Mituri şi realitate în creşterea taurinelor pentru carne (I)
Vacă la ferma
În ultimul timp auzim despre creşterea taurinelor, în special despre cele pentru carne, zvonuri cum că aceste animale folosesc o cantitate foarte mare de apă, de furaje şi de teren agricol, resurse care ar putea fi utilizate în alte scopuri. Adevărul este că pentru a produce un kilogram de carne de vită, în ţările dezvoltate, se consumă 2,6 kg grăunţe de cereale şi circa 3,6 mc de apă.
La fel de adevărat este şi că, în România, peste 85 la sută din pajiştile naturale nu pot fi utilizate ca teren arabil. Foarte important este faptul că taurinele folosesc prin păşunat terenul care este prea denivelat, situat la altitudine mare, prea umed sau prea uscat, precum şi pe cel care este inaccesibil pentru a produce hrană necesară omului.
Taurinele consumă acele categorii de furaje pe care omul nu le poate consuma şi pe care le transformă în hrană pentru om, cu o densitate nutritivă ridicată.
În practica creşterii taurinelor pentru carne circulă anumite convingeri, cărora noi le-am spune mituri, care nu sunt întotdeauna conforme cu realitatea. În această ediţie a revistei Ferma, dar şi în următoarea, vom încerca să „demitizăm” o parte dintre „credinţele” pe care unii fermieri le iau ca atare, fără a le analiza.
Ipoteze şi contraargumente
• Pentru a produce 1 kg de carne de vită sunt necesare 16 kg de grăunţe de cereale şi de soia. Această afirmaţie se bazează pe ipoteza falsă potrivit căreia taurinele de carne sunt hrănite cu furaje concentrate de la naştere şi până la abatorizare.
Conform unor statistici recente, pentru un kilogram de carne de vită produs se utilizează circa 2,6 kg grăunţe în ţările dezvoltate şi 0,3 kg în ţările în curs de dezvoltare. Taurinele nu fură grăunţele destinate consumului uman.
În schimb, ele consumă cantităţi mari de furaje voluminoase care nu sunt disponibile consumului uman. Acestea sunt furaje produse, aşa cum am explicat anterior, pe terenurile care nu pot fi cultivate pentru producerea de hrană pentru om, precum şi subproduse de la producătorii de alimente destinate omului, cum ar fi borhotul de bere, pulpa de citrice, tăiţeii de sfeclă de zahăr etc. Produsul de soia administrat în hrana taurinelor de carne este un şrot obţinut din boabele de soia care rămân după ce s-a extras uleiul pentru consumul uman.
În plus, porumbul administrat taurinelor este un soi furajer care are o calitate diferită faţă de cel folosit în hrana omului.
• Un tăuraş de 500 kg finisat într-o îngrăşătorie intensivă cu raţii pe bază de porumb va consuma circa 950 litri de combustibil pe tot parcursul vieţii. Această valoare se bazează pe date eronate şi învechite în legătură cu producerea de porumb.
Eficienţa energetică a producţiei agricole a crescut în mod semnificativ în ultimii ani. De exemplu, producerea unui kilogram de porumb boabe necesită azi doar jumătate din energia consumată în urmă cu 25 de ani.
O cifră mai reală decât 950 litri este cea de 52 litri, conform unei analize din anul 2002 efectuată de Dr. M.S. Graboski de la Colorado School of Mines, SUA.
• Proporţia de grâu folosită în hrana animalelor la nivel mondial s-a dublat, începând din anul 1960 până astăzi. O cantitate relativ mică din grâul mondial este utilizată în hrana animalelor. Grâul, în general, nu este considerat un furaj, cu toate că cel de calitate foarte slabă poate fi utilizat în hrana animalelor, datorită valorii nutritive scăzute pentru consumul uman.
Chiar şi cantitatea mai mică de grâu folosită la furajarea animalelor variază în funcţie de condiţiile economice. Atunci când preţul grâului este mai mic, în comparaţie cu cel al altor grăunţe furajere (porumb, orz, ovăz etc.), acesta se poate folosi în hrana animalelor.
