Herghelia de la Tuluceşti - unitatea de elită aşteaptă să fie pusă în valoare

De cum am păşit în incinta bine îngrijită şi văzând caii zbenguindu-se în alergare, în minte mi-au revenit versurile binecunoscutei poezii „El Zorab” a „poetului ţărănimii”, George Coşbuc...

“O, calul meu! Tu, fala mea!”

Înfiinţată în 1989 şi populată în perioada 1998-2004 cu efective transferate de la Rădăuţi, Herghelia Tuluceşti are drept obiectiv creşterea, ameliorarea şi menţinerea rasei Gidran, fiind singura unitate din ţară care asigură fondul genetic al acestei rase.

Rasa de cai Gidran a fost obţinută în timpul Monarhiei Austro-Ungare, prin încrucişări şi selecţii de cai anglo-arabi în secolul al XIX-lea, fiind selectat ca un cal destinat cavaleriei uşoare. Astfel, caracteristicile acestei rase de cai roibi sunt: viteza, rezistenţa, agilitatea şi curajul. Caii au bune aptitudini pentru dresaj, fiind recomandaţi atât pentru călărie, cât şi pentru atelaje.

Impresia generală pe care o lasă este de vigoare şi abilitate, fiind recunoscuţi pentru calităţile lor de săritori şi pentru temperamentul echilibrat. Statura nobilă şi aristocratică le dau puterea şi voinţa de a câştiga.

Herghelia de la Tuluceşti are un efectiv total de 165 de cabaline. Nucleul de reproducţie este format din 32 de iepe-mamă, patru armăsari pepinieri şi încă 15 armăsari pentru monta publică, folosiţi în scopul ameliorării raselor de cai de la populaţie. În fondul de patrimoniu - elita hergheliei - sunt atestate 51 de animale, de o valoare inestimabilă, care se bucură de un regim de hrană adecvat şi de condiţii speciale de îngrijire (antrenamente, asistenţă veterinară).

Creşterea acestora este subvenţionată de stat, ca o garanţie suplimentară că rasa este protejată. Pentru celelalte animale, fondurile sunt asigurate din bugetul Direcţiei Silvice. Fala Hergheliei, recordmenul, este “Pepinierul 44”, un armăsar în vârstă de 21 de ani, transferat de la Rădăuţi, care are deja la activ, nu mai puţin de 17 generaţii!

“Dă-mi bani pe cal! Că sunt sărac! / Dă-mi bani! Dacă-l găseşti pe plac, / Dă-mi numai cât socoţi!”

Luna aceasta, Herghelia Tuluceşti va scoate la licitaţie un număr de 54 cabaline din toate cele trei categorii disponibile pentru vânzare: tineret, iepe-mame reformate şi vânzare pentru sacrificare. Preţurile, stabilite pe baza unei grile aprobată de conducerea RNP Romsilva, pleacă de la 1.500 lei şi pot ajunge şi până la 20.000 de lei.

“Să-mi vadă roibul, când îl port / ţi-l joc în frâu şi-l las la trap!”

O comisie de specialitate constituită la nivel naţional în subordinea Ministerului Agriculturii vine de două ori pe an să testeze cabalinele pentru fondul de patrimoniu. Sunt reexaminate mai ales iepele-mamă, armăsarii pepinieri şi armăsarii de montă publică.

Pe baza unor testări foarte exigente - examinarea clinică, aspectul exterior, probele de galop pe distanţa de 2.400 m şi săriturile peste obstacole fără călăreţ - cele mai valoroase exemplare sunt selecţionate pentru lotul de patrimoniu, iar celelalte sunt disponibile pentru vânzare: “Caii pot fi cumpăraţi de către iubitorii de animale pentru agrement sau pur şi simplu pentru a-i pune la muncă…

Chiar dacă n-au intrat în fondul de patrimoniu, aceste exemplare nu sunt mârţoage, ci sunt cai de rasă şi prezintă toate caracteristicile valoroase ale speciei”, a precizat Gheorghe Luca, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi.

“… Cum mesteci spuma albă'n frâu, / Cum joci al coamei galben râu, / Cum iei pământul în galop…”

Trebuie spus că herghelia are suficiente furaje pentru ieşirea din iarnă. Suprafaţa arabilă însumează 540 de hectare, cultivată cu plante perene şi anuale, îndeosebi cu porumb, lucernă, borceag, orz, ovăz. Pentru sezonul rece, în cămara de furaje există suficientă hrană, întotdeauna stocul a fost îndestulător, astfel încât excedentul ia şi drumul altor herghelii din ţară. Lucrările agricole din această toamnă au fost încheiate la timp.

Ai zice că toate-s lapte şi miere la Tuluceşti. Însă fondurile de la Guvern vin precum pleava în bătaia vântului! Cheltuielile cu herghelia sunt mari, noile investiţii (adăposturi, dotări) stau, deocamdată, cu frâul pus.

Direcţia Silvică se autofinanţează iar principala sursă de venit care este valorificarea lemnului trebuie să asigure cheltuielile curente ale ocoalelor silvice şi ale centralei, ale pepinierelor de producere a puieţilor forestieri şi, nu în ultimul rând, a... Hergheliei Tuluceşti.

