Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
Studiile de specialitate arată că o fermă familială de producţie devine profitabilă dacă se cresc cel puţin patru sute de oi mame. Din dorinţa de a ajuta crescătorii de oi, prezentăm schematic un model constructiv pentru o fermă de ovine care poate caza patru sute de oi din rasa Ţurcană.
La proiectarea acestei ferme s-a ţinut cont de o nouă concepţie modernă care prevede un consum uman de muncă cât mai mic, confort sporit pentru oi şi o eficienţă a muncii ridicată, cu respectarea normelor de creştere şi de confort la ovine în Uniunea Europeană.
Acest tip de proiect poate fi adaptat atât pentru oile de rasă Ţurcană (mai rezistente la frig şi care au nevoie de aer curat), cât şi pentru oile Ţigaie şi Merinos. Deosebirea este aceea că adăpostul oilor Ţurcane cu miei are o deschidere în partea din faţă (spre aleea de furajare), pe când grajdul pentru oile mame Ţigaie şi, mai ales, Merinos trebuie să fie mai bine izolate, de aceea peretele dinspre aleea de furajare se închide în sezonul rece cu panouri din lemn (OSB cu izolaţie) şi jgheaburile de furajare de mută spre peretele de lângă padoc.
Elemente constructiv-funcţionale
Accesul în fermă se face pe un drum betonat în legătură cu reţeaua rutieră publică, iar în fermă sunt prevăzute drumuri şi platforme carosabile.
Ferma, care are o suprafaţă de 6912 mp (64 x 108 m), este prevăzută cu două adăposturi: unul pentru 400 oi mame cu miei cu dimensiunile de 9,70 x 72,30 şi o suprafaţă construită de 701 mp. De asemenea, se amenajează şi un spaţiu cu dimensiunile de 6,30 m x 72,30 m şi o suprafaţă construită de 455 mp ce cuprinde un compartiment pentru 16 berbeci adulţi, unul pentru 8 miori şi altul pentru o sută capete tineret femel de reproducţie, precum şi maternitatea şi o sală de muls.
Ţinând cont că ovinele de rasă Ţurcană necesită mai mult spaţiu de mişcare, pentru ambele adăposturi s-au prevăzut şi padocuri.
Peretele longitudinal de-a lungul aleii de furajare, al ambelor adăposturi, este liber spre aleea de furajare. În caz de vreme rea (temperaturi scăzute, vânt etc.) partea din faţă se poate închide cu baloţi de paie, folie de polietilenă sau cu prelate înfăşurate pe un sul.
Ambele adăposturi amplasate faţă în faţă îşi asigură reciproc protecţie împotriva vânturilor, iar furajele sunt administrate pe aleea exterioară, situată între cele două construcţii.
• Aşternutul se asigură permanent cu paie uscate nemucegăite, revenind 0,3-0,4 kg/zi/mp.
Acesta se dezinfectează săptămânal cu var praf 0,8-1 kg/mp sau superfosfat de var 100 g/mp, după care se acoperă cu un strat nou de paie. Prin această acţiune se reduce riscul de apariţie a pododermatitelor.
Evacuarea aşternutului (gunoiului) se realizează după ieşirea oilor la păşune, folosind un tractor cu încărcător frontal. În acest sens, din boxe se scot hrănitorile şi se demontează adăpătorile.
Pentru evacuarea purinului şi a apelor de spălare, pardoseala boxelor va avea pante de 0,5% spre sifoanele de suprafaţă carosabile, dispuse câte unul în fiecare boxă. Printr-o canalizare subterană, apele uzate sunt conduse în fose exterioare, de unde sunt transportate la platforma de gunoi sau pe câmp prin vidanjare.
• Adăpătorile cu nivel constant (câte două bucăţi în fiecare boxă pentru oi, câte una în boxele pentru tineret şi berbeci şi câte una două boxe, în maternitate) se leagă la conductele de apă prin racorduri flexibile şi trebuie să culiseze pe verticală (25 → 75 cm), odată cu creşterea înălţimii aşternutului.
• Instalaţia electrică de iluminat din adăpost trebuie să asigure un nivel minim de iluminare de 1,2 W/mp (câte 9 becuri de 100 W în fiecare adăpost şi câte 2 becuri de 100 W în fiecare maternitate).
• Uşile şi ferestrele se execută din lemn. Ferestrele cu geam dublu (1,50 x 0,60 m) sunt rabatabile (prinse cu balamale la partea inferioară), vor fi prevăzute cu dispozitive pentru reglarea deschiderii şi se montează la circa 1,80 m de la pardoseală, în adăpost, şi la circa 1,20 m, în maternitate.
• Acoperişurile (fără pod) sunt realizate numai din tablă ondulată sau ţiglă fixată pe lăteţi, fără izolaţie termică. La coama acoperişurilor se lasă o fantă de 20 cm pentru aerisire naturală.
Compartimentarea în timpul stabulaţiei şi a fătărilor
La începutul stabulaţiei, oile gestante stau în adăpost în două turme de câte 200 oi mame. Imediat după fătare, oile sunt aduse în maternitate unde stau 3-5 zile, oile cu un miel, şi 5-7 zile, cele cu doi miei. Apoi, din maternitate acestea se mută în saivan în boxe comune cu o capacitate medie de 50 oi cu miei.
