Îngrijirea iezilor după fătare

 
 
1 2 3 4 5
Zootehnie, 16 Mar 2010 - 14:00, 0 comentarii
Îngrijirea iezilor

Iedul nou născut va fi supravegheat doar în primele 2-3 ore după fătare când el trebuie să se ridice şi să sugă suficient colostru pentru aşi asigura imunitatea.



Probabil cea mai des întâlnită problemă la fătare, mai ales la sfârşitul iernii şi începutul primăverii, este frigul. În perioada fătărilor caprele sunt în condiţie de confort termic la o temperatură de 10 până la 12ºC. Pentru iezii fătaţi şi zvântaţi temperatura de confort termic este însă mai mare, de la 15 la 17ºC.

 

Primele măsuri

Sunt dese cazurile în care dimineaţa găsim iedul rece şi tremurând. Dacă pare a fi sănătos şi a ingerat deja colostru trebuie dus repede într-un spaţiu încălzit. Se va şterge bine cu un prosop pentru ai activa circulaţia sangvină şi va fi întreţinut, o perioadă de timp, împreună cu capra mamă într-o boxă unde se va asigura un aşternut călduros şi o sursă de căldură. Pentru a nu face risipă de energie cea mai indicată metodă este utilizarea becurilor cu infraroşii.

Dacă iedul stă în centrul conului de lumină distanţa între lampă şi podea este bună, iar dacă se culcă la marginea acestuia lampa este prea jos şi temperatura la nivelul pardoselii prea ridicată. Readucerea după scurt timp în adăpost poate fi periculoasă dacă temperatura este încă scăzută.

Când condiţiile de mediu sunt foarte vitrege (îngheţ şi vânt rece) trebuie acţionat foarte repede pentru a salva iedul. Frecvent este găsit umed, foarte rece şi aproape fără viaţă. O cale de a-l salva este scufundarea lui, ţinându-i nasul la suprafaţă, într-o găleată cu apă caldă la 40ºC, care reproduce cu aproximaţie temperatura internă a corpului caprei.

După ce şi-a revenit, uscaţi-l complet, înveliţi-l într-un sac sau o pătură şi puneţi-l într-o cutie plasată într-un loc protejat. Pe parcursul următoarelor 24 de ore şi se va acorda o atenţie specială pentru a consuma laptele colostral la timp.

Iedul poate fi afectat şi de hipoglicemie, adică de scăderea concentraţiei zahărului din sânge în urma consumului ridicat de energie pentru a se încălzi. La un astfel de ied pot fi observate tremurături musculare, zgribulirea părului şi mers ţeapăn.

Uneori acesta se culcă, se încolăceşte pentru a reduce suprafaţa expusă temperaturii scăzute şi după un timp intră în comă şi moare. Un remediu în astfel de cazuri este administrarea direct în stomac, cu ajutorul unui tub, a minim 25 miligrame ser fiziologic cu o concentraţie în glucoză de 5%.

Când iedul dă semne că îşi revine, se va administra pe aceeaşi cale 60 ml de colostru. Se ţine într-un loc călduros până îşi va reveni complet.

 

Utilizarea tubului stomacal

Un ied comatos sau prea slăbit va refuza să sugă colostru ceea ce duce frecvent la moartea lui. Pentru ai asigura primul tain se va utiliza un tub stomacal cu diametru mic confecţionat din plastic flexibil. La acesta se ataşează o seringă de 60 ml. Cum se procedează:

• Contenţionaţi iedul între genunchi şi ridicaţi capul acestuia. Se introduce tubul prin gură încet şi cu mare atenţie, împingându-l de-a lungul esofagului. Uneori iedul va înghiţi tubul ceea ce este de mare ajutor pentru reuşita acţiunii;

 

• Când tubul ajunge în stomac ataşaţi seringa plină cu colostru. Pentru a verifica că tubul nu a intrat pe căile respiratorii strângeţi iedul de ureche, dacă ţipă înseamnă că direcţia este bună. Dacă nu poate ţipa scoate-ţi tubul şi repetaţi operaţia. Se împinge uşor seringa până ce tot colostrul va trece din tub în stomac. Tubul poate fi şi din cauciuc moale însă îndeajuns de ferm pentru a nu se îndoi.

Colostru, numit şi primul lapte, este gras, lipicios de culoare gălbuie şi nespumant. Conţine anticorpi şi vitamine care conferă imunitate noului născut faţă de germenii din mediul înconjurător. Supravieţuirea iedului depinde de primul tain (supt) şi de timpul trecut de la fătare până la consumul lui (recomandabil mai puţin de o oră).

În cazul în care cumpărăm capre cu puţin timp înainte de fătare şi le ducem în ferma noastră ele nu vor avea suficient timp pentru a produce anticorpi specifici noului mediu, astfel încât iezii să fie protejaţi în totalitate. Frecvent în urma fătării aceşti iezi vor arăta bolnăvicioşi şi se vor înregistra pierderi peste limita acceptabilă.

