescătorii români.
„În condiţiile de la noi, cu posibilităţile pe care le avem, astfel de relaţii cu alţii nu prea reuşesc şi atunci ne limităm la a creşte iepuri şi atât”, explică Ioan Marincu .
Pe de altă parte, asociaţia deşi încurajează orice investiţie profitabilă, se loveşte de lipsuri de ordin material. „La nivel de asociaţie stimulăm şi sprijinim orice iniţiativă legată de activităţi care sunt profitabile, însă nu e aşa de simplu. Pentru a avea la nivel de asociaţie un abator, acesta trebuie să fie autorizat, să corespundă standardelor CE, destul de restrictive, care impun de la dimensiunea abatorului, până la amplasarea acestuia în afara abatorul să fie localităţii. Ori noi n-avem spaţii, să nu mai vorbim despre angajaţi”, a adăugat Marincu.
Iepurii pentru reproducţie - mai rentabili
Anual, un crescător cu animale bine cotate, acest lucru fiind uşor de realizat în efective mici cum au în general crescătorii autohtoni, vinde cam jumătate din tineret, pentru reproducţie, preţul acestora fiind mai bun. „În momentul în care vinzi iepurele sub formă de carne, automat preţul lui a scăzut.
Un kilogram de carne de iepure costă în jur de o sută de mii, (10 lei, n.r.), să zicem, iar dacă iepurele are zece kilograme, venitul e de un milion (100 lei, n.r.). Dar acesta cântăreşte zece kilograme împreună cu blana, cu intestinele, cu oasele, pe care dacă le scazi, observi că preţul se reduce la jumătate.
Avantajos este să vinzi iepurele viu, în primul rând pentru că poţi să-l valorifici ca tineret, care are un preţ destul de bun: animalul până la 2,5 luni costă între 50 lei, pentru rasele Pitice, şi 100 lei, la rasele mijlocii. Dacă vindem exemplare din rase mai mari, la iepurii maturi putem vorbi de câteva milioane de lei vechi pe bucată: în primul rând pentru că majoritatea sunt testaţi ca reproducători, chiar şi femelele la prima împerechere.
Dacă el este şi tatuat, atât valoarea, cât şi preţul cresc. Pe când să obţii şase kilograme de carne la un iepure.., acesta trebuie întreţinut opt luni, şi numai cu furaje de foarte bună calitate şi concentrate etc.”, ne-a făcut un calcul Ioan Marincu. În felul acesta, un crescător poate realiza un venit de cel puţin câteva mii de lei noi, anual, în condiţiile unei vânzări modeste.
Valorificarea pentru blană nu reprezintă nici ea o soluţie, având în vedere că în România tăbăcarii aproape că au dispărut, la fel şi industria pielăriei.
Tot ce cumperi este scump, tot ce vinzi este ieftin
Pornind de la principiul că ”tot ce cumperi este scump, tot ce vinzi este ieftin”, care se potriveşte atât de bine pieţei din România, un crescător cu cel puţin o sută de iepuri poate stabili un total anual al cheltuielilor de câteva mii de lei noi, puţin sub cel al veniturilor.
Acestea nu includ însă şi munca depusă, sau hrana procurată din ograda proprie. „Noi nu ne cuantificăm munca în bani niciodată: ai terenul, ai produsul, tu depui munca. Dacă-ţi dai seama care sunt costurile reale (destul de mari), probabil că renunţi la activitate,” este de părere Ioan Marincu.
Deocamdată, crescătorii sunt mulţumiţi dacă pot realiza investiţiile minime pe care le presupune această activitate, pentru a-şi asigura cel puţin un spaţiu protejat de intemperii, dotat cu instalaţie de apă, ventilaţie, hrănitori-adăpători automate etc., cuşti, surse pentru furajare: cereale, precum porumb, orz, ovăz, şi neapărat partea de ierboase, lucernă sau trifoi, iarba fiind de slabă calitate, şi de ce nu, concentrate.
