Oierii bistriţeni mai un cuvânt de spus
În fiecare săptămână, crescătorii de oi din Bistriţa se întâlnesc pentru a mai afla noutăţile, pentru a-şi mai spune unii altora supărările şi pentru a împărtăşi laolaltă bucuria unui fapt împlinit. La sfârşitul lunii februarie, oierii bistriţeni ne-au invitat la întâlnirea lor săptămânală, ocazie cu care, timp de trei ore, am discutat pe seama problemelor care au venit ca un tăvălug peste ei odată cu aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.
Fără a epuiza, în această ediţie a revistei, subiectele abordate şi concluziile pe care le-am formulat după vizita la Bistriţa, vă voi prezenta câţiva crescători de oi pasionaţi din zonă şi, pe scurt, tipul de oaie pe care aceşti oameni îl exploatează şi de care sunt tare mândri.
Referitor la păsurile acestor crescători, parcă nimic nu îi doare mai mult lipsa unei subvenţionări reale, regulile stricte, de multe ori absurde, impuse de instituţiile statului, inexistenţa unei pieţe sigure de desfacere pentru carne, lapte şi lână. Dar de admirat este că, în ciuda piedicilor de care se lovesc în activitatea lor zilnică, oierii bistriţeni au înţeles că asocierea şi reprezentarea lor comună le poate aduce răspunsuri şi soluţii la multe dintre problemele pe care le au.
Astfel, în anul 2000, ei au pus bazele Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Bistriţa-Năsăud. Anul trecut, în 10 mai, asociaţia s-a afiliat la Federaţia "Romovis 10 Mai 2006", singura federaţie a crescătorilor din România legal constituită, structură care cuprinde 18 asociaţii din diferite judeţe ale ţării. Cu dată şi mai recentă, bistriţenii au fost invitaţi să adere la structurile nou-înfiinţatei Federaţii Naţionale a Producătorilor Agricoli din România.
"Oamenii sunt supăraţi şi de multe ori neîncrezători în formele asociative. Cu toate acestea, existăm datorită contribuţiei lor la tot ceea ce facem, statul nu ne ajută cu nimic. Noi, crescătorii de oi, nu avem sărbători sau zile libere. Nu ducem oile în spate, dar gândurile ne frământă şi în somn. E dureros să vezi că este cerere pe piaţă, de miel, de lapte, de produse din lapte şi că noi nu avem acces la această piaţă.
Suntem de acord că trebuie să ne modernizăm, dar să fim anunţaţi din timp asupra tuturor măsurilor care se iau, nu când deja este prea târziu să mai facem ceva", spune Ioan Câmpian, preşedintele Asociaţiei oierilor bistriţeni, sintetizând o bună parte dintre necazurile oamenilor pe care îi reprezintă.
Până la urmă lucrurile o vor lua pe un făgaş normal şi problemele îşi vor găsi rezolvarea. Desigur, e nevoie de timp, răbdare şi încă multe sacrificii. O bună parte dintre crescătorii pe care i-am cunoscut la Bistriţa sunt dispuşi să rişte şi să mai spere.
Cum s-a născut "Bălă de Bistriţa"
În mozaicul de motivaţii, tradiţii şi stiluri de creştere a oilor în judeţul Bistriţa-Năsăud, începând cu anul 1985 au fost cumpărate şi aduse în judeţ primele 200 de mioare de rasă Ţurcană, varietatea albă, tipul Bălă de Satu Mate, care şi-au demonstrat imediat superioritatea în privinţa performanţelor de producţie.
După doi ani au mai fost aduse în judeţ o sută de oi. Imediat a apărut interesul achiziţionării de astfel de berbeci pentru depozitele de stat. Şi tot aşa, crescătorii de oi din Bistriţa au prins drag de această oaie, pe care au început să o perfecţioneze, să o adapteze la condiţiile locale şi să îmbunătăţească numeric şi calitativ, prin programe de selecţie, efectivul iniţial. Aşa s-a născut oaia "Bălă de Bistriţa". În prezent, în cadrul asociaţiei, sunt în control 12 mii de capete din acest tip de oaie.
Conform rezultatelor controlului oficial realizat de specialişti din cadrul U.A.R.Z. Bistriţa, la solicitarea Asociaţiei Crescătorilor de Ovine, fecunditatea acestui tip de oaie variază între 97 şi 99%, iar prolificitatea între 106 şi 108%. Greutatea corporală medie este de 3-4,2 kg la fătare, iar la vârsta adultă are valori diferenţiate, de 60-70 kg la femele şi 90-100 kg la masculi.
Producţia medie de lână este de 3,3-4,2 kg la oi şi 6,5-7,5 kg la berbeci, cu un randament de spălare de peste 70%. Producţia de lapte este de 130-140 litri în condiţii medii de furajare şi de peste 140 litri, chiar şi până la 250 litri, în condiţii îmbunătăţite de hrănire, având în vedere o perioadă de lactaţie de 7-8 luni.