În ceea ce priveşte necesarul de colostru un ied ar trebui să sugă în primele zile 60 ml la fiecare kg greutate corporală de trei ori/zi. Mai natural şi mai sănătos ar fi ca iedul să se hrănească direct de la ugerul caprei. O altă posibilitate ar fi mulgerea laptelui şi hrănirea iedului cu ajutorul unei sticle cu biberon. Această ultimă metodă se foloseşte când în fermă evoluează boli care se transmit prin lapte şi din acest motiv colostrul mamei va fi înlocuit cu unul provenit de la o capră de care suntem siguri că e sănătoasă.

De asemenea, utilizarea sticlei cu biberon este indicată la efectivele mici pentru a putea controla cantitatea de colostru ingerată.

Temperatura ideală de administrare a colostrului este de 39ºC dar el trebuie încălzit la 43ºC pentru că se va răci suficient în timp ce iedul suge. Nu se va încălzi niciodată colostrul la microunde şi nu se va fierbe pentru că anticorpii vor fi distruşi.

 

Alternative

Dacă capra nu produce colostru  putem utiliza colostru muls de al alte capre şi păstrat la congelator. Alte alternative sunt colostrul de vacă şi înlocuitorul de colostru compus din: 700 ml lapte, 1 ou bătut, 1 linguriţă ulei de peşte (cod), o lingură zahăr. Bineînţeles că această compoziţie nu va conţine anticorpii care asigură imunitate noului născut. Pot fi disponibile şi produse comerciale.

La ieduţe se va verifica prezenţa sfârcurilor supranumerare pentru a nu compromite viitoarea producţie de lapte. Dacă extrasfârcurile sunt suficient de depărtate faţă de cele 2 principale nu vor cauza probleme procesului de muls. Ele pot fi înlăturate chirurgical cu ajutorul unei foarfece sau prin legarea strânsă la baza lor cu un fir de aţă fiind lăsate să se atrofieze. Dacă sfârcurile supranumerare pot fi controlate, cele duble vor face animalul nefolositor.

În lactaţie volumul lor va fi prea mare împiedicând alăptarea iedului şi mulsul mecanic. Iezii masculi pot prezenta, destul de des, sfârcuri duble. Pentru a preveni transmiterea acestui caracter la generaţiile următoare aceştia vor fi înlăturaţi de la reproducţie.


Recomandare

Când vulva ieduţei este proeminentă (porţiune mai crescută la bază) animalul este hemafrodit şi va fi dirijat spre îngrăşare. Se va avea grijă ca încrucişarea (monta între părinţi) care a produs acest ied să nu fie repetată niciodată. Nu toţi hemafrodiţii vor prezenta semnul expus.

Iezii rezultaţi din montele întâmplătoare (nedirijate) vor fi  crescuţi pentru carne sau vor fi vânduţi. În cazul în care dorim lapte marfă şi nu vrem să cumpărăm înlocuitor de lapte aceşti iezi vor fi sacrificaţi timpuriu.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(45)/2007


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Îngrijirea iezilor după fătare
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Îngrijirea iezilor după fătare
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Momentan nu sunt articole corelate

Zootehnie

Sistem asociativ pentru...
Ludovic Cziszter , 30 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
• Afacere în stil american [ continuare ]
Vacile preferă...
Simona EHMANN , 29 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Atunci când vorbim despre confortul vacilor de lapte, aducem frecvent în discuţie termenul ... [ continuare ]
Ovinele din rasa Romanov...
Ioan Pădeanu , 28 Jul 2010 - 9:00, 0 comentarii
Şi În acest an, În perioada 3-6 iunie, la USAMV Timişoara, s-a desfăşurat o expoziţie Zootehnică cu ... [ continuare ]
Digestibilitatea furajelor...
Iacob CRĂCIUN , 26 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Din punct de vedere nutriţional, un furaj este caracterizat de conţinutul său nutritiv în substanţe ... [ continuare ]
Proiectarea structurii...
Ludovic Cziszter , 14 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Într-un chestionar efectuat de revista Ferma, mulţi crescători şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte modul ... [ continuare ]
Managementul echilibrului... Ca de altfel în toate domeniile activităţii zootehnice, succesul performanţei fermelor de creştere şi ... [ continuare ]
Numărul de celule somatice...
Cornelia VINTILĂ , 12 Jul 2010 - 14:00, 0 comentarii
În numărul trecut al revistei noastre am afirmat, cu argumente, că numărul de celule somatice din laptele muls ... [ continuare ]
Când investesc în ferma...
Ludovic Cziszter , 12 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Născut şi crescut în Sârbova, judeţul Timiş, Dan Unipan a transformat în realitate, de-a lungul ... [ continuare ]
Hrana caprelor în lactaţie
Sorin Octavian VOIA , 12 Jul 2010 - 12:00, 0 comentarii
Cerinţele nutriţionale ale caprelor în lactaţie sunt cele mai ridicate cantitativ şi calitativ, faţă de ... [ continuare ]
Am crescut porci într-o...
Ferma , 09 Jul 2010 - 13:00, 0 comentarii
Principalii indici urmăriţi în creşterea porcilor graşi au fost: • ingesta de nutreţ combinat; ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.


Mai multe Tehnologii Agricole