În orice caz, cantitatea de grâu administrată în hrana animalelor este corelată direct cu cerinţa de grâu pentru hrana omului. Atunci când cererea şi preţul grâului sunt scăzute, semnalele din piaţă vor direcţiona grâul către utilizări care produc cele mai bune profituri.
Dacă cerinţa de grâu pentru consumul uman este mare, atunci acesta nu va fi direcţionat către hrana animalelor.
• Cantitatea de apă necesară pentru a produce 10 kg de cotlet de vită poate asigura apa necesară unei familii vegetariene pentru un an întreg. În acest caz, simpla aritmetică spune totul. Dacă 1 kg de carne de vită se produce cu 3630 litri de apă, atunci pentru 10 kg de carne de vită vor fi necesari 36.300 litri de apă, ceea ce înseamnă o medie anuală de 3025 litri de apă pe lună.
O familie de 4 persoane va avea nevoie de aproximativ 25 litri de apă pe zi de persoană, la un consum anual de 10 kg carne de vită (36.300:365:4 = 24,86 litri). Dacă presupunem că fraza enunţată în mit se referă numai la cantitatea de grâu care ar putea fi produsă cu aceeaşi cantitate de apă, ştiind că 1 kg de grâu se produce cu 1260 litri apă, rezultă că la 25 litri de apă fiecare persoană din acea familie va avea disponibilă o cantitate de 20 g de grâu neprocesat pe zi (25 litri:1260 litri = 0,0198 kg grâu).
Dacă ar fi să luăm în considerare bugetul de apă al familiei respective, cu siguranţă că aceasta nu şi-ar putea permite să folosească apă pentru alte activităţi casnice zilnice cum ar fi: spălatul vaselor (75 litri), cititul presei (1135 litri pentru un ziar adus acasă în fiecare zi) sau duşul (55-75 litri de apă în medie pentru 15 minute de duş).
• Cantitatea de apă care se foloseşte pentru a produce un tăuraş îngrăşat de 450 kg va menţine la suprafaţă un distrugător al Marinei SUA. Conform datelor Marinei SUA, este nevoie de 8000 de tone de apă de mare pentru a menţine un distrugător la suprafaţă.
Dacă pornim de la necesarul de 3630 litri de apă pentru a produce 1 kg de carne de vită fără oase şi dacă un tăuraş de 450 kg produce circa 200 kg carne fără oase, atunci necesarul de apă pentru a produce un tăuraş îngrăşat va fi de 726.000 litri (3630 x 200 = 726.000 litri), adică 726 de tone, ceea ce reprezintă o cantitate de peste zece ori mai mică decât spune acest mit.
PRECIZARE
Acest articol se doreşte a fi o pledoarie pentru creşterea taurinelor din rasele de carne şi pentru utilizarea unor rase specializate de rase de carne, cum ar fi Aberdeen Angus, Charolaise, Limousine, Hereford, Alb Albastră Belgiană etc., precum şi pentru consumul de carne de vită.
2 Comentarii COMENTEAZA
Aşteptăm şi ale articole. Întâi să înceteze tâmpiţii să mai utilizeze calculatorul pentru a răspândi astfel de informaţii (mituri), apoi să nu mai folosească nici telefonul, nici autoturismul, nici duşul, nici gazul metan şi nici prezervativele, că astea sunt apărute uletrior vieţii animalelor pe planeta asta şi apoi mai vedem dacă mai apare problema poluării din cauza taurinelor. Poate aşa nu rămân decât cei care pot trăi în armonie cu natura...şi o înţeleg Cât despre iniţiatorii acestor "studii", mai bine aş creşte o vacă, fie ea şi nebună decât să consum resursele planetei cu un astfel de individ...
faza e ca orice am face nu e bine...mai bine ne-am pune pe treaba si am lasa gargara...puneti mana fratilor si macati carne de vita si fermierii sa foloseasaca rase bune:Angus, Blanc blue Belge, Limousin etc. Oricum interesant...