CREŞTEREA IEPURILOR - AFACERE??
Ioan Marincu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Iepuri şi Animale de Blană din Timişoara: „E greu de spus că iepurii în România sunt o afacere în acest moment. Ei pot deveni aşa ceva, dar aceasta presupune să ai o crescătorie foarte mare cu mulţi iepuri, ceea ce presupune automat să ai angajaţi şi de aici mai departe lucrurile se complică.
Apoi, reala problemă intervine după ce ai făcut investiţia, când trebuie să găseşti piaţă de desfacere pentru carnea sau pentru blana de iepure, produse care nu se mai prea caută în zilele noastre.”
Galerie de imagini
5 ComentariiCOMENTEAZA
o mare teapa. nu urmaresc decat sa-si vanda ghidul ala de 2 lei. nu-l comandati, e doar o compilatie de pagini web. cititi forumurile de specialitate si va lamuriti cum e cu afacerea cu iepuri. nu-i asa matei gabriel. si andrei. un tepar in plus.
As dori mai multe amanunte despre aceasta mica afacere cu iepuri pe adresa mea de mail:night.angel2007@yahoo.com
salutari-doresc informatii cu privire la o ferma -microferma de crestere a iepurilor pentru carne si nu in ultimul rind o asociatie pentru inscriere ci_cristi@yahoo.com
am tot citit ca cresterea iepurilor de cas poate fi o afacere .Am ceva teren .Imi poate da cineva informatii despre cheltuielile necesare pt cresterea iepurilor de ex, la adresa liliana27081@yahoo.com
buna as dori niste informatii despre iepuri , vreau sa-mi fac o ferma de iepuri si doresc niste informatii despre o ferma de iepuri astept parerile voastre la tiberiu_serdean@yahoo.com sunt din cluj mersi
Articole corelate
Numele rasei provine de la denumirea statului California, unde a fost creată. La baza producerii acestei rase a stat... [ continuare ] Zootehnie
Super Farm Land vă prezintă o soluţia practică pentru administrarea automată a laptelui la miei şi iezi. ... [ continuare ]
În sistemele moderne de creştere a suinelor, primul produs cuantificabil valoric este purcelul înţărcat, ... [ continuare ]
Alături de alte rase de animale de interes zootehnic, România se poate mândri şi cu cele patru rase ... [ continuare ]
Fermele de păsări cu creştere intensivă pot constitui surse importante de efluenţi cu azot, fosfor şi ... [ continuare ]
În ultima lună a anului, crescătorii de ovine şi caprine nu primiseră, încă, acea brumă de subvenţie ... [ continuare ]
Răspunsul fermierilor la întrebarea: “Care este cel mai bun sistem de întreţinere a vacilor la ... [ continuare ]
Felicităm atât participanţii, cât şi câştigătorii celei de-a XVI-a ediţii a Expoziţiei IndAgra ... [ continuare ]
Crescătorii de ovine din Transilvania, şi nu numai, au aşteptat cu un viu interes expoziţia de ovine de la ... [ continuare ]
Ca de fiecare dată la evenimentele organizate anual, echipa PIC România a prezentat, în cadrul ... [ continuare ]
Deţinătorii de ferme de vaci de lapte şi de viţei, dar şi de pui de carne, au acum la îndemână un ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Cultura căpşunului
- Asolamentul poate fi o soluţie eficientă de… criză
- Fermierul evazionist şi statul exclusivist!
- Spania
- Starea culturilor de câmp
- Pregătirea familiilor de albine pentru iernare 1
- Controlul ieslei poate identifica problemele de furajare într-o fermă
- Pinzgau de Transilvania - rasă autohtonă de taurine, pe cale de dispariţie
- Ordin nr 198 din 09 aprilie 2009
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
Cele mai comentate azi
- DEL-CA-MAG: 100% natural - mai mult lapte, viţei mai sănătoşi, pui mai mari
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:22:22)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Tractor în zăpadă