Iar aceste cheltuieli nu sunt deloc puţine, comparativ cu resursele limitate existente în zonă şi cu obligaţia de a menţine nealterată starea pădurilor din judeţ, în condiţiile efectuării unor servicii silvice cu specific public.

În ceea ce priveşte herghelia, o posibilitate încă neexploatată îndeajuns de către potenţialii beneficiari este aceea de furnizare de servicii prin armăsarii de montă publică. Pe baza unor procese verbale, primăriile ar putea prelua o parte din efectivele de cai, să-i cazeze într-o staţiune zootehnică, unde să fie îngrijiţi corespunzător şi să fie folosiţi pentru monta publică.

Activitatea este parţial subvenţionată de stat, în timp ce beneficiarii nu suportă alte cheltuieli suplimentare celor de întreţinere. Însă, “aleşii norodului” încă nu galopează la această idee, iar armăsarii de prăsilă, cu sămânţa-n conservare, aşteaptă să fie puşi în valoare.

“… Tu poţi să ai / Mai vrednici şi mai mândri cai”

Medicul veterinar Bela Gabos (foto) este din vară şeful Hergheliei Tuluceşti. Originar din Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita. Deşi încă tânăr, abia dacă a împlinit 35 de ani, este un împătimit în creşterea cabalinelor: “Am crescut mai mult la bunici, undeva la munte.

Aveau trei-patru perechi de cai, folosiţi mai mult la pădure. Pe timpul vacanţelor de vară, am lucrat şi la o pensiune de cai”, îşi aminteşte Bela Gabos. Se spune că omul care iubeşte calul, atunci când se-apropie de el, îi rămâne drag pentru totdeauna.

Tânărul director a urmat cursurile Facultăţii de Medicină Veterinară din Timişoara. Apoi, s-a specializat în Ungaria, lucrând la Clinica de cabaline din Budapesta. Revenit în ţară, a lucrat la Autoritatea Hipică Naţională, ca inspector-şef la Centrul Regional Tg. Mureş.

Bela Gabos este sportiv… pur-sânge! În timpul studiilor, fiind legitimat la Clubul de echitaţie Agronomia Timişoara, a concurat în câteva ediţii ale campionatului naţional de seniori, proba de obstacole.

În prezent, conduce Comisia de anduranţă a Federaţiei Ecvestre Române. Doctorul Bela Gabos a fost căpitanul lotului naţional al României care, în septembrie anul trecut, a ocupat primul loc în proba individuală, desfăşurată pe o distanţă de 100 km, la Campionatul Balcanic de Anduranţă din Turcia.

Venirea lui Bela Gabos la Tuluceşti este un mare câştig pentru unitate. ţeful hergheliei are în intenţie să promoveze rasa Gidran la nivel naţional, mai ales în disciplinele competiţiilor ecvestre. Puţini ştiu că rasa “Cal de sport românesc” de la Jegălia (judeţul Călăraşi) are la bază iepe Gidran.

Încă de anul trecut, caii de la Tuluceşti au ieşit la... plimbare. Herghelia a fost prezentă la expoziţia internaţională IndAgra 2010 cu o iapă-mamă în vârstă de 3 ani şi jumătate, numită pentru public „Rosinante” şi oficial „Gidran XLII-32”. Tot în toamna 2010, exemplarele valoroase ale hergheliei au ocupat primele trei locuri pe podium la competiţiile naţionale.

„Până acum, rasa Gidran n-a fost mediatizată corespunzător, dar deja sunt oameni interesaţi să achiziţioneze exemplarele valoroase. Ne-am propus să participăm în concursurile naţionale, la categoriile atelaje şi obstacole.

Numai în regim de competiţie pot fi testate cabalinele, pentru că astfel, le creşte valoarea, se fac cunoscute. Altminteri, rămân o valoare virtuală!”, a precizat şeful Hergheliei.

“Pentru calul meu / Mă prind de piept cu Dumnezeu!”

La Herghelia Tuluceşti, odată cu numirea noului coordonator, cabalinele au ieşit din amorţeală. Deja a început lucrul cu caii. Se află în pregătire - îmblânzire, dresaj - un nucleu de 15 cai destinaţi publicului larg. Pentru cei mici, au fost aduşi trei căluţi din rasa Poneiul românesc, de la Lucina, Suceava.

În momentul de faţă, herghelia poate oferi publicului larg un complex de servicii: cursuri de echitaţie şi plimbări cu trăsura, pensiune cai, custodie armăsari pentru montă publică.

Am părăsit Herghelia Tuluceşti cu speranţa că cei care administrează în prezent această adevărată comoară naţională vor reuşi să menţină, mai mult decât în alte locuri, această rezervaţie de frumuseţe, nobleţe şi eleganţă şi că această rasă deosebită de cai îşi va pune amprenta în mod pozitiv pe Tuluceşti şi Galaţi.

Cred şi sper că mesajul din balada „El Zorab”, potrivit căruia trebuie să dai totul “Pentru calul meu”, se va întrupa în cele din urmă şi va căpăta noi valenţe cu ajutorul oamenilor inimoşi, pasionaţi de meseria lor…