În zonele de munte, oile de rasă Ţurcană realizează cea mai bună producţie de lapte dintre toate rasele autohtone de oi, şi cu atât mai mult varietăţile ameliorate din punct de vedere morfoproductiv.
Ioan Cîrcu din Bistriţa este crescător de oi de la 15 ani. A început cu 20 de capete şi a ajuns, în prezent, la peste două sute. Nu se prea plânge de nimic, deşi greutăţi are multe. Ba că nu găseşte ciobani de încredere, ba că vecinii nu îi dau pace. La oi îl ajută soţia şi cei doi feciori. Nu a luat niciodată vreo subvenţie. Oile le ţine până la sfârşitul lui martie în gospodărie, după care le deplasează cam un kilometru la deal, unde îşi are locurile de păşunat.
Ioan Cîrcu spune că Bălă de Bistriţa este o rasă bună şi de carne şi de lapte, se adaptează uşor zonei şi e uşor de întreţinut.
Cu lacrimi în ochi, la propriu, crescătorul nostru a spus că nu va renunţa la oi orice greutăţi ar întâmpina. Are încredere în viitorul oieritului în România. Cu puţin sprijin din partea statului...
Ioan Lucesc din Buduş, decanul de vârstă al oierilor bistriţeni, are acum în gospodărie 170 de oi mame, 20 capete tineret din 2006, plus mieii din acest an. Spune că ar vinde oile, că vârsta nu îi mai permite să se ocupe de ele. Dar când e să facă târgul, se codeşte parcă şi nu îi mai vine aşa uşor să renunţe.
Cu Bălă la târgul de oi
De trei ani încoace, la sfârşit de octombrie, Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Bistriţa-Năsăud, în colaborare cu Oficiul de Consultanţă Agricolă, organizează la Viişoara, lângă Bistriţa, expoziţia-târg de oi "Bălă de Bistriţa". Evenimentul are o dublă însemnătate, respectiv de prezentare a celor mai valoroase exemplare aparţinătoare tipului promovat, dar şi de târg, în cazul în care se doreşte efectuarea tranzacţiilor cu aceste oi.
Sute de animale defilează la această manifestare dedicată exclusiv crescătorilor împătimiţi, care au înţeles că păstrarea tradiţiei se împacă foarte bine cu aplicarea unor tehnologii moderne de exploatare, care să le aducă profit şi uşurinţă în muncă. La ediţia din această toamnă vom participa şi noi, pentru că se anunţă o organizare de excepţie şi vom avea ocazia să vedem cum s-au adaptat ciobanii bistriţeni la rigorile primului an de "europenizare".
Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007
Galerie de imagini
Articole corelate
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului... [ continuare ]
Rasa Ţurcană, cu toate varietăţile ei, a ţinut capul de afiş la expoziţiile de ovine organizate de oierii... [ continuare ]
Studiile de specialitate arată că o fermă familială de producţie devine profitabilă dacă se cresc cel puţin... [ continuare ]
Federaţia Oierilor de Munte din România a fost constituită în luna martie 2008, la iniţiativa a cinci... [ continuare ]
Zootehnie
Super Farm Land vă prezintă o soluţia practică pentru administrarea automată a laptelui la miei şi iezi. ... [ continuare ]
În sistemele moderne de creştere a suinelor, primul produs cuantificabil valoric este purcelul înţărcat, ... [ continuare ]
Alături de alte rase de animale de interes zootehnic, România se poate mândri şi cu cele patru rase ... [ continuare ]
Fermele de păsări cu creştere intensivă pot constitui surse importante de efluenţi cu azot, fosfor şi ... [ continuare ]
În ultima lună a anului, crescătorii de ovine şi caprine nu primiseră, încă, acea brumă de subvenţie ... [ continuare ]
Răspunsul fermierilor la întrebarea: “Care este cel mai bun sistem de întreţinere a vacilor la ... [ continuare ]
Felicităm atât participanţii, cât şi câştigătorii celei de-a XVI-a ediţii a Expoziţiei IndAgra ... [ continuare ]
Crescătorii de ovine din Transilvania, şi nu numai, au aşteptat cu un viu interes expoziţia de ovine de la ... [ continuare ]
Ca de fiecare dată la evenimentele organizate anual, echipa PIC România a prezentat, în cadrul ... [ continuare ]
Deţinătorii de ferme de vaci de lapte şi de viţei, dar şi de pui de carne, au acum la îndemână un ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- O soluţie de criză: "criza de necesitate"
- Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
- Ţăranul nu vrea să ne spună, că para cu brânză e bună...
- Cultura căpşunului
- AGRANA - partenerul cultivatorilor de sfeclă de zahăr
- Abatorizarea iepurilor de casă
Cele mai comentate azi
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- Bioregulatori în producţia de ciuperci Pleurotus
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 15:49:41)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Tractor în zăpadă