Articole corelate
Asociaţia Judeţeană de ovine şi caprine OVIS BANATIM Timiş a organizat, în...
[ continuare ]
De trei săptămâni, industria laptelui din România a dat în foc.
[ continuare ]
În procesul complex de creştere a animalelor, baza furajeră, alături de condiţiile de întreţinere şi zestrea...
[ continuare ]
Numărul din decembrie 2009 al revistei Ferma vine cu noutăţi în domeniile:
În... [ continuare ]
În preajma sărbătorilor de iarnă, aşa cum este obiceiul la români, în gospodării se sacrifică... [ continuare ]
Zootehnie
Atunci când vorbim despre confortul vacilor de lapte, aducem frecvent în discuţie termenul ...
[ continuare ]
Şi În acest an, În perioada 3-6 iunie, la USAMV Timişoara, s-a desfăşurat o expoziţie Zootehnică cu ...
[ continuare ]
Din punct de vedere nutriţional, un furaj este caracterizat de conţinutul său nutritiv în substanţe ...
[ continuare ]
Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul ...
[ continuare ]
Ca de altfel în toate domeniile activităţii zootehnice, succesul performanţei fermelor de creştere şi ...
[ continuare ]
În numărul trecut al revistei noastre am afirmat, cu argumente, că numărul de celule somatice din laptele muls ...
[ continuare ]
Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ...
[ continuare ]
Cerinţele nutriţionale ale caprelor în lactaţie sunt cele mai ridicate cantitativ şi calitativ, faţă de ...
[ continuare ]
Principalii indici urmăriţi în creşterea porcilor graşi au fost:
• ingesta de nutreţ combinat; ...
[ continuare ]
Cele mai citite azi
- Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei
- Pregătirea familiilor de albine pentru iernare 1
- SECARA – Secale cereale L.
- Ferma piscicolă - riscuri şi oportunităţi
- Vă aşteptăm la Agraria 2009
- Trei plante furajere, un amestec unic
- Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor
- POPAS DE SUFLET - Icoanele pe sticlă de la Sibiel
- Rase performante de iepuri: Californian
- Actualul colectiv Ferma
Cele mai comentate azi
Abonare Newsletter
Poza zilei
Petale galbene de Floarea SoareluiForum Agroinfo.ro
- Telefoanele mobile - mai multi microbi decat toaleta (31/7/2010 23:11:48)
- Rezultatele cainilor produsi in CNCCR (31/7/2010 20:14:24)
- www.antiosiceanu.forumhit.ro (31/7/2010 11:14:24)
- Guran de Curtea Veche o bomba genetica cu ceas (31/7/2010 10:2:5)
- Mioritici in USA (31/7/2010 9:51:23)
- Subventii (30/7/2010 19:51:49)
- Claas (30/7/2010 6:43:37)
- Tratarea perilor bolnavi (29/7/2010 9:20:50)
- Bovine de carne (28/7/2010 21:31:41)
- documente productia de rosii (28/7/2010 14:26:4)
De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?
VOTEAZAVotul dvs. a fost adaugat cu succes!
- Indagra Farm 2010 (10-11-2010)
- Agromalim (10-09-2009)
- Pet Expo 2010 (18-06-2010)
- TimAgralim (10-06-2010)
- InterLacta 2010 (03-06-2010)
- Agraria (05-05-2010)
- Salonul International de vinuri Vinvest (16-04-2010)
- AgromExpo Bacău (08-04-2010)
- MoldAgroTech (31-03-2010)
- Agro Expo Bucovina (19-03-2010)
Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.
“Paradisul legumelor”, o lecţie de business
Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.
Energie produsă în fermă
În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.
Gardul electric şi organizarea păşunatului
Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.
Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice
Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.
De la gunoiul de grajd la energia electrică
Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.
Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului
Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră
Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.
MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră
Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.
Mai multe Tehnologii Agricole