La o săptămână de la începerea fătărilor, prin rărirea oilor gestante, se creează spaţiul care permite formarea unor boxe comune. Astfel, la un capăt al saivanului facem o boxă prin ridicarea unui perete cu trei hrănitori universale (de 2,9 m fiecare) aşezate coliniar de la perete spre gardul aleii de furajare. La început se recomandă amplasarea unei boxe pentru oi cu miei gemeni şi o alta pentru cele cu miei simpli.
Treptat, odată cu fătarea oilor, spaţiul redimensionat permite construirea altor boxe, astfel că la sfârşitul fătărilor în primul saivan vor fi opt compartimente comune cu câte 50 oi mame fiecare.
Între două boxe de oi cu miei, de o parte şi de alta a jgheabului de furajare, folosind două grătare se amenajează două mielare cu lăţimea de 1,4 m fiecare, unde au acces numai mieii, tot timpul, pentru a consuma otavă şi amestec de concentrate specific vârstei.
În maternitate, după înţărcarea mieilor, prin demontarea pereţilor despărţitori dintre boxele individuale de fătare, se creează o boxă comună pentru mieii înţărcaţi.
Acest model de proiect asigură o bună supraveghere a efectivelor de oi cu miei, confort sporit prin accesul oilor cu mieii în padoc pe timp favorabil, pătrunderea în permanenţă a mieilor sugari în mielar la fân şi concentrate şi realizarea unui spor mediu zilnic al mieilor la limita superioară (250-270 g/zi).
Proiectul în detaliu vi-l pot pune la dispoziţie autorii acestui articol.
MATERNITATEA PENTRU OILE MAME
Printre crescătorii de ovine circulă concepţia că oile Ţurcană pot făta sub cerul liber sau în şoproane, dar, cu regret, am văzut că în iernile foarte reci, cu temperaturi sub -5ºC, pierderile la miei au fost foarte mari (15-30%) în primele cinci zile după fătare.
Experienţa acumulată mi-a întărit convingerea că în perioadele reci şi oile Ţurcană trebuie întreţinute în maternitate, imediat după fătare, timp de 3-7 zile, iar după aceea se pot muta împreună cu mieii în adăposturi semideschise pe trei pereţi.
Pentru o oaie mamă cu un miel, prin proiect se asigură o suprafaţă de 1,45 mp (norma 1,4 mp) din care 1,25 mp pentru oaie şi 0,2 mp pentru mielul în mielare, iar frontul de furajare este de 30 cm la oile mame, 60 cm la berbeci şi 20 cm la tineretul ovin.
Galerie de imagini
3 ComentariiCOMENTEAZA
Va rog frumos sa mi trimiteti si mie imagini la adresa gyulyan11_zbi@yahoo.com.Va multumesc.
La fel ca si domnul de mai sus, va rog sa-mi trimite-ti imagini la adresa ivutlucian@yahoo.com. Va multumesc.
Am imprimat in diferite moduri desenele asociate articolului. calitatea lor este foarte slaba. Credeti ca puteti reface desenele dar la o rezolutie mai buna? Va multumesc. Valentin Fusea valentin.fusea@pancronex.ro
Articole corelate
Avortul campylobacterian sau campylobacterioza ovină este o boală infecţioasă produsă de Campylobacter fetus... [ continuare ]
Zilnic apar noi informaţii cu privire la situaţia grea din agricultura românească. În acest context,... [ continuare ]
Zootehnie
Super Farm Land vă prezintă o soluţia practică pentru administrarea automată a laptelui la miei şi iezi. ... [ continuare ]
În sistemele moderne de creştere a suinelor, primul produs cuantificabil valoric este purcelul înţărcat, ... [ continuare ]
Alături de alte rase de animale de interes zootehnic, România se poate mândri şi cu cele patru rase ... [ continuare ]
Fermele de păsări cu creştere intensivă pot constitui surse importante de efluenţi cu azot, fosfor şi ... [ continuare ]
În ultima lună a anului, crescătorii de ovine şi caprine nu primiseră, încă, acea brumă de subvenţie ... [ continuare ]
Răspunsul fermierilor la întrebarea: “Care este cel mai bun sistem de întreţinere a vacilor la ... [ continuare ]
Felicităm atât participanţii, cât şi câştigătorii celei de-a XVI-a ediţii a Expoziţiei IndAgra ... [ continuare ]
Crescătorii de ovine din Transilvania, şi nu numai, au aşteptat cu un viu interes expoziţia de ovine de la ... [ continuare ]
Ca de fiecare dată la evenimentele organizate anual, echipa PIC România a prezentat, în cadrul ... [ continuare ]
Deţinătorii de ferme de vaci de lapte şi de viţei, dar şi de pui de carne, au acum la îndemână un ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Cultura ciupercilor, o afacere de familie
- SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă
- Rase performante de iepuri: Californian
- Ectima contagioasă a oilor şi a caprelor
- Cultura căpşunului
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Şi cu porcul, cum rămâne?
- Ameliorarea producţiei de lapte în turma de capre
Cele mai comentate azi
- DEL-CA-MAG: 100% natural - mai mult lapte, viţei mai sănătoşi, pui mai mari
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
- Rase performante de iepuri: Californian
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
Abonare Newsletter
Poza zilei
Forum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:22:22)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole

Forum

Tractor în